3,998 matches
-
imposibilitatea de a se face auzit, În condițiile În care mass-media au fost principalul mijloc de influențare a opiniei publice, iar românii nu au avut acces la mass-media occidentale. Virgil Ierunca afirmă că situația s-a schimbat după 1968, cînd publiciștii francezi au devenit interesați În activitatea exilului și a României sub comunism. Monica Lovinescu spunea că „primul pas Înspre deschiderea publicațiilor franceze pentru exilați s-a produs după 1970. Al doilea pas a fost făcut În momentul În care aceștia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
, I. (4.XI.1894, Iași - 23.V.1973, București), publicist și prozator. Este fiul lui B. Iacovitz, negustor de manufactură, și primește la naștere prenumele Isac. Își întrerupe învățătura la vârsta de paisprezece ani și începe să lucreze ca funcționar într-un birou; ulterior intră corector la ziarele ieșene „Opinia
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
MADAN, Gheorghe V. (5.X.1872, Trușeni, j. Lăpușna - 21.XI.1944, Pitești), folclorist, prozator și publicist. Fiu de țărani, M. face, până în 1891, studii teologice la Chișinău. La vârsta de nouăsprezece ani trece clandestin Prutul și ajunge la București, unde ia legătura cu B.P. Hasdeu și cu românii basarabeni. Urmează Conservatorul de Artă Dramatică și este
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
, George (28.V.1913, Joseni, j. Buzău), prozator, critic literar și publicist. Este fiul Mariei Macovescu (n. Trestioreanu) și al lui Nicolae Macovescu, învățători. Urmează primele clase în comuna natală și își continuă învățătura la București, unde frecventează Liceul „Sf. Sava” (1925-1932). Debutează în 1929 cu un articol în revista liceului. În
MACOVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287945_a_289274]
-
adaptări din literatura străină. Colaboratori prestigioși, precum Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, Demostene Botez, Victor Eftimiu, se alătură unor nume semnificative pentru specificul revistei, ca Elena C. Meissner, de pildă, aflată în conducerea organizației Reuniunea Femeilor Române din Iași, sau altor publiciști entuziaști. Printre realizări se află cele două texte ale lui Sadoveanu - unul de publicistică, Manole și cucul, altul de proză, Caliacra -, prezența lui Victor Eftimiu și republicarea unor pagini de Duiliu Zamfirescu, precum și articolele Elenei C. Meissner, din care se
MAMA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287973_a_289302]
-
A publicat îndeosebi la „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1838-1848), la „Organul luminărei” (1847-1848) și „Învățătoriul poporului” (1848), la ultimele două fiind și redactor împreună cu Aron Pumnul. Într-o perioadă când preocupările pentru literatură erau sporadice printre cărturarii și publiciștii ardeleni, M. are meritul de a fi cultivat poezia, meditația în proză, povestirea și nuvela, chiar dacă valoarea scrierilor sale este modestă. A scris elegii stângace, meditații în proză despre viață și moarte, despre trecerea timpului, uneori într-o limbă surprinzător
MANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
transpuneri din Iacob Groper ș.a. Cronica literară, sporadică în 1944, este semnată de Eduard Ellenberg. Articole literare scriu I. Ludo, Th. Loewenstein (Evreii în „Istoria literaturii române” a d-lui G. Călinescu), Z. Ghimelbrand, J. Fink, I. Botoșanski. Printre numeroșii publiciști care sunt găzduiți aici sunt de menționat Gala Galaction, semnatarul mai multor articole despre sionismul creștin (Zidul Meșterului Manole, Începuturile lui Iacob, Între vis și adevăr ș.a.), F. Brunea-Fox, Isac Bercovici, Kiva Ornstein. M. mai conține traduceri din Henrich Heine
MANTUIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287995_a_289324]
-
MANIU, Vasile (29.XII.1824, Lugoj - 10.III. 1901, București), publicist și autor dramatic. Este fiul Elenei (n. Costin) și al lui Alexandru Popovici Maniu, comerciant. Face clasele primare la Lugoj, trecând apoi la Școala Normală Germană din Caransebeș. Urmează gimnaziul la Lugoj și Arad, liceul la Timișoara și Facultatea de
MANIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
MĂRĂȘANU, Nicolae Grigore (7.XII.1937, Mărașu, j. Brăila), poet și publicist. Este fiul Elenei (n. Moraru) și al lui Grigore Chiriță Bunea, țărani. A urmat școala generală în comuna natală (1945-1952), apoi Școala Siderurgică din Brăila (1952-1954) și liceul la Galați (1960-1964). Și-a continuat studiile la Facultatea de Drept a
MARASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288001_a_289330]
-
MAIORESCU, Toma George (8.XII.1928, Reșița), poet, prozator, eseist și publicist. Este fiul Boriskăi (n. Marosy) și al lui Ștefan Mayer, funcționar de bancă. Urmează școala primară la Reșița, gimnaziul și liceul la Caransebeș și Timișoara, luându-și bacalaureatul în 1947, apoi Facultatea de Litere și Filosofie la Cluj (1947-1948) și
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
rezonator. Un reporter nu numai al peisajului fizic sau social și istoric din ținuturile îndepărtate străbătute cu diferite prilejuri, ci și un „reporter” al propriei interiorități, ca și al peisajului teoriilor și doctrinelor științifice sau religioase etc. Contribuția lui ca publicist, prin volumele de convorbiri, reportaje și însemnări de călătorie, rămâne notabilă, cu observația că, la fel ca și în poezie, textele din anii ’50-’60 sunt marcate de scăderile decurgând din compromisurile specifice epocii. O mențiune specială merită Ucigașul și
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
se sustrage prigoanei antievreiești. Protecția unor scriitori ca Ion Pillat, E. Lovinescu, Oscar Walter Cisek îl ferește de deportare în Transnistria, iar mijloacele de subzistență pentru traiul său în penumbră și le câștigă dând meditații. După august 1944 activează ca publicist, la Radiodifuziunea Română și în presa germană din țară, iar din 1952 se consacră exclusiv proiectelor literare, publicând o serie de volume de poezie, în limba germană și în traducere românească - Versuri pentru tineret (1959), Poezii (1962), Micul Hans află
MARGUL-SPERBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288018_a_289347]
-
MĂRGĂRIT, George (27.I.1923, Tomești, j. Iași - 29.VIII.1961, Bârnova, j. Iași), poet și publicist. Este fiul lui Gheorghe Mărgărit, învățător, care scosese în Tomești revista „Zorile luminii”. Urmează la Iași Liceul Internat și Facultatea de Litere, luându-și licența în 1945. Începând cu 1941 se întreține singur, desfășurând o intensă activitate publicistică. După absolvire
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
darurilor”, „Freamătul”, „Arta românească”, apoi și la „Daruri”, „Orașul nostru”, „Viitorul”, „Unirea”, „Adevărul literar și artistic”, „Viața românească”, „Însemnări ieșene” ș.a., semnând uneori cu pseudonimul Măceș. A fost membru al Societății Scriitorilor Români, al Societății Dramaturgilor Români și al Societății Publiciștilor Români. Începuturile literare ale lui M. stau sub semnul poeziei (a lăsat și un manuscris cu titlul Din caier, datat „1904-1905”), influențată vădit de sămănătorism, cu reminiscențe romantice, ale cărei teme sunt exaltarea trecutului glorios, liniștea vieții patriarhale, frumusețea naturii
MANOLACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287986_a_289315]
-
MARIAN, Liviu (25.V.1883, Siret - 25.XI.1942, Craiova), prozator, istoric literar și publicist. Este fiul Leontinei (n. Piotrovschi) și al folcloristului Simion Florea Marian. Urmează la Suceava Liceul Greco-Ortodox și la Cernăuți, între 1901 și 1905, Facultatea de Litere și Filosofie. Student fiind, se numără printre întemeietorii gazetei „Junimea literară”, în care publică
MARIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288020_a_289349]
-
MARINESCU, Ștefan Vida (22.VI.1951, Uiești, j. Giurgiu), poet, critic literar și publicist. Este licențiat în filologie la Universitatea din Timișoara, secția limba și literatura română (1973) și la cea din Craiova, secția română-franceză (1980). Funcționează ca profesor și director adjunct la liceul din Videle, oraș în care, între 1982 și 1988, conduce
MARINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
MARIAN, Paul B. (3.V.1906, București - 8.II.1997, București), publicist și traducător. Este fiul Charlottei (n. Löbel) și al lui Barbu Marian, ziarist. Eugen B. Marian este fratele său. A absolvit la București Liceul „Gh. Lazăr” (1917-1925) și Facultatea de Drept. Debutează la „Universul” (1925) și scrie la „Bilete de
MARIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288022_a_289351]
-
Consiliul Culturii și Educației Socialiste, cu o întrerupere de trei ani (1982-1985), perioadă în care activează ca director al Casei de Filme nr. 3. În 1990 intră în redacția Editurii Eminescu, iar între 1992 și 1994 ocupă un post de publicist comentator la revista „Parlamentul”, devenind ulterior consultant la compartimentul pentru presă al Senatului. Debutează cu o fabulă, Amănuntul principal, în culegerea Oltenia literară (1955), iar în proză, cu povestirea Înainte de plecare, în antologia Pagini dunărene (1964). Colaborează cu povestiri, reportaje
MATALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288056_a_289385]
-
, Viorel (2.IX.1945, Țipari, j. Timiș), prozator și publicist. Este fiul Liviei și al lui Vasile Marineasa, notar comunal. După ce a absolvit Facultatea de Filologie din Timișoara, secția română-germană, a lucrat ca profesor la o școală generală, apoi ca referent la Casa de Cultură a Studenților din Timișoara. Din
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
ILIESCU, Tiberiu (21.XII.1906, Craiova - 12.IV.1978, București), publicist, poet și prozator. Originari dintr-un sat de pe Olteț, Maria și Tache Iliescu își deschid la Craiova o plăpumărie, ale cărei venituri le vor îngădui să-și țină copiii la învățătură. Pe urmele fratelui mai mare, ce va deveni medic
ILIESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287522_a_288851]
-
, Mircea Radu (19.II.1940, Iași), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Mariei (n. Grămadă), învățătoare, și al lui Alexandru Iacoban, judecător. În 1956 a absolvit liceul în orașul natal, iar în 1962 Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași. A funcționat ca redactor la Studioul Radio
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
1979-1990) și al Teatrului „Luceafărul” din Iași (din 1994). A fost secretar al Asociației Scriitorilor din Moldova (1970-1989); a condus cotidianul „Realitatea” (din 1996). Debutează în 1959 la revista „Luceafărul” și colaborează ulterior la majoritatea publicațiilor din țară. Prozator, dramaturg, publicist, reporter, crainic sportiv, I. a dovedit de-a lungul anilor multiple disponibilități. Volumul de povestiri Estudiantina, cu care debutează în 1962, lasă să se întrevadă doar câteva dintre virtualitățile relevate în cărțile ulterioare. Preocupat de viața tinerilor în mijlocul cărora trăiește
IACOBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287476_a_288805]
-
ILEA, Marian (25. VIII. 1959, Ieud, j. Maramureș), prozator, dramaturg și publicist. Este fiul Ioanei (n. Bizau) și al lui Grigore Ilea, țărani. A absolvit Academia de Științe Economice din București și a lucrat ca economist, după 1989 devenind om de afaceri, patron și editorialist la cotidianul „Glasul Maramureșului” din Baia Mare. Debutează
ILEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287511_a_288840]
-
, Grigore (20.XI.1943, Văleni-Stânișoara, j. Suceava), prozator și publicist. Este fiul Georgetei Ilisei (n. Zăhărescu), învățătoare, și al lui Ilie Ilisei, preot. Primele clase le face la Mănăstioara, învățând apoi la Fălticeni, unde între 1957 și 1961 este elev al Liceului „Nicu Gane”. În 1966 va absolvi Facultatea de
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
ILIESCU, Nicolae (7.II.1956, București), prozator și publicist. Este fiul Sandei (n. Manole) și al lui Ene Iliescu, ofițer. După absolvirea Liceului „Gheorghe Lazăr” din capitală (1975) și a Facultății de Filologie a Universității bucureștene (1979), este profesor de gimnaziu la Crevedia, apoi, din 1983, profesor de liceu
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]