2,398 matches
-
1092 de locuitori. În comună funcționau trei biserici și trei școli primare mixte, câte una din fiecare în fiecare sat. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Malu în plasa Urziceni a aceluiași județ, cu satele Broștenii Vechi, Butoiu, Cioara, Malu, Principesa Maria și cătunul Fundu-Crasău, având 3156 de locuitori. Aceeași sursă arată că între timp apăruse și comuna Broșteni, prin separarea satului Broșteni (fost Broștenii Noi) de fosta comună Bela; comuna Broșteni avea 1426 de locuitori. În 1931, comuna Malu s-
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
separarea satului Broșteni (fost Broștenii Noi) de fosta comună Bela; comuna Broșteni avea 1426 de locuitori. În 1931, comuna Malu s-a separat în două comune: Malu, cu satele Malu și Butoiu; și Principesa-Maria cu satele Broștenii Vechi, Cioara și Principesa Maria. După instaurarea regimului comunist, comuna Principesa Maria a luat numele de "Ion Roată", iar comuna Broșteni s-a desființat, satul Broșteni trecând la comuna Ion Roată. În 1950, comuna Ion Roată a intrat în compunerea raionului Urziceni din regiunea
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
fosta comună Bela; comuna Broșteni avea 1426 de locuitori. În 1931, comuna Malu s-a separat în două comune: Malu, cu satele Malu și Butoiu; și Principesa-Maria cu satele Broștenii Vechi, Cioara și Principesa Maria. După instaurarea regimului comunist, comuna Principesa Maria a luat numele de "Ion Roată", iar comuna Broșteni s-a desființat, satul Broșteni trecând la comuna Ion Roată. În 1950, comuna Ion Roată a intrat în compunerea raionului Urziceni din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Ploiești
Comuna Ion Roată, Ialomița () [Corola-website/Science/301242_a_302571]
-
de Sus, având în total 1797 de locuitori. În comuna funcționau o școală mixtă, două biserici ortodoxe și două catolice. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în aceeași plasă, având 1996 de locuitori în satele Mogoșești, Muncelu de Sus și Principesa Maria (sau Satu Nou). Imediat după al Doilea Război Mondial, regimul comunist a impus schimbarea numelui satului Principesa Maria în "Tudor Vladimirescu". În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
două catolice. Anuarul Socec din 1925 consemnează comună în aceeași plasă, având 1996 de locuitori în satele Mogoșești, Muncelu de Sus și Principesa Maria (sau Satu Nou). Imediat după al Doilea Război Mondial, regimul comunist a impus schimbarea numelui satului Principesa Maria în "Tudor Vladimirescu". În 1950, comuna a fost transferată raionului Pașcani din regiunea Iași. În 1968, ea a trecut la județul Iași; pentru a evita confuzia de nume cu o altă comună aflată acum în aceeași unitate administrativă, atât
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
și sate, așa cum era și așezarea Vitejeni, numită așa datorită eroismului locuitorilor în luptele purtate de Domnie împotriva dușmanilor. Referitor la originea sa, se știe că el era fiul lui Roman I (1391-1394) și al primei soții a acestuia, o principesă de origine lituaniană, al cărei nume nu s-a păstrat de-alungul secolelor, dar care provenea din neamul Koriatovicilor, cârmuitorii Podoliei. O dovadă că mama lui se înrudea cu aceștia este faptul că a fost botezat Iuga (Iurga, Iurg, Iurie), nume
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Spectacolului", "„în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”". În data de 10 septembrie 2013, fostul rege Mihai I al României i-a conferit, (prin fiica sa, principesa Margareta) într-o ceremonie care a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia, Decorația Regală „Nihil Sine Deo”. În data de 21 decembrie 2015, când artista a împlinit vârsta de 80 de ani, președintele României, Klaus Werner Iohannis a decorat
Stela Popescu () [Corola-website/Science/300124_a_301453]
-
aleasă. Acolo, Alexandru, fiul cel mare, a urmat Facultatea de Drept și unele cursuri de istorie. Baligot de Beyne a murit în 1882, iar apoi Elena Cuza s-a întors la Ruginoasa. Cei doi fii ai domnitorului (din relația cu principesa Maria Obrenovici) au murit la scurtă vreme unul de celălalt. Dimitrie Cuza (1864-1888), fiul mai mic, s-a sinucis la Paris în anul 1888 din dragoste pentru o franțuzoaică de moravuri ușoare, corpul său neînsuflețit fiind adus la Ruginoasa de către
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
Bacău și era formată din satele Gârleni, Racila, Lespezi și Șurina, având în total 1731 de locuitori ce trăiau în 434 de case. În comună funcționau trei biserici ortodoxe și una catolică (în Lespezi), și o școală întreținută din fondurile principesei de Wittgenstein și în care învățau 19 elevi (toți băieți). În Primul Război Mondial, țăranii din Racila, Gârleni, Racova, Valea lui Ion, Blăgești au luat parte la apărarea țării pe fronturile din Oituz, Cașin, Dărmănești, Palanca. Locuitorii de pe Valea Bistriței
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
Trebișu și Secătura, având în total 1708 locuitori. În comună existau trei biserici ortodoxe, una catolică, o capelă protestantă, o velniță și o școală mixtă cu 14 elevi (dintre care o fată) la Hemeiuș, iar principalul proprietar de pământ era principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg (proprietate constând în principal din pădure). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ, având 1153 de locuitori în satele Andrieșești, Fântânele și Hemeiuș. În 1931, legea administrației locale a adăugat și satul Lilieci
Comuna Hemeiuș, Bacău () [Corola-website/Science/300675_a_302004]
-
era formată din satele Itești (reședință), Ilieș, Ciumași, Făgețelu și Borleanu, cu 1125 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 39 de elevi (dintre care 15 fete) la Itești și 3 biserici, iar principalii proprietari de pământuri erau principesa Lucia Schoenburg de Waldenburg, moștenitorii lui S. Pisoschi și Al. Chiribău. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Bistrița a aceluiași județ, având aceeași alcătuire și o populație de 1800 de locuitori. Comuna a fost transferată în 1950 raionului
Comuna Itești, Bacău () [Corola-website/Science/300677_a_302006]
-
Albeni, Florești, Buchila, Galbeni și Bălțata, având în total 2839 de locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, o școală mixtă deschisă în 1865 la Valea Seacă, o biserică ortodoxă și trei catolice, iar principalul proprietar de terenuri era principesa Lucia de Schoenburg-Waldenburg. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Răcăciuni a aceluiași județ, formată din satele Albeni, Buchila, Florești, Frăsinoaia, Galbeni, Ruginca, Valea Seacă, Dămocu din afară și Dămocu din năuntru. În 1931, comuna a primit denumirea de
Comuna Nicolae Bălcescu, Bacău () [Corola-website/Science/300686_a_302015]
-
stăpânirea unui fost arnăut, Polcovnicul și apoi trece la fratele lui Iamandi, Gheorghe Giuvara, care construiește și biserica în 1857, biserică ce a avut pe ea inscripția cu numele Gheorghe Giuvara. După moartea acestuia, urmașii au vândut moșia în 1887 principesei Ecaterina Plagina care a stăpânit-o prin arendașii săi până în 1920 când moșia a fost expropriată și pământul dat țăranilor din comuna Giuvărăști. Ultimul arendaș cunoscut a fost Radu Ivănescu din Corabia. Partea de sat cunoscută sub denumirea de "Fundul
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
(n. 15 octombrie 1893 - d. 4 aprilie 1953) a fost regele României între 8 iunie 1930 și 6 septembrie 1940. Carol a fost primul născut al viitorului rege Ferdinand I al României și al soției sale, principesa Maria, dobândind prin naștere titlul de "Principe de Hohenzollern-Sigmaringen" (transformat mai târziu de Ferdinand în "Principe al României"). După accederea la tron a părinților săi a devenit "Principele moștenitor Carol al României". S-a remarcat, în timpul Primului Război Mondial, prin dezertarea din
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
prin dezertarea din armată și căsătoria ilegală cu Ioana Lambrino, ceea ce a avut drept urmare două renunțări la tron, neacceptate de tatăl său. După dizolvarea acestui mariaj, a făcut o lungă călătorie în jurul lumii, la capătul căreia a cunoscut-o pe principesa Elena a Greciei, cu care s-a căsătorit în martie 1921, cuplul având un copil, pe principele Mihai. Carol și-a părăsit familia și a rămas în străinătate în decembrie 1925, renunțând din nou la tron și trăind în Franța
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
anulată prin sentință a Tribunalului Ilfov în 1919 dar relația dintre cei doi a continuat și ulterior s-a născut un fiu considerat ca ilegitim, Mircea Gregor Carol Lambrino. Carol s-a căsătorit, la Atena, Grecia (10 martie 1921) cu principesa Elena a Greciei și Danemarcei. În cadrul acestei căsătorii s-a născut, pe 25 octombrie 1921, prințul Mihai. Acest mariaj s-a deteriorat la scurt timp prin aventura regelui cu Elena Lupescu (cunoscută ca „Magda Lupescu”, 1895-1977), fiică a lui Nicolas
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
sale au fost aduse în România, fiind depuse la Mănăstirea Curtea de Argeș (într-o criptă special amenajată în paraclisul mănăstirii), în afara bisericii în care se odihnesc ceilalți regi ai României. Fiul său Mihai nu a participat la ceremonie, fiind reprezentat de principesa moștenitoare Margareta și soțul acesteia, iar la ceremonie a participat și Paul Lambrino, fiul lui Mircea Lambrino. Rămășițele Elenei Lupescu au fost separate de cele ale lui Carol, fiind îngropate în cimitirul unei bisericuțe de lemn. Imagini
Carol al II-lea al României () [Corola-website/Science/296765_a_298094]
-
pentru restaurare, iar în 2005 se inaugurează Centrul de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit, care funcționează în clădirea Miklós. Pentru activitatea desfășurată la castel, în 2008 Centrul a fost premiat cu Marele Premiu Europa Nostra a Uniunii Europene. În 2007 Principesa Margareta a României și-a asumat rolul de Patron Spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului construit la Bonțida. În anul 2008 contesa Bánffy Katalin, fiica lui Bánffy Miklós, proprietara actuală a castelului, care trăiește în Maroc, a încheiat
Castelul Bánffy de la Bonțida () [Corola-website/Science/299597_a_300926]
-
șters, a cărui alegere a contribuit la scăderea prestigiului Regenței . Pe acest fond, la 6 iunie 1930, Carol s-a reîntors în țară. Iuliu Maniu i-a oferit acestuia intrarea în Regență, sub condiția de a-și relua căsătoria cu principesa Elena și a renunța la legătura cu Elena Lupescu și a solicitat angajamentul lui Carol de a respecta regimul constituțional. Neobținând acceptarea lui Carol, dar abținându-se de la luarea măsurilor legale la care era îndreptățit (respectiv expulzarea lui Carol) Maniu
Partidul Național-Țărănesc () [Corola-website/Science/299660_a_300989]
-
Barbu Știrbey s-a legat o puternică prietenie. Devenit rege, Ferdinand îl va lua consilier personal pe Știrbey. Și între regina Maria și Știrbey relațiile au fost deosebit de prietenești - în așa măsură încât în epocă a circulat insistent zvonul că principesa Ileana ar fi fost fiica nelegitimă a celor doi. A înființat lângă parcul palatului său de la Buftea o pepinieră de viță americană, o lăptărie, o moară sistematică, iar în 1902 o fabrică de vată și pansamente. Este primul care a
Barbu A. Știrbey () [Corola-website/Science/299702_a_301031]
-
faptului că numele Iuga este o versiune adaptată local a numelui ruten Yuri. De altfel, se presupune că Iuga Ologul a fost botezat în cinstea acestui principe, întrucât era fiul lui Roman I și al primei soții a acestuia, o principesă de origine lituană care provenea din neamul Koriatovicilor, cârmuitorii Podoliei. Iuga a avut drept frați, din prima căsătorie a tatălui său, pe Mihail și pe Ștefan (care a domnit sub numele de Ștefan I înaintea sa, între anii 1394-1399), iar
Iuga Ologul () [Corola-website/Science/299111_a_300440]
-
cu cele două romane ale ei. Primul, "Zayde", publicat în 1670 împreună cu faimosul "Traitte de l’Origin des Romans" al lui Pierre Daniel Huet, a fost o “poveste spaniolă”. Al doilea și mai importantul ei roman a apărut în 1678: "Principesa de Cleves (La Princesse De Cleves)" a dovedit că Franța putea într-adevăr să producă romane după un anumit stil francez. Spaniolilor le plăceau povești cu eroi naționali mândri, care luptau în dueluri pentru a-și apăra reputația. Francezii aveau
Istoria romanului european () [Corola-website/Science/299178_a_300507]
-
Principesa Ana de Bourbon-Parma (cunoscută și sub apelativul "Regina Ana", prenume complet "Anne Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite"; ) a fost soția regelui Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. A fost strănepoata
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. A fost strănepoata regilor Christian al IX-lea al Danemarcei (pe linie maternă) și Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma. Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]
-
Miguel I al Portugaliei (pe linie paternă) și nepoata de soră a împărătesei Zita de Bourbon-Parma. Principesa Ana, cetățean francez naturalizat, a participat la cel de-al Doilea Război Mondial. L-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România. Guvernul Groza nu și-a dat agrementul pentru căsătorie. Mai mult, l-a forțat pe regele Mihai să abdice la 30 decembrie 1947. Cuplul s-
Ana, Principesă de Bourbon-Parma () [Corola-website/Science/299211_a_300540]