37,224 matches
-
dintre cele mai de seamă opere în proză din ultimul timp". De o remarcabilă acuitate este relevarea clișeelor din Oraș patriarhal de Cezar Petrescu. Adela este, în schimb, un "excepțional roman", ca și Baltagul (,Vitoria este un Hamlet feminin") sau prozele istorice ale lui Sadoveanu. Cimitirul Buna-Vestire este "cea mai puternică viziune apocaliptică din literatura română, de o grandioasă poezie". De la G. Călinescu te poți aștepta la orice. Teza lui cu privire la balzacianismul obligatoriu al romanului nostru nu-l împiedică să prefere
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
literatura tânără"! Pe cât de diverse s-au dovedit de la început scrierile promovate, pe atât de numeroase reacțiile din trena noului trend. Dezbateri publice, confruntări mediatice, cronici laudative și depreciative s-au conjugat într-un boom promoțional ce a consacrat Ego. Proză drept rampă de lansare. Urmată de inițiative similare ale unor edituri precum Humanitas și Cartea Românească din București sau Brumar, din Timișoara, ofensiva Polirom continuă, cu meritul incontestabil de a fi impus o serie de nume din care timpul și
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
cât din aceasta reprezintă doar o proiecție îfracturistă' a indivizilor ce o constituie în mod mai mult sau mai puțin artificial? Factura eclectică a grupului explică, cel mai probabil, inexistența până la acest moment a unei cercetări sistematice de anvergură asupra prozei tinere de factură recentă, în ciuda numeroaselor ecouri stârnite în presa de specialitate și nu numai. Un singur exemplu: dacă, pe de o parte, textele unor Ioana Baetica, Ionuț Chiva, Adrian Schiop sau supradozele administrate de Dragoș Bucurenci și Claudia Golea
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
de Dragoș Bucurenci și Claudia Golea mizează pe electroșocuri denominative cu nedisimulată tentă sexuală, există o alternativă considerabilă ce funcționează în paralel și echilibrează balanța generațională într-ale jocurilor limbii. O serie de voci distincte completează spectrul literar al Ego.Prozei, preferând metafora aluzivă oximoronului cu tentă imprecatorie ce a atras după sine apelative precum "noua degenerație". Tania Radu se înscrie printre degustătorii interesați de nuanțe: "Prozatorii ieșeni nu s-au topit niciodată cu adevărat în noul val al prozei tinere
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
Ego.Prozei, preferând metafora aluzivă oximoronului cu tentă imprecatorie ce a atras după sine apelative precum "noua degenerație". Tania Radu se înscrie printre degustătorii interesați de nuanțe: "Prozatorii ieșeni nu s-au topit niciodată cu adevărat în noul val al prozei tinere. Mai degrabă au rezistat pentru a oferi repere la care noua proză să se raporteze. Școala ludic-ironică din care se trag Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu sau Dan Lungu are puternice legături cu spiritul optezecismului ieșean târziu"2. Între
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
sine apelative precum "noua degenerație". Tania Radu se înscrie printre degustătorii interesați de nuanțe: "Prozatorii ieșeni nu s-au topit niciodată cu adevărat în noul val al prozei tinere. Mai degrabă au rezistat pentru a oferi repere la care noua proză să se raporteze. Școala ludic-ironică din care se trag Lucian Dan Teodorovici, Florin Lăzărescu sau Dan Lungu are puternice legături cu spiritul optezecismului ieșean târziu"2. Între maturitatea scrisului rotund și căutările colțuroase și incomode ale începuturilor, între nevoia de
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
în colecție. Acesta domină vocile narative înscrise la cuvânt, constituindu-se într-o modalitate aparte de abordare a problemelor interiorității și de proiectare a lor în exteriorul tangibil, recognoscibil, decriptabil. Definirea identitară. Raportarea la alteritate Procedeul de bază ce reunește prozele sinelui pornește din marginea autobiograficului pentru a construi un epic menit să-și păstreze verosimilul indiferent de căile textuale alese. Opțiunile diferă în funcție de miza romanelor. Boom-ul sexualității a constituit fără dubii cel mai îndelung discutat aspect al colecției Ego
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
sinelui pornește din marginea autobiograficului pentru a construi un epic menit să-și păstreze verosimilul indiferent de căile textuale alese. Opțiunile diferă în funcție de miza romanelor. Boom-ul sexualității a constituit fără dubii cel mai îndelung discutat aspect al colecției Ego.Proză (încă de) la lansarea acesteia. Scandalizând o parte a opiniei publice, amuzând o alta și incitând, probabil, anumite spirite, raportarea la celălalt prin dezvăluirea concretă, fizică, în fața acestuia pare a forma un mijloc predilect de exprimare pentru unii autori. Exhibiționismul
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
extinsă în scriituri, defulări sincere și nude. Fiecare dintre acești tineri prozatori simte nevoia să reconfigureze tabuuri. Dintre obsesiile constante, sexualitatea (și mitul ei) este, fără îndoială, cea mai exersată în bolgiile textuale"3. Una dintre caracteristicile de bază ale prozelor analizate este raportarea la celălalt. Relația interpersonală cu alteritatea se depersonalizează, pierzând teren în fața inevitabilei confruntări cu societatea imediată. Colectivitatea, grupul din care personajele fac parte cu sau fără voie le dictează natura comportamentală, afectându-le datele identitare, de cele mai multe
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
întâlnirea fortuită cu populația unei localități uitată de lume și cu atât mai pretabilă ficționalizării. Există însă și o descentrare simbolică, dureroasă, la nivelul mentalității publice, cu efecte poate chiar mai pregnante la adresa autoaprecierii și înțelegerii individului cu sine. Ego.Proza intră astfel și în sfera observației ce apropie literatura de studiul sociologic și antropologic. Poziția individului în interiorul comunității, identitatea acestuia devin elemente ce țin mai degrabă de imagine, de proiecția exterioară, decât de autenticele trăiri interioare ale personajului. În lumea
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
abordată de protagoniștii rândurilor de față. Dacă volume precum cele ale Ioanei Baetica și Ionuț Chiva marșează hotărât pe problematica unui prezent continuu, crepuscular, multe dintre celelalte cărți coboară în trecutul (im)perfect, recuperând istoria din crâmpeie de memorie. Asemenea proze continuă valul început în anii anteriori de cvartetul Cernat-Manolescu-Mitchievici-Stanomir, cărora li se alătură Cezar Paul-Bădescu, Lucian Dan Teodorovici, frații Florian. Este vorba de o privire înapoi ce lasă la o parte mânia acumulată în anii dictaturii și filtrează evenimentele prin
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
impactul de sub centură se mulează perfect pe îtradiția' ostentației și excesului. Păcatele capitale ale realității sunt superficialitatea și indiferența, impersonalitatea dureroasă a unei lumi în care nimeni nu (se) comunică. Bobe, Stoica, Bădescu, Florian, Teodorovici, Lungu, Bleoca, Mihuleac scriu o proză a criticii sociale implicite, subtile, a hazului de necaz situațional, a observației fine de psihologie a maselor și individului dus de valul colectiv împotriva curenților propriei voințe. Subiecții experimentului sunt mult mai diversificați, acesta limitându-se doar arareori la simpla
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
toate acestea, stilul virulent până la isterie, îmbrățișat cu note de amuzament, constituie tenta dominantă a romanelor din serie. O bună parte a autorilor s-au impus, de altfel, folosind tocmai acest procedeu. Variind în funcție de conținut, coordonatele ce țin de construcția prozei fac deliciul - adeseori, singurul!- cititorului, dar, în egală măsură, al autorului însuși. Se conturează astfel un pattern al scriitorilor din aceeași familie spirituală, a mucaliților ce flagelează existența la modul cinic, arborând un zâmbet larg, dar cu gândul la inserții
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
al scriitorilor din aceeași familie spirituală, a mucaliților ce flagelează existența la modul cinic, arborând un zâmbet larg, dar cu gândul la inserții subversive ce dinamitează inexistentele armonii universale. Acesta este, de fapt, nucleul paradoxal în jurul căruia gravitează romanele Ego. Prozei: obsesia neantului, eșecului, vidului existențial populat de spectre și fantoșe ale adevăratelor vieți. Hazul de necaz funcționează asemeni unei cortine coborâte asupra realului, care, la ridicări succesive, lasă să se întrezărească tarele unei nații bântuite de fantasme individuale și colective
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
de necaz funcționează asemeni unei cortine coborâte asupra realului, care, la ridicări succesive, lasă să se întrezărească tarele unei nații bântuite de fantasme individuale și colective. Drumul către și dinspre sine traversează spațiul arid al imediatului; originalitatea, diferența fac legea prozei ce descoperă lumea ca spectacol de operetă în varii acte și distribuții. Înclinația spre dialog, verbozitatea spontană, ușor naivă, a unor personaje fără relief creează spațiu dezvoltării unui filon epic ce include adesea intertextualitatea, aluzia culturală, apelul la atenția, erudiția
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
impună în conștiința unui public avid de ingerarea modelelor livrești asimilabile drept paralele ale propriilor existențe. Oglindindu-se în biografia fictivă a protagoniștilor, cu experiențe și coduri culturale familiare, cititorii manifestă implicit o deschidere amplă către straturile de adâncime ale prozei. Folosindu-se de o suprafață recognoscibilă, ego-grafii manipulează - într-un crescendo isteric - gustul public către teritorii de interes în care se revelează adevărata calitate a scrisului individual.
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
dinainte de prăbușirea regimului Ceaușescu au avut parte de cronici demolatoare din partea unor critici tineri de azi, convinși că, dacă întreaga literatură română din perioada 1947-1989 ar fi aruncată la gunoi, paguba nu ar fi foarte mare. Or, dacă poezia și proza scrise în perioada comunistă nu se mai bucură de căutare, ce interes ar mai putea stârni o carte despre critica literară, adică despre modul în care erau receptate în epocă respectivele produse literare. În pofida acestor temeri apriorice, recitită la exact
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
de cursă lungă, Mircea Martin scrie la un moment dat: Sigur pare să fie oricum faptul (repetat, deci ușor de verificat) că prețuiește (Nicolae Manolescu - n.n.) mai mult pe Vasile Nicolescu decât pe Ștefan Augustin Doinaș în poezie și, în proză, pe Dumitru Popescu mai mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins
Critica anilor 80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10367_a_11692]
-
atunci, nu numai că mă chema Constantin, dar încă, că eram de sex feminin!" Cu toate astea, nu s-ar spune că personajul propriilor lui pagini nu știe cine e și ce vrea. Dimpotrivă, rînduri care pot sta alături de orice proză a dublei priviri, dinspre matur trecut din copt spre copilandru, dinspre ce-am ajuns spre ce credeam că devin, povestesc strategiile lui de-a scăpa dintr-un liceu particular cu reguli stricte, ca să ajungă la stat, în anonimatul de la Sf.
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
literare, pe cît se vede, care, oarecum în stilul pe care-l poartă și Istoria... lui Călinescu, pînă la un punct, umanizează figuri de manual, scoțînd din ele, vorba lui Stelian Neagoe, în postfață, tipuri și tertipuri. Cît despre tertipurile prozei (că de proză, nicidecum de simple notații după natură, e vorba) lui Constantin Argetoianu, o enumerare nu poate lăsa pe dinafară lungile note de subsol, povești în josul paginii, completare la întîmplări cu etaje. De pildă, biografiile comprimate, cu viciile scoase
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
se vede, care, oarecum în stilul pe care-l poartă și Istoria... lui Călinescu, pînă la un punct, umanizează figuri de manual, scoțînd din ele, vorba lui Stelian Neagoe, în postfață, tipuri și tertipuri. Cît despre tertipurile prozei (că de proză, nicidecum de simple notații după natură, e vorba) lui Constantin Argetoianu, o enumerare nu poate lăsa pe dinafară lungile note de subsol, povești în josul paginii, completare la întîmplări cu etaje. De pildă, biografiile comprimate, cu viciile scoase în vedetă (nu
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
dinainte de prăbușirea regimului Ceaușescu au avut parte de cronici demolatoare din partea unor critici tineri de azi, convinși că, dacă întreaga literatură română din perioada 1947-1989 ar fi aruncată la gunoi, paguba nu ar fi foarte mare. Or, dacă poezia și proza scrise în perioada comunistă nu se mai bucură de căutare, ce interes ar mai putea stârni o carte despre critica literară, adică despre modul în care erau receptate în epocă respectivele produse literare. În pofida acestor temeri apriorice, recitită la exact
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
de cursă lungă, Mircea Martin scrie la un moment dat: Sigur pare să fie oricum faptul (repetat, deci ușor de verificat) că prețuiește (Nicolae Manolescu - n.n.) mai mult pe Vasile Nicolescu decât pe Ștefan Augustin Doinaș în poezie și, în proză, pe Dumitru Popescu mai mult decât pe Sorin Titel" (pp. 206-207). Se știe, în anii '80, Dumitru Popescu era un temut activist al partidului comunist, iar Vasile Nicolescu unul dintre favoriții indiscutabili ai regimului. Citind această frază, am fost convins
Critica anilor '80 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10366_a_11691]
-
practicate în perioada interbelică, dintr-o dublă perspectivă comparativă: reportajul românesc este comparat cu reportajul francez din aceeași perioadă (mult mai vag sunt aduse în discuție cazuri de reportaj din presa anglo-saxonă și italiană), pe de o parte și cu proza, română și franceză, de cealaltă parte. De altfel, mai multe dintre vedetele reportajului din perioada interbelică au scris și reportaje. Din capul locului trebuie subliniată ponderea nefiresc de mare pe care o au în economia volumului (mai bine de jumătate
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
nuvele și povestiri, Bisericuța din Răzoare, apărută în 1914 și premiată de Academia Română, în ciuda contestațiilor disproporționate ale lui E. Lovinescu. În opera de ficțiune a lui Gala Galaction, nici o altă piesă ulterioară nu se ridică la nivelul estetic al unor proze ca Moara lui Călifar, Gloria Constantini, La Vulturi! sau De la noi, la Cladova, prin care autorul s-a clasicizat. Ca să nu exagerez prea mult, voi spune totuși că într-o antologie a celor mai bune povestiri mai pot fi adăugate
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]