4,129 matches
-
schimba lumea ? Cristi lăcrimează. — Dar ține minte că orice are un preț pe lumea asta. Și dacă va fi să devii nemuritor, lumea abia acum începe și are să-și arate colții la fiecare pas. Căci viața o fi pentru toți proștii, dragul meu Cristian, banii și faima țin de noroc și de îndrăzneală, dar nemurirea... Costă poate mai mult decât poți tu da, ascultă- mă, dragul meu Cristian, căci vor veni vremuri în care vei urla de durere și chin, lumea
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
vei mai rezista ? Nu vezi că s-a terminat ? Lumea te-a uitat deja în câteva luni, în câțiva ani nici nu-ți vor mai ști numele. Viața, Cristiane, te-a bătut. — Dar n-a fost niciodată vorba de mine, prostule, râde Cristi. Eu, ca și ceilalți oameni, am un drum sigur și acela e praf și pulbere de stele. Dar muzica, prietene, muzica... Muzica va rămâne. Poate eu voi fi uitat de mâine, definitiv și irevocabil, nu-mi pasă, dar
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
văd atât de... Apreciez cu adevărat ajutorul tău Ești plin de imaginație Cuvinte care descurajează Tu nu poți face nimic bun Privește la toate greșelile astea E o lucrare bună, dar... Ești neîndemânatic, rău, mincinos, obraznic, etc. Nu așa, așa, prostule! Daca X poate să o facă, tu de ce nu poți să o faci... și ți-am explicat de o mie de ori... Fratele tău face întotdeauna cum trebuie Ce ți-am spus eu că așa o să se întâmple... De ce nu
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
de a mânca pe îndelete, dar am învățat, în mod cert, cum să-mi prepar bucatele cu repeziciune. De bună seamă, metodele mele (în special folosirea pe scară largă a deschizătorului de conserve) s-ar putea să-i scandalizeze pe proști, iar diferitele persoane (în special fetele: Jeanne, Doris, Rosemary, Lizzie) care mă tot îndemnau să-mi public rețetele, o făceau cu un aer de amuzată condescendență. „Numele tău va face să se vândă imediat cartea“, insistau ele cu lipsă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
adevărului obiectiv.) În mod obișnuit, nu mănânc nimic la micul dejun, întrucât până și o jumătate de felie de pâine prăjită, unsă cu unt, poate să-ți ațâțe o foame inoportună, și a mânca prea mult de dimineață înseamnă un prost început de zi. Totuși, nu mă opun la gustările de la ora unsprezece, care pot cunoaște o gamă foarte variată. Există, așa cum am arătat mai sus, momente potrivite pentru portocale. Există de asemenea momente potrivite pentru porto la gheață și budincă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
e, mă? Zic: O abdicat regele! Cum așa? Uite-acuma o spus la radio. Deci ăsta a fost primul moment politic din viața mea care m-a afectat: abdicarea regelui. Și pe urmă... atuncea fiecare comună, dom’ne, își avea: prostul, tăntălăul și săracul satului... Ei, și din ăștia toți s-au trezit președinți de colectiv, președinți de sfat... toți au fost puși pe trepte înalte. Și fără pregătire... că nici să scrie nu știau, domnule. Și-au devenit mari membri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
aceea am fost scos din celular și m-a băgat acolo, pentru că am ajuns aproape ca să mor. No, și Almașan baci m-a intrebat mai întâi: Pentru ce ești aicea? Ce ai făcut? Cum ai făcut? De ce ați fost așa... proști? Asta bine ați făcut. Asta n-ați făcut bine. Și mi-a dat un sfat forte bun: Ai grijă și nicăieri în pușcărie, nici aicea, nici la altă parte să nu vorbești despre cazul tău. Nu vorbești nimic despre prietenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
te descurajezi. Capul sus și să ai grijă de sănătatea ta. Când o zis „mai mult de zece ani”, mi s-o făcut părul măciucă... Da’ pentru ce, dom’le, că n-am dat în cap nimănui... C-o fost proști ăștialalți că o crezut că dacă o să spună de mine ei scapă și pe mine mă omoară? N-o fost chiar așa... Și mi-o mai zis: Acolo când ai ajuns nu se uită la tine nimeni, ca la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
tu de ce aia a mătii ești condamnat? Că am vrut să iau locul lui Zarone. A lui Zarone, mă? Da. Măi, dacă eram în locul la ăștia, cu mâna-ți aruncam un cartuș în cur. Doară nu-s toți așa de proști... Hai de capu’ meu! Ce fel de mâncarea primeați în Gherla? În Gherla ne-o dat odată o mâncare... da’ cel puțin dacă spăla mațele alea și cu burta, cel puțin să fi fost curate, să nu fie mizeria aia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
duc la cadre și spun: Dom’le, am acceptul Securității să mă angajez aici. Și mă angajează contabil. Într-o zi mă vede directorul, unu’ Seghe Manu, care era cumnat cu unu’ Fulger de la regiunea Oltenia. Da’ ăsta era un prost, îl făcuse maistru deși avea 4 clase, înjura pe toată lumea și era șefu’ întreprinderii. Și mă vede pe mine la contabilitate: Da’ tu cine pizda mă-tii mai ești, mă? Tovarășu’, să vedeți că... Bă, tu pe la mine ai trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
mine ai trecut? N-am trecut, da’ uite, aveam de gând... Băi, ia să vii la mine la birou. Mă duc la el: Bă, tu ce știi să faci? Eu am făcut Facultatea de Ziaristică. Bă, dacă ai știi câți proști din ăștia de-ai tăi vin pe aicea pe la mine... Ziariștii erau proști de-ai mei... Știi? Băi, fii atent. Hai că te-angajez aicea, da’ să-mi scrii toate materialele ălea. Și mai zice: Eu am un cerc d-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să vii la mine la birou. Mă duc la el: Bă, tu ce știi să faci? Eu am făcut Facultatea de Ziaristică. Bă, dacă ai știi câți proști din ăștia de-ai tăi vin pe aicea pe la mine... Ziariștii erau proști de-ai mei... Știi? Băi, fii atent. Hai că te-angajez aicea, da’ să-mi scrii toate materialele ălea. Și mai zice: Eu am un cerc d-acesta de economie concretă, da’ dau ăștia niște teme... de n-am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
adnotată cinic de Gheorghiu-Dej: "Te-a tras pe sfoară tov. tău întru excrocherii!"29. De asemenea, la încercarea ei de a-l prezenta pe Petru Dumitriu ca pe un adversar al Occidentului, liderul PMR a comentat sec: "Să te creadă proștii!": "De lumea capitalistă, dușmană nouă, nu vorbea decât cu dispreț. Spunea că îl plictisește, că sunt emasculați și că el P.D. își dă seama că numai aici la noi el a putut deveni un scriitor valabil"30. De neiertat în
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
închină, făcând semnul crucii și, cu ochii în lacrimi, îl sărută pe frunte. Din toate părțile se apropiau umbre, multe umbre... căutându-l bezmetic prin pădure.. „ - Baltă, dă-te prins !”, răcni un glas, încă, neajuns la maturitate. „Cât sunt de proști !... parcă aș fi tâlhar de drumul mare..!” „ - Baltă, dă-te prins !”, strigă acelaș glas imatur... și, o lanternă îl orbi. Așa, cu Cârțu în brațe, nu se simțea singur, și, cu mâna liberă, descărcă pistolul mitralieră, cu durerea urii și
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
bucurii, am schimbat multe locuri de muncă în multe orașe, am luptat din greu ca să obțin o locuință pentru familia mea proaspăt întemeiată, dar eram mereu crunt folosit și mereu mințit, amânat cu promisiuni ispititoare. Vorba aia: „deșteptul promite și prostul trage nădejde”. Trăiam mai mult decât modest, dar nu știam că poate fi altfel, nu aveam nici un fel de informații despre lumea din afara sistemului comunist. Rareori puteam răsfoi câte o revistă de modă, cu noutăți și reportaje din străinătate (de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
fii de dumnezei? Nemuritorii toți, din cer când au fugit, Subt nume de pisici în lume au trăit. Preoții egipteni în templuri îi slăvesc, Și niște tigri mici cu noi se potrivesc!“ „Dacă stramoșii tăi cu tine semănau, Negreșit erau proști câți lor se închinau, Răspunse tigrul meu; iar dacă au avut Vreun merit cunoscut, Ceva dumnezeiesc, Atunci eu te căiesc, Și pentru starea ta, de milă sunt pătruns, Căci d-or fi câte spui, zău, prea rău ai ajuns.“ Am
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ne ajută niciodată cu nimic atunci când suntem la greu, nu ne-a dat niciodată nimic, doar ne-a luat, față de ea nu avem nici un fel de obligație. Revin la 122 o veche înțelepciune populară care spune că „de aceea sunt proștii pe lume ca să aibă de pe urma cui să trăiască deștepții”. Depinde de noi să alegem din care categorie vrem să facem parte. Hai să scoatem definitiv din mintea și din sufletul nostru ideea meschină privind sloganul „ce-o să zică lumea” și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
întrebat pe Rolf Liebermann de ce nu îl distribuie unei mezzosoprane tinere, care să își facă, astfel, debutul la Operă. S-a uitat la mine ca la o altă arătare și mi-a șuierat: "și tu, și Carlo Cossutta sunteți doi proști! Eu vă ofer o lună de odihnă, acasă, vă mai și plătesc bine pentru asta, iar voi faceți nazuri?" La unul dintre spectacole, în ultimul act, eu trebuia să o aștept pe Grace-Abigaile, să ne ciondănim pe coroană. Eu însă
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
mult rău, pentru că s-a gândit la toți, în afară de ea. Onestitatea. Cătălina nu minte. Dreptatea. Iubirea pentru tot ce e frumos în viață. — Când vă dați seama că ați greșit față de cineva, vă cereți iertare cu ușurință? — Da. Recunosc. Doar prostul nu-și schimbă părerea. Orgoliul meu nu s-a manifestat decât în meserie: să fie cât mai frumos, cât mai bine. Lumea mea se construiește pe respect pentru orice ființă umană, pentru că nu ai voie să jignești pe nimeni. Eu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
un vârf al excedentului, care caracterizează Pisica, susținută de ruda ei, Tigrul, dar și de „șef“, Dragonul, ceva mai puțin de Șarpe, excedent compensat de deficitul generalizat la celelalte zodii. Un deficit tare mic În raport cu excedentul amintit, dar - vorba Lăpușneanului, „proști dar mulți“ - Îl egalează, neutralizându-l. Iată ce arată analiza extinsă pe un interval atât de lung, de 12 ani: că nu există un perpetuum-mobile, energie ex nihilo și ceea ce câștigă careva pierde sigur altcineva. Cât privește sistemul de compatibilități
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
schimba eventual, prin controlul centrului de greutate a ceva, proiectil sau eu Însumi. De pildă, saltul meu de pe balcon spre balustradă se sfârșește cu aterizarea pe același balcon, evident cu o vrabie În botic, iar nu pe cealaltă parte, ca prostul de proiectil. Căci Îmi schimb la vreme, În zbor, centrul de greutate, implicit de inerție. Cum? Cu codița care, vă rog să vi-o imaginați, e destul de consistentă, și pe care o orientez exact În poziția care să-mi așeze
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gheruțele mi-s pregătite. Ascultă. Ai definit astfel sclavagismul. Care, odată instituit, tinde să se conserve. Și cum trebuie să vă recunosc o doză de inteligență, desigur cu mult sub a mea, Îți spun că cei vechi n’au fost proști. Și au spus panem et circenses. Adică, căci tu nu prea le ai cu latina și nici cu vorbitorii ei - dacule! -, pâine și circ. Dar pentru că nu erau la fel de deștepți ca mine, au greșit: trebuia circenses et panem. Nu te
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
gât. La caviar nu sunt câștiguri. A umblat unul cu un talon magic fals, l-au prins și a încasat opt ani de pușcărie. O să se sature mâncând opt ani numai caviar. Iar bieții proprietari de malluri se uită ca proștii la magazinele goale și dau unul după altul faliment. Să se învețe minte, să nu ne mai tâmpească economia cu atâtea câștiguri! Turnătorul nostru În Liceul Militar, aveam un turnător pe care-l băteam din când în când, mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu e rău că-n România găsești și artă abstractă.“ Copii de asfalt Iată ce-i relatează Vasile V. psihologului Mariean Turbatu, la care se tratează încă de la revoluție de draci în familie, lipsa prietenilor, leafă mică și alergie la proști: „Eu sunt copil de asfalt, domnule Mariean. M-am dus câteva zile la munte să respir aer curat și mi-au trebuit alte câteva ca să-mi revin. Fără miros de benzină, rahați de câini și, mai ales, fără praful ăla
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
și de scriere ale adjunctului Limbășanu. Dar cum îi fusese băgat pe gât ca secretar de partid și ca om al Securității, se prefăcea că nu le observă. Ba chiar îi conveneau. Ca să vadă toată lumea cine-i deșteptul și cine prostul. După o săptămână însă, a trebuit să admită că problema devenise serioasă. Sau, după cum se exprima adjunctul, groasă de tot. Cei doi nu se mai ascundeau pe după dulapuri ca să se pupe. Se pupau pe unde le venea: pe coridor, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]