4,867 matches
-
de la România Liberă și de la Libertatea au realizat interviuri cu torționarii pe de o parte, dar și cu foștii deținuți politici. Un fost deținut politic care a trăit pe pielea sa teroarea în Penitenciarul Giurgeni și fostul șef al acestei pușcării își povestesc, după 50 de ani, experiențele trăite în două tabere atât de diferite. De o parte este Alexandru Ioanițescu, trecut astăzi de 80 de ani, fostul comandant de închisoare și lagăr comunist. Cei care l-au cunoscut de dincolo de
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
a toposului carceral infern/paradis, concomitent și cu aceeași intensitate. Închisoarea - loc al împlinirilor nu este o utopie, ci o experiență trăită pentru mulți din cetățenii gulagului românesc. Dimitrie Bejan, la apusul vieții declara: „Foarte frumos am trăit, părinților, în pușcărie! Regret că am ieșit din închisoare! Tot timpul îmi pare rău. Aș fi vrut să mor acolo!...”(Pr. Dimitrie Bejan, Bucuriile suferinței, Viața unui preot martir, Hârlău, Iași, 2002, p.156). Din perspectiva trăitorilor creștini ai închisorilor, singurii adevărați biruitori
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE CREDINŢĂ ŞI SPIRITUALITATE ÎN UNIVERSUL CONCENTRAŢIONAR COMUNIST… PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/344378_a_345707]
-
vor produce schimbări în țară și străinătate, care poate nu va mai fi nevoie de a preda inventarul” (Ibidem, f. 171). 3 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 416-416v (Declarație a lui Sandu Tudor, aflat în pușcărie și luată de un informator, din data de 3 iulie 1958). 4 Apud N. Hurjui, Episcopul Grigorie Leu. Omul și fapta (teză de doctorat susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București), București, 1999, p. 249. 5 După aplicarea decretului
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
dos. nr. 113668, vol. II, f. 217. 15 Ibidem, vol. I, f. 101-106, proces verbal de interogatoriu din 12 martie 1958, luat lui Alexandru Făgețeanu; vezi și declarația din 1 iulie 1958 despre Sandu Tudor, dată de un informator în pușcărie (Ibidem, vol. VI, f. 423-426). 16 Roman Braga în Procesul Verbal de interogatoriu din 27.07.1958, declară: Activitatea dusă de mine în perioada anilor 1953-1958 este într-adevăr ostilă regimului actual, însă nu i-am dat o formă legionară
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
Antim (se hotărâse transformarea mănăstirii în parohie) se amintește și de un călugăr, eliberat din închisoare: ” (...) a mai făcut acolo (patriarhul - n.n.) și un diacon, om de treabă, dar indezirabil - pe unul Mărăcine. Acesta fusese osândit la mulți ani de pușcărie, apoi a studiat teologia și patriarhul l-a găsit bun să-l facă diacon în București și încă voia să-l pună la catedrală. Toți au fost surprinși că pe un om atât de vulnerabil îl ia patriarhul în brațe
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ŞI SECURITATEA, ÎN PERIOADA REGIMULUI COMUNIST... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/344375_a_345704]
-
vor produce schimbări în țară și străinătate, care poate nu va mai fi nevoie de a preda inventarul” (Ibidem, f. 171). 3 A.M.J., fond penal, dos. 113.668, vol. VI, f. 416-416v (Declarație a lui Sandu Tudor, aflat în pușcărie și luată de un informator, din data de 3 iulie 1958). 4 Apud N. Hurjui, Episcopul Grigorie Leu. Omul și fapta (teză de doctorat susținută la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea București), București, 1999, p. 249. 5 După aplicarea decretului
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
dos. nr. 113668, vol. II, f. 217. 15 Ibidem, vol. I, f. 101-106, proces verbal de interogatoriu din 12 martie 1958, luat lui Alexandru Făgețeanu; vezi și declarația din 1 iulie 1958 despre Sandu Tudor, dată de un informator în pușcărie (Ibidem, vol. VI, f. 423-426). 16 Roman Braga în Procesul Verbal de interogatoriu din 27.07.1958, declară: Activitatea dusă de mine în perioada anilor 1953-1958 este într-adevăr ostilă regimului actual, însă nu i-am dat o formă legionară
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
Antim (se hotărâse transformarea mănăstirii în parohie) se amintește și de un călugăr, eliberat din închisoare: ” (...) a mai făcut acolo (patriarhul - n.n.) și un diacon, om de treabă, dar indezirabil - pe unul Mărăcine. Acesta fusese osândit la mulți ani de pușcărie, apoi a studiat teologia și patriarhul l-a găsit bun să-l facă diacon în București și încă voia să-l pună la catedrală. Toți au fost surprinși că pe un om atât de vulnerabil îl ia patriarhul în brațe
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA ?' CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/344381_a_345710]
-
că are! Să luăm de pildă un executor judecătoresc sau un procuror. Primul lipsește sărmanul om de bunuri de largă folosință strânse cu multă trudă în proprietatea sa. Nu pare o faptă creștinească. Al doilea pedepsește cu ani grei de pușcărie un biet păcătos care, în naivitatea sa, a lovit umanitatea în cel mai sensibil punct. În proprietatea individuală strict legiferată. Ori Dumnezeu ne cere să iertăm greșiților noștri. Acești oameni fac prin îndeletnicirea exercitată fapte bune, acceptate ca atare de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 7 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347988_a_349317]
-
piciorul pe frână și cu farurile aprinse. Vecinii au sunat la poliție. Era ora 3 dimineața când m-au arestat. Am fost arestat de vreo 30 de ori. Arestarea îmi dădea timp să mă recuperez. Fiind câte 2-3 zile în pușcărie, mâncam și dormeam. Altfel aș fi fost mort din cauza supradozelor de droguri. Datorită depresiei am ajuns la droguri. Reporter: De ce ai ajuns la depresie? Titel Malnași: Pentru că am început să duc o viață fără reguli. De la vârsta de 15 ani
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348056_a_349385]
-
o cameră cu 100 de deținuți când grefierul a venit să-mi anunțe sentința. Atunci eu I-am mulțumit lui Dumnezeu cu glas tare. Cei din cameră au zis: „Tu ești nebun! Să-I mulțumești lui Dumnezeu că ești la pușcărie!”. Dar eu știam că perioada care urma avea să fie o perioadă deosebită în viața mea. O perioadă în care dacă eu voi fi cu luare aminte la voia lui Dumnezeu, la Cuvântul Său, viața mea va fi întocmai cum
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348059_a_349388]
-
de claustrare. Fără nici o legătură cu cele de mai sus, cunosc pe cineva care și-a dorit toată viața să doarmă vara în cort, dar n-a fost să aibă parte. Și totuși într-una din zile, a căzut la pușcărie, nu are importanță pentru ce, și la „mititica” nemaifiind locuri disponibile, a nimerit într-un cort militar, mare cât toate zilele, unde a avut destul timp să asculte ploile de vară, „confort” la care „afară” nu ajunsese. Uite cum joacă
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET 5 de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348085_a_349414]
-
pe fratele său pe sora cutare pentru că au vorbit cu colegul lor sau cu vecinul lor despre Dumnezeu. Securitatea l-a luat pe fratele cutare sau pe sora cutare pentru că a dat cuiva o Biblie și i-a închis în pușcărie său i-a dus la canal." Azi auzi despre aproape săptămânal despre cutare sau cutare că a căzut în curvie sau a divorțat, și parcă te doare stomacul la asemenea știri. Spui: "Doamne, este imposibil. Și ăla?? Și aia??" Sau
CINE A MAI CAZUT? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348109_a_349438]
-
Și sus, acolo, și-au schimbat destinul. Puterea minții le-a furat-o banul Și-a pus în ei doar răul și veninul. Atât de prinși în pofta de-avuție, Călcând pe noi, părinții, chiar și frații, Își construiesc luxoasa pușcărie Și condamnări își dau pe generații. Nu-i judecați, căci timpul îi așteaptă Și de-ați putea, pedeapsa tot n-ar lua-o. Oricum, n-ar fi o judecată dreaptă Asa cum numai timpul le va da-o. Referință Bibliografică
I-AM PUS DIN NEAM... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348145_a_349474]
-
poate îmgurgita. „Ehei, - îmi spune un amic, pe cînd eram novice pe Internet și nevrozat de năpustirile mîrlănești împotriva mea - zi merçi că ăștia nu sunt luați în seamă la poliție sau la SRI (oare ?! - n.m.) și nu intri în pușcărie, ca în anii ΄50, pentru o anonimă defăimătoare a unui mîrlan”. Da, are dreptate amicul meu. Astăzi mîrlanul, care altădată scria denunțuri cu creionul chimic pe hîrtie de maculator, a ajuns internaut. Însă acreala și mizeria animalică sunt aceleași, chiar dacă
MÎRLANUL DE PE INTERNET (II) de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348218_a_349547]
-
lui dom' doctor cînd ești bolnav (mai sînt, vai, niște excentrici și lunatici, de care ți-e milă, care nu iau plicul sau baxul), la intrarea în servici, la hoții ăia de avo*... (ptiu, Doamne, mi s-a făcut de pușcărie?), pe la diverse birouri și birouașe pe unde ai niscai daravele, la...; în fine, dar unde nu se dă! Pe lîngă asta, se dă cum se stropește cu agheazmă: să se alunge răul, nichipercea. Căci șpaga bună trece primejdia rea. A-hă-hă
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
noi, mai pe românește „bucățîcă tăietă” din noi, cum zice coana Chirița, parte din umorul și ticăloșia veselă națională. Amintiți-vă de umorul gras, aproape autolaudativ al celebrului Micky Șpagă (Șerban Mihăilescu), care zilele trecute a primit un an de pușcărie cu suspendare; mai mult ar fi primit un manglitor, care fură cloșca de pe ouă. Dar să ne amintim de celebrul Șpaghaton (Dan-Matei Aghaton, cel cu palmierii), cu mare umor și el, și de șirurile lungi de miniștri capitaliști (adică din
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
Mai sunt în talpa tării voinici cu-nvătătură, Nu gângăviți ca voi... și plini de incultură. Uitați-vă în jur, vă place ce-ați făcut ? De la păduri la fabrici pe toate le-ați vândut, Să vă clădiți palate, cu iz de pușcărie, Sunteți mai râu ca chelul de-i trebuia tichie. Cu paznici pe la porți, de cine vă e teamă ? Cine mai credeți voi că vă mai ia în seamă ? Nu sunteți Dumnezei, nici zeii din Olimp, Dar nu întindeți coarda... plecați
E TIMPUL SĂ PLECAŢI ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348234_a_349563]
-
poliția, l-or dus la secție...și gata. Etnogeneza poporului român în viziune țigăneasca, a lovit în șpagatist. Cine se întinde prea mult în spagat, riscă să-și rupă mușchii, să rămâie fără plapuma, sau, măi nasol, să ajungă la pușcărie. O vrut Vandam să fie țigan, o furat identitatea gestuala a romilor, dar arfele lui n-or fost bine acordate. Pe net scria exact ce v-am povestit eu, dar între timp fanii lui or mai șters din articole. Study
VAN DAMME ȘI PROFETISMUL INVOLUNTAR AL POPORULUI ȚÎGĂNESC de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350022_a_351351]
-
că Barbu Constantinescu ar putea fi ciordit într-un sac vulgar. Am mai fost făcut hoț....dar după cum am mai zis, rom înseamnă hoț. Dacă un rom fură o carte despre propria lui limbă, nu cred că merită să facă pușcărie decât la o bibliotecă. S-o însămânțeze cu florile răului, că și așa suntem declarați impuri din India până-n Oi-râpa. Dacă domnul Nelu Sorin Stancu mi-a făcut cadou romanul său, doamna Julieta Rotaru nu m-a lăsat nici să
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
Chiulangii și hoți de bani Să meargă pe la Jilava Dar și pe la Rahova ! Gata cu-astă măgărie : "Pensionul-Pușcărie !" Cine vrea la Facultate, S-o facă în libertate ! Sau cărți dacă vrea să scrie, Acas ' ,la Tipografie... Nu-n "Pension" la "Pușcărie"! Mânați-i măi, hăi, hăi ! Ministerul pentru Școli, Să vindece acele "boli"... Că Instrucția se face Dar Educația mai zace... Hai cu toți :părinții, frații Biserici și Organizații ! La Religie, mai vârtos, Cu Pedagogul Bun CHRISTOS ! Urați, sperați, dar și
PLUGUSORUL 2015 de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350044_a_351373]
-
e treaba altcuiva; în materie de investiții fiecare face ce vrea - își etala el cunoștințele de economie de piață și democrație a liberului schimb, în vreme ce noi ne aminteam cum, într-un alt județ, procurorul șef investise în magazinele din incinta pușcăriilor, unde clienții erau cei pe care îi condamnase: Ce, spune Legea unde anume să faci vânzări? Chiar așa și începe cultura infracționalității, în acest mod care o agravează sub aspect intelectual: Studiezi mai întâi modul formal în care o poți
O CULTURĂ INFRACŢIONALĂ (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/350073_a_351402]
-
seara s-o dai pe furăciune!? Că, uite, era parcă mai ușor decât să robești ca boul toată ziua și să te dea afară orice neisprăvit de patron când îi venea lui cheful. Păi, și dacă te prindea, ce? Doar pușcăriile lor erau bine dotate cu aer condiționat, televizor și vizite ale soției săptămânal, în camere speciale, discrete și bine dotate. Nici nu prea aveai nevoie de mai mult, iar dacă aveai, te mai foloseai de vre-un coleg de pârnaie
UNDE DUCE SFIDAREA TRADIȚIILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1463 din 02 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350086_a_351415]
-
Justiției. Protestați împotriva violenței în familie. Protestăm și noi contra următoarelor aspecte: -de ce când mergeți pe stradă vă țuguiați buzele într-un etern selfie? -de ce purtați pantaloni strâmți a la violoncel, invitatori tăcuți ai recenților eliberați "stătuți" din pușcării? -de ce așteptați priviri pasionale de la orice bărbat mai interesant când mergeți la plimbare cu căruciorul în care se află copilul pe care l-ați fuckut cu prostul de acasă? -de ce purtați fuste mini, kar-ikaturi jalnice ale fostelor rochii
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]
-
solidari. Voi, în ciuda toaletelor voastre pretențioase, a cizmelor cu tocuri înalte, tot vă chinuiți să fiți feminine, dar nu reușiți. Acum v-ați făcut și organizație conspiraționistă contra bărbaților geloși. Da, suntem de acord cu voi să-i bage la pușcărie pe romii bețivani care fac viața un iad femeilor și familiei. Dar nu sunt de acord cu voi în privința vânătăilor provenite de la picioare goale, lungi pe stradă. -de ce faceți selfiuri toată ziua și le postați pe fese/buci? În
FEMINISMUL ȘI FEMEIA RRROMĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350165_a_351494]