1,976 matches
-
adevăr, că unele motive ale activității la vîrstă adultă reflectă sexul și agresivitatea, că în comportamentul acestei vîrste se întîlnesc motive din copilărie, dar nu se poate susține că majoritatea motivelor pot primi o astfel de explicație. Uneori criticile la adresa psihanalizei freudiene se fac de pe pozițiile unor teorii sociale care vor să-și releve superioritatea demonstrînd că o teză sau alta, aparținînd lui Freud, nu se integrează în propriul lor sistem (cf. 21). Chiar dacă nu toate ipotezele freudiene au fost confirmate
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în mod fatal, este prezentat în studiile de psihologie, ci a acestui om, cu condițiile sale familiale și cu relațiile sale interindividuale. Iată de ce, un psiholog de talia lui Georges Politzer a putut face o apreciere ca aceasta: "tocmai odată cu psihanaliza, pentru prima oară se tinde a se constitui o psihologie veritabilă. Înainte de psihanaliză, psihologia s-a situat mereu fie dincoace, fie mult dincolo de omul concret" (Le mythe de l'antipsychanalyse, 19, p. 20). Întemeiat pe cercetările sale, Freud considera afectivitatea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cu condițiile sale familiale și cu relațiile sale interindividuale. Iată de ce, un psiholog de talia lui Georges Politzer a putut face o apreciere ca aceasta: "tocmai odată cu psihanaliza, pentru prima oară se tinde a se constitui o psihologie veritabilă. Înainte de psihanaliză, psihologia s-a situat mereu fie dincoace, fie mult dincolo de omul concret" (Le mythe de l'antipsychanalyse, 19, p. 20). Întemeiat pe cercetările sale, Freud considera afectivitatea ca un factor esențial al vieții cotidiene, uneori depășind în importanță rolul inteligenței
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
influență în viața majorității oamenilor" (20, p. 360). Această prețuire acordată afectivității în relațiile interumane cu implicații în plan educațional îl determină pe psihologul american G. W. Allport să-l includă pe Freud printre teoreticienii iraționaliști (22, p. 262), chiar dacă psihanaliza își propune conștientizarea și stăpînirea instinctelor. Aplicarea psihanalizei la pedagogie a fost avută în vedere de însuși Freud. "Există", afirma el în 1910, "o altă aplicare a psihanalizei (...) pe care medicii n-ar putea să o revendice. Vreau să vorbesc
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Această prețuire acordată afectivității în relațiile interumane cu implicații în plan educațional îl determină pe psihologul american G. W. Allport să-l includă pe Freud printre teoreticienii iraționaliști (22, p. 262), chiar dacă psihanaliza își propune conștientizarea și stăpînirea instinctelor. Aplicarea psihanalizei la pedagogie a fost avută în vedere de însuși Freud. "Există", afirma el în 1910, "o altă aplicare a psihanalizei (...) pe care medicii n-ar putea să o revendice. Vreau să vorbesc de aplicarea sa în pedagogie. Cînd un copil
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
să-l includă pe Freud printre teoreticienii iraționaliști (22, p. 262), chiar dacă psihanaliza își propune conștientizarea și stăpînirea instinctelor. Aplicarea psihanalizei la pedagogie a fost avută în vedere de însuși Freud. "Există", afirma el în 1910, "o altă aplicare a psihanalizei (...) pe care medicii n-ar putea să o revendice. Vreau să vorbesc de aplicarea sa în pedagogie. Cînd un copil începe să prezinte semnele unei evoluții supărătoare, devine ursuz, recalcitrant și neatent; atunci nici medicul de copii, nici medicul școlii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
anorexie, vomare, insomnii. Aceste simptome nervoase și modificările de caracter care derivă pot fi suprimate printr-un tratament care îmbină influența analitică și măsuri educative" (Ma vie et la psychanalyse, 1949, apud 23, p. 18). Încercări teoretice de aplicare a psihanalizei la educație au existat încă din deceniul al treilea. ANA FREUD a publicat Inițiere în psihanaliză pentru educatori; din 1927 pînă în 1937 a apărut, în limba germană, "Revista de pedagogie psihanalitică". Au fost publicate, încă din prima jumătate a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un tratament care îmbină influența analitică și măsuri educative" (Ma vie et la psychanalyse, 1949, apud 23, p. 18). Încercări teoretice de aplicare a psihanalizei la educație au existat încă din deceniul al treilea. ANA FREUD a publicat Inițiere în psihanaliză pentru educatori; din 1927 pînă în 1937 a apărut, în limba germană, "Revista de pedagogie psihanalitică". Au fost publicate, încă din prima jumătate a secolului XX, studii de pedagogie psihanalitică. Relația dintre psihanaliză și educație a fost abordată și de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
treilea. ANA FREUD a publicat Inițiere în psihanaliză pentru educatori; din 1927 pînă în 1937 a apărut, în limba germană, "Revista de pedagogie psihanalitică". Au fost publicate, încă din prima jumătate a secolului XX, studii de pedagogie psihanalitică. Relația dintre psihanaliză și educație a fost abordată și de pedagogii români G. G. Antonescu (24) și C. Narly (25). În a doua jumătate a secolului însă numărul lucrărilor care tratează problemele educației din perspectivă psihanalitică a crescut deosebit de mult. Din modul în
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educație a fost abordată și de pedagogii români G. G. Antonescu (24) și C. Narly (25). În a doua jumătate a secolului însă numărul lucrărilor care tratează problemele educației din perspectivă psihanalitică a crescut deosebit de mult. Din modul în care psihanaliza freudiană înțelege omul în general, și copilul în special, rezultă o altă perspectivă decît cele cunoscute asupra fenomenului educației. Imaginea psihanalitică despre copil este cu totul opusă aceleia de tip rousseauist, promovată de educația nouă. Toate activitățile din prima copilărie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
scop plăcerea, inclusiv suptul, sînt considerate ca fiind sexuale. Copiii, spunea Freud, "își pun în valoare, cu toată naivitatea, drepturile lor biologice și dovedesc în fiecare clipă că, pentru dînșii, calea spre puritate rămîne încă de parcurs" (20, p. 268). Psihanaliza ne pune în fața unui copil cu o viață psihică extrem de complexă; pulsiuni care tind să se realizeze, manifestări de represiune ale supraeului, refulări insesizabile, izbucniri ale unor mai vechi refulări sau chiar traume psihice. Fazele cele mai interesante ale dezvoltării
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
complexul lui Oedip" este una din cele mai "tari" și mai contestate ipoteze ale psihologiei freudiene. Oricum, nu se poate acredita ideea că angajarea copilului în însușirea culturii s-ar datora unui astfel de... "complex". Aplicarea cea mai largă a psihanalizei în domeniul pedagogiei se realizează la nivelul relațiilor profesorilor cu elevii. Succesul activității educaționale este direct dependent de caracterul și intensitatea afectivității prin care elevii se simt legați de profesor. Relația profesor-elev își are rădăcina în afectivitatea inconștientă a profesorului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
activități școlare, după satisfacția sau insatisfacția pe care acestea le oferă cuplului profesor-elev. Este pozitivă deci semnalarea rolului pe care-l joacă afectivitatea în procesul educațional; nu putem rămîne la convingerea că acesta este dominat în mod fatal de inconștient. Psihanaliza vine și pe o cale mai directă în întîmpinarea educației, și anume oferind educatorului metoda psihanalitică de cunoaștere a elevului, de pătrundere în inconștientul acestuia. "O consecință practică importantă" scrie S. Freud în Viața mea și psihanaliza "a rezultat din
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fatal de inconștient. Psihanaliza vine și pe o cale mai directă în întîmpinarea educației, și anume oferind educatorului metoda psihanalitică de cunoaștere a elevului, de pătrundere în inconștientul acestuia. "O consecință practică importantă" scrie S. Freud în Viața mea și psihanaliza "a rezultat din folosirea analizei în educație, prevăzătoare în ceea ce privește copilul sănătos, corectivă în ceea ce privește copilul neatins de nevroză, dar deja deviat în dezvoltarea lui. Nu mai este posibilă rezervarea monopolului exercițiului psihanalizei pentru medici și excluderea non-medicilor" (25 bis, p. 122
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
practică importantă" scrie S. Freud în Viața mea și psihanaliza "a rezultat din folosirea analizei în educație, prevăzătoare în ceea ce privește copilul sănătos, corectivă în ceea ce privește copilul neatins de nevroză, dar deja deviat în dezvoltarea lui. Nu mai este posibilă rezervarea monopolului exercițiului psihanalizei pentru medici și excluderea non-medicilor" (25 bis, p. 122). Sigur, nu este vorba de aplicarea unei terapii psihanalitice, ci doar de dezvăluirea unor tendințe care se ascund în spatele unor acte ratate (lapsus, uitare, confuzii), a unor manifestări aparent bizare ale
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
obiectele sale de uz curent, cum ar fi ghiozdanul sau ceasornicul său chiar în ajunul zilei sale de aniversare?" (20, p. 90). Tot așa, în spatele "erorilor de lectură", a unor frecvente greșeli ortografice se află, poate, o tendință refulată. Prin psihanaliză se pot descoperi sentimente profunde, inconștiente, care domină subiectul în relațiile sale cu alții și care se manifestă prin simboluri. Textul și desenul liber oferă tocmai posibilitatea exprimării depline a copilului; metoda psihanalitică îl va ajuta apoi să conștientizeze semnificațiile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
depline a copilului; metoda psihanalitică îl va ajuta apoi să conștientizeze semnificațiile simbolurilor și să se elibereze de ideile care-l domină inconștient. Este adevărat, practica educațională poate oferi și situații mai dificile, acestea țin însă de domeniul patologicului. Implicațiile psihanalizei în domeniul educației sînt mai numeroase, unele dintre ele greu de acceptat, pentru că vizează tocmai acele aspecte ale teoriei cu care unii pedagogi nu sînt de acord. Ne-am oprit, mai ales, la ceea ce uneori, cu anumite rezerve, poate fi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
anevoioasă care se impune educatorului" (Nouvelles conferences sur la psychanalyse, p. 203, apud 28). Deși se poate desprinde acest "sîmbure rațional" din teoria psihanalitică necesitatea unei mai profunde cunoașteri și înțelegeri a copilului nu puține sînt criticile înverșunate la adresa infiltrației psihanalizei în pedagogie. Așa, de pildă, se apreciază că pătrunzînd în "educația nouă", psihanaliza a împins orientarea acesteia spre nondirectivism (29). De altfel, teoria cunoscută sub denumirea dinamica grupurilor, ca și orientările nondirectiviste din pedagogia contemporană, nu pot fi înțelese fără
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
28). Deși se poate desprinde acest "sîmbure rațional" din teoria psihanalitică necesitatea unei mai profunde cunoașteri și înțelegeri a copilului nu puține sînt criticile înverșunate la adresa infiltrației psihanalizei în pedagogie. Așa, de pildă, se apreciază că pătrunzînd în "educația nouă", psihanaliza a împins orientarea acesteia spre nondirectivism (29). De altfel, teoria cunoscută sub denumirea dinamica grupurilor, ca și orientările nondirectiviste din pedagogia contemporană, nu pot fi înțelese fără referire la freudism. 16 CERCETĂRI SOCIOLOGICE ȘI DE PSIHOLOGIE SOCIALĂ CU IMPLICAȚII ÎN
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
tăgăduit, inconștientul există în clasă și vorbește" (25, apud 29, p. 232). Prezența freudismului în această orientare pedagogică franceză este ușor de depistat. Pentru unii autori, pedagogia instituțională înseamnă educația nouă plus, mai ales, o mai deschisă cunoaștere a implicațiilor psihanalizei în explicarea psihologiei copilului și a fenomenului educațional (30, pp. 22-49). De aceea, aceiași autori consideră că reprezentanții pedagogiei instituționale alcătuiesc cel de-al treilea val al educației noi. Din moment ce s-a adoptat altă denumire pentru teoria sa, înseamnă că
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
vieții. Întrebările privind educația în viitor nu se opresc aici, se cer unele precizări vizînd "dezvoltarea personalității". Secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au promovat cu prioritate ideea dezvoltării rațiunii; secolul XX a reacționat prin numeroase tendințe antiintelectualiste (psihanaliza, personalismul, existențialismul, non-directivismul ș.a.). Realizările din domeniul științei și tehnicii impun, în continuare, dezvoltarea rațiunii, fără a se neglija însă cultivarea sensibilității. Oamenii speră că în viitor vor exista condiții mai bune pentru antrenarea și dezvoltarea tuturor posibilităților și resurselor
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
JOHN ANNET, Învățarea programată, în vol. Orizonturi noi în psihologie, Editura Enciclopedică, București, 1973. 18. JEAN-MARC GABAUDE, La pédagogie contemporaine, Privat, Toulouse, 1972. 19. LEONARD GAVRILIU, "Sigmund Freud sau dreptul la adevăr", studiu introductiv la volumul S. FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, E.D.P., București, 1980. 20. SIGMUND FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, op. cit. 21. Să se vadă și CATHERINE B. CLÉMENT, P. BRUNO, LUCIEN SÈVE, Pentru o critică marxistă a teoriei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
programată, în vol. Orizonturi noi în psihologie, Editura Enciclopedică, București, 1973. 18. JEAN-MARC GABAUDE, La pédagogie contemporaine, Privat, Toulouse, 1972. 19. LEONARD GAVRILIU, "Sigmund Freud sau dreptul la adevăr", studiu introductiv la volumul S. FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, E.D.P., București, 1980. 20. SIGMUND FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, op. cit. 21. Să se vadă și CATHERINE B. CLÉMENT, P. BRUNO, LUCIEN SÈVE, Pentru o critică marxistă a teoriei psihanalitice, traducere de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
JEAN-MARC GABAUDE, La pédagogie contemporaine, Privat, Toulouse, 1972. 19. LEONARD GAVRILIU, "Sigmund Freud sau dreptul la adevăr", studiu introductiv la volumul S. FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, E.D.P., București, 1980. 20. SIGMUND FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, op. cit. 21. Să se vadă și CATHERINE B. CLÉMENT, P. BRUNO, LUCIEN SÈVE, Pentru o critică marxistă a teoriei psihanalitice, traducere de LEONARD GAVRILIU, E.D.P., București, 1975. 22. GORDON W. ALLPORT, Structura și dezvoltarea
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pédagogie contemporaine, Privat, Toulouse, 1972. 19. LEONARD GAVRILIU, "Sigmund Freud sau dreptul la adevăr", studiu introductiv la volumul S. FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, E.D.P., București, 1980. 20. SIGMUND FREUD, Introducere în psihanaliză, Prelegeri de psihanaliză, Psihopatologia vieții cotidiene, op. cit. 21. Să se vadă și CATHERINE B. CLÉMENT, P. BRUNO, LUCIEN SÈVE, Pentru o critică marxistă a teoriei psihanalitice, traducere de LEONARD GAVRILIU, E.D.P., București, 1975. 22. GORDON W. ALLPORT, Structura și dezvoltarea personalității, traducere și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]