3,382 matches
-
de vocabular în grupuri de cuvinte ac, bold, spelcă, agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap, ac de siguranță. Același lucru cu pepene verde și pepene galben, în loc de harbuz / lubeniță și zamuz ori pepene. Același lucru cu prune pentru toate fructele prunilor când e deosebire între prună, perjă, goldană, avramă, bărdacă. Același lucru cu a sparge lemne singur în loc de a tăia lemne, a curma, a despica lemne etc. Dreapta pronunțare, ortoepia e una și trebuie să recunoaștem că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
agrafă. Bucureștenii spun ac, ac cu gămălie, ac de cap, ac de siguranță. Același lucru cu pepene verde și pepene galben, în loc de harbuz / lubeniță și zamuz ori pepene. Același lucru cu prune pentru toate fructele prunilor când e deosebire între prună, perjă, goldană, avramă, bărdacă. Același lucru cu a sparge lemne singur în loc de a tăia lemne, a curma, a despica lemne etc. Dreapta pronunțare, ortoepia e una și trebuie să recunoaștem că, în Muntenia, rostirea e mai corectă decât în alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întrebuințate) miel, noaten, cârlan, mioară, mânz mînzoc strâjnic tretin (confuzie) cotei, boldei, câne, dulău, zăvod, prepelicar capău (bogăție) pisică pisoi mâță, motan, mâțoc. colțun ciorapi palmă (om) labă (animal) brâncă (urs) căngi și ghiare poamă, perjă, .............., bardacă (Moldova) corcodușe (distincte) prune (Muntenia) corcodușe arbore, copac, pom la Buc. numai pom bundă pieptar cojocel cojoc sarică tohoarcă; cațaveică scurteică; dulamă suman. hulub porumb (popușoi, cucuruz) caras caracudă 22 Iulie. Pescarul cel cu nas mare ahotnic de undiță care cunoaște o baltă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la sfânta mănăstire Neamțu. Bunăvoia lui rămâne statornică și cînd suie la deal cu merinde pentru schit, pe poteca destul de priporoasă după ce treci Izvorul Maicii-Domnului. Înțelepciunea lui s-a dovedit în diferite chipuri. Într-un rând pe lângă povara de mere, prune și hribi ce i-au pus călugării Pocrovului în spinare, s-a aburcat pe samar și Gherman monah beteag de un picior. Golovici l-a suferit până la izvoarele de la jumătate de cale: doi km. Dar când a ajuns la izvor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ce m-a ajutat când am căzut la Hontanas. Este însoțit de două femei, asistente medicale. împreună vom merge până la León, unde ne va face cunoștință cu bunica lui care astăzi împlinește 80 de ani și care ne va oferi prune gustoase. După înfățișare eu i-am dat 60 de ani. Una dintre cele două spanioloaice a tot insistat să-i cânt ceva în românește, și, făcându- mi curaj, i-am cântat romanța ,,Ciobănaș cu trei sute de oi”. Ne apropiem
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
și seara era destinată desfăcatului (depănușatului) În atmosfera de nedescris a poveștilor și a cântecelor de dor și dragoste. Adormeam În foile de porumb și numai În zorii zilei următoare eram duși În pătuțurile noastre pentru desăvârșirea visurilor Începute. Culesul prunelor și coacerea lor pe leasa de nuiele de salcie Împletite cu grijă gospodărească pentru conservarea deshidratată a prunelor sau baterea nucilor și decojirea acestora cât și alte Îndeletniciri rurale constituiau momente de Încântare și farmec, așteptate cu nerăbdare În fiecare
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
dragoste. Adormeam În foile de porumb și numai În zorii zilei următoare eram duși În pătuțurile noastre pentru desăvârșirea visurilor Începute. Culesul prunelor și coacerea lor pe leasa de nuiele de salcie Împletite cu grijă gospodărească pentru conservarea deshidratată a prunelor sau baterea nucilor și decojirea acestora cât și alte Îndeletniciri rurale constituiau momente de Încântare și farmec, așteptate cu nerăbdare În fiecare an. Zilele se scurgeau În ritmurile naturii și toată deschiderea satului se restrângea și se Închidea În gospodăriile
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
iiiih. (Și în celelalte colibe din Zuckau, Ramkau, Kokoschken, când cuiva îi murise de foame cineva se striga: ihhhh...) De asta nimănui nu-i păsa. Socul a înmugurit de parcă n-ar fi fost nimic. Meiul ovăzul au dat în spic. Prune de uscat, destule. Merita să te duci după ciuperci. Și c-o vacă de funie, s-a-ntors flăcăul cu mustața-n furculiță, Din taberele de iarnă, invalid și acum, ca de fiecare dată. De la Zordorf avea două degete mai puțin, De la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
presupuși descendenți din familia unui vechi oștean, cu numele Dodu, care luptase cu tătarii, iar pentru bravura sa, fusese răsplătit cu această moșie. Drăslăvăț (Drăslăvița sau Drislavele, lângă Dorohoi). Originea denumirii Drăslăvița se poate regăsi în cuvântul rus слива (prun, prună) sau în verbul сливатъ (a vărsa, a turna, a curge). Numele apare menționat într-un document din 14 august 1432. Este corespondentul slavon al topicului românesc Cacaina (Căcaina), denumire întâlnită în orașele moldovenești. Un astfel de pârâu traversa târgul Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
trunchiurile carbonizate. De asemenea, modul de viață de zi cu zi din valea Moravei semăna foarte mult cu cel din valea fluviului Ohio aceleași case din lemn, mobilier și haine făcute de mînă, mîncare simplă, dar din belșug, țuică de prune în loc de rom, cărți și școli bătătoare la ochi prin puținătatea lor malarie și alte boli din abundență tratate cu o combinație de leacuri de casă, bărbieri și șarlatani. 1 Doar aspectul exterior lega Serbia de vestul Americii. Domnia lui Miloš
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
bucatele sale, de fiecare dată altceva și într-o prezentare inedită. Cum să poți refuza raci fierți cu garnitură de orez? Cum să poți anula mâncare de gutui în sos de caramel și scorțișoară? Prăjiturile cu mere și gem de prune erau nelipsite pe perioada posturilor, pâinea de casă, cartofii copți, fructele uscate. Seara veneau mamele să ne recupereze de pe domeniul bunicii și de fiecare dată acasă se consumau aceleași probleme, în sensul că eram sătui și nu mai puteam răspunde
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
pe bunica, răspundeam scârțâit un da prelung. După care bunica mă trimitea să-i dau femeii cele trebuincioase în schimbul a feluritor fructe sau bomboane. Se făcea un troc autentic în acea perioadă. Bunica schimba lapte și ouă pe mere, pere, prune până ne încărcam cămara de gemuri și dulcețuri ce în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
poet, cu erudiția co mentatorului și cu sacrificiul editorului, toți nerăsplătiți -, rămasă nevândută Încă de la apariție (1924-1932) și zvârlită astăzi spre desfacere la tarabele din stradă ale Anticariatului General cu prețul de 120 de lei volumul. Cât un kilogram de prune, azi, În toiul verii. PARCĂ NICI NU-ȚI VINE A CREDE CĂ A FOST O VREME CÂND un scriitor, și nu chiar necunoscut, ci proclamat de o parte a criticii noastre literare și susținut de două reviste de seamă, nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și mărar proaspăt; apoi cartofii cu carne, simplă, s-ar părea, dar de o dificilă formulă chiar pentru cei mai bătrâni bucătari; castraveții acri cu piept gras de văcuță; gutuile rumenite În tigaie și gătite cu carne macră „de la coadă“; prunele uscate, opărite sau afumate, gătite cu piept sau cu costiță afumată de purcel; ciulamaua de rinichi; stufatul sau capamaua de miel cu ceapă, usturoi verde și coconari; mielul cu spanac verde, cu tarhon, cu ciuperci, cu capere, cu ver dețuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fi să dau citire iarăși unei liste de bucate, În care găsim: ciulamaua, pilaful, ostro pelul, anghima chtul, tocana, ghiveciul, puiul, găina sau curca gătită cu roșii sau numai cu sos de roșii, cu bame, cu ciuperci, cu gutui, cu prune, cu legume felurite, țărănește, sau cu car tofi noi, cu gă luști, cu mazăre verde sau boabe, cu fasole verde sau țucără, cu do vlecei În floare, cu vinete, cu conopidă sau cu smântână; dar curcanul cu caise?... dar bobocul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Dumitru și-a adunat familia și În 1917 s-a mutat la Stroești. Cât timp a durat războiul a făcut negoț; adu cea de la București gaz roșu, produse de băcănie, păcură etc., pe care le vindea În Stroești. Aici cumpăra prune, făcea magiun și țuică, pe care le vindea la București; și așa a reușit să asigure hrana familiei. Încă din tinerețe, Dumitrache Georgescu s-a apropiat de mișcarea socialistă și a devenit prietenul apropiat al lui Vasile G. Morțun. Multe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tragedia neamului românesc. Discursul a fost emoționant, pe chipul românilor basarabeni curgeau lacrimi. La un moment dat, o româncă basarabeancă din grup scoate din sacoșa cu mâncare, ce o avea pregătită la drum, o bucată de pâine neagră și câteva prune pe care le oferă, să mănânce din roada pământului înstrăinat omul ce le-a vorbit și i-a întâmpinat atât de frumos. Pentru femeia care atunci pășea pentru prima oară în dreapta Prutului, pământul țării a devenit o amintire de mare
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
Răspundeau la Întrebările noastre despre pămînturi și despre munca lor ridicînd din umeri și spunînd „nu știu“ sau „poate“, punînd repede capăt conversației. Am avut ocazia să ne Îndopăm cu vișine, Într-un asemenea hal Încît, cînd a venit rîndul prunelor, a trebuit să mă Întind ca să pot să diger totul. Alberto a mîncat un pic, cît să nu pară nepoliticos. Urcați În copaci, Însă, am hăpăit rapid, de parcă ne luaserăm la Întrecere cine termină primul. Unul dintre fiii proprietarului privea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
apetisanți caltaboși și cârnați usturoiați făcuți din carne de urs, de porc mistreț și de căprioară, tăvăliți din belșug în piparcă ungurească, alături de franzele proaspete și rumenite și gogoși făcute din făină de soia anticolesterol, umplute cu magiun ecologic din prune cu gât... de lebădă. Sub coroana sălciilor pletoase, bărdacele pline cu vin rubiniu și cupe măiestre din cel mai fin cristal de Murano îi așteptau cu brațele deschise pe neînfricații consumatori ai sângelui Domnului. "Râuri dă lapte dulce pă vale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
crud și direct, așa cum sunt toate marile vorbe de duh de extracție tradițională: Dacă toți ar fi cărturari, atunci care ar mai fi văcari?". Și tot în același stil, citit astăzi pe Net, într-un ziar românesc: "Adrian Păunescu cerșea prune", scrie Cornel Nistorescu. Afirmație de o simplicitate năucitoare, dar care spune totul nu doar despre un personaj oarecare, ci despre o parte însemnată a intelighenției românești. 16 ianuarie 2001 Emisiune cu și despre yoghinii din India, pe ARTE. Sublimarea energiei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
ne aprovizionam cu toate zarzavaturile proaspete și fără chimicale, la fel și cu fructe. Mai mult, părinții creșteau porci, dintre care unul era pentru noi. Din mere mama făcea oțet (rețetă pe care am preluat-o și eu), iar din prune se făcea o țuică mult gustată de musafiri. Din momentul în care ne-am mutat în casa proprie, am avut găini, care ne dădeau ouă și carne. Problema a fost mai gravă din momentul în care nu am mai avut
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
între făptași. Laptele la pungă și pâinea neagră rotundă, doar la Suceava, în vacanță (la Focșani nu existau), cumpărate cu pile de la magazinul Arini, intervenții și nenumărate conversații despre copii, borșuri și zarzavaturi. Fragi cu smântână și mămăligă. Gem de prune cu smântână și mămăligă. Dar și scaunele de bucătărie cu gaură, o parte a mecanismului cu care toată familia depăna lână, deșirând fuste, veste și pulovere vechi și torsul mașinii de cusut „de picior“, care ne transforma în fiecare an
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
nu era altceva decât un dialect al limbii tracilor, din marea familie a limbilor indo-europene, înrudită cu limba gracă și cea latină. Dar din cele circa 180 de cuvinte cunoscute, cele mai multe există în graiul nostru de azi, ca : moș, copil, prune, țarină, zestre, brânză, brazdă, barză, varză, zer, brad, gorun, mânz, mal, etc., ceea ce vine să confirme odată în plus că între dacii de acum două milenii și mai bine și Cârțâroșenii noștri de azi, există legătura neîntreruptă în timp. Ei
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
fierte. Se servesc direct din vasul cu mujdei cu mămăligă rece sau cu pită caldă scoasă recent din cuptor. Nu e deloc greșit dacă mai înainte se dau peste cap numai două păhărele mici cât degetarul cu o țuică de prune de patruzeci de grade, făcută aziiarnă la cazanul din luncă. Pentru ciupercile necomestibile, domnu’ le-a făcut copiilor o minuțioasă descriere, pe unele pe care le au găsit în excursia lor le-a prezentat tuturor, recomandându-le interdicția totală de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
gras - 30.000 lei, cartofii noi 60.000 lei, - mazărea verde boabe - 60.000, un kilogram de usturoi - 120.000 lei, vinetele bucata de 300 de grame - 34.000 lei, merele cal I - 55.000 lei, perele obișnuite - 60.000, prunele brumării - 64.000, strugurii - 140.000, brânza telemea - 300.000 lei, în piața Obor s-a cerut în 14 august, preziua reformei monetare 1.200.000 lei pe kilogram. Un metru de stofă în Lipscani - 1.200.000 lei, dar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]