3,620 matches
-
repetă cântărirea și numărarea, cel puțin de 10 ori, iar ca rezultat se ia media aritmetică a rezultatelor. Determinarea fructelor rupte Se face odată cu numărul de fructe la 1 kg, atunci când se numără fructele fără la care lipsesc porțiuni de pulpa s cele la care pielita nu este întreaga și prezintă crăpături sau fisuri. Rezultatul se exprimă în procente. Determinarea numărului de codite Se numără la întâmplare minimum 200 prune deshidratate, se detașează codițele și se numără. % Codite = n1 / n x
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
tehnologice pe operații sunt prezentate în schema bloc. ReceptieDepozitare SortareSpalare Curățire Divizare Uscare Sortare 30 FIȘA DE LUCRU NR.3 Proprietăți organoleptice la fructe deshidratate tabelul 3.4. Calitatea Extra Calitatea I Calitatea ÎI Aspect Culoare Gust și miros Starea pulpei Culoarea pielitei Corpuri străine Proprietăți fizice la fructe deshidratate tabelul 3.5. Calitatea Extra I ÎI Fructe întregi cu sâmburi la 1 kg, max. Fructe întregi cu sâmburi la 1 kg, max Fructe jumătăți fără sâmburi la 1 kg, max
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
se deosebesc, doar prin gradul de concentrare (12-18˚Bx, 24-28-36 40˚Bx). Materia primă destinată producției de bulion și pastă de tomate trebuie să aibă următoarele caracteristici : substanță uscată solubila, minimum 4,5˚Bx cantitatea de zaharuri cât mai mare; pulpa să fie roșie intensă, suficient de consistentă; maturitatea fructelor - uniformă; Creșterea sau scăderea s.u. cu 1% față de conținutul standard (5%) duce la îmbunătățirea/înrăutățirea randamentului de concentrare cu 15-20%, a timpului de lucru, a calității pastei, determină consumul de
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
dulceața de mure sau zmeura se admit fructe destrămate maximum 25%, iar pentru celelalte dulcețuri 10%. Culoarea fructelor Fructe de culoare apropiată , caracteristică varietății și cât mai apropiată de cea naturală. Aspectul siropului Lichid siropos, sticlos ; Se admit particule de pulpa în suspensie, prezența sâmburilor în suspensie la dulceața de zmeura, afine, mure, fragi ; Nu se admite prezenta corpurilor străine și a impurităților minerale. Înălțimea stratului de sirop fără fructe este 72 maxim 2 cm. Consistentă siropului lichid vâscos negelificat, nezaharificat
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
ascorbic pot ajunge până la 50%, iar de tiamina la 20%, carotenul se păstrează mai bine. Mucegăirea produselor apare când nu s-a realizat corect pasteurizarea; concomitent poate acționa Bacillus thermoacidurans, care duce și la modificarea gustului șucului. Separarea șucului de pulpa în cazul sucurilor tulburi (nectarelor). Pentru evitare se recomandă: o mărunțire avansată a produsului, cât și o omogenizare corespunzătoare; adăugarea de 0,1% pectina pulbere, datorită rolului său de stabilizator al sistemelor coloidale. Date tehnice privind fabricarea gemului cu s.u.s.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
V. & COLAB, 1976 - Căile de uitlizare a capacității din producție în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucurețti,; 43. Segal, B. & COLAB.1984- Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed.Ceres, București; 44. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor cu pulpa, Îndrumări tehnice, MAIA. 45. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor limpezi de fructe, Îndrumări tehnice, MAIA. 46. Segal, B., 1980 - Tehnologia industrializării fructelor și legumelor. I. Materii prime, Universitatea Galați. 47. Segal, B., Balint, C. 1982Procedee de îmbunătățire a calității și
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
antibiotice, mai ales în combinație, se poate produce suprainfecția fungică [3]. 10.1.2.2. Factori favorizanți: a. Particularitățile anatomice ale regiunii: vascularizația precară a unor structuri: tendoane, articulații, zona periunghială; vascularizație de tip terminal, fără posibilități de compensare-la nivelul pulpei degetelor; 200 țesutul celular subcutanat reprezintă calea de comunicare între palmă, degete și fața dorsală a mâinii; apariția edemului și supurației la acest nivel, determină creșterea tensiunii cu instalarea tulburărilor circulatorii. La nivelul pulpei degetului, țesutul grăsos este străbătut de
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
terminal, fără posibilități de compensare-la nivelul pulpei degetelor; 200 țesutul celular subcutanat reprezintă calea de comunicare între palmă, degete și fața dorsală a mâinii; apariția edemului și supurației la acest nivel, determină creșterea tensiunii cu instalarea tulburărilor circulatorii. La nivelul pulpei degetului, țesutul grăsos este străbătut de travee conjunctive care unesc dermul cu periostul, astfel existând riscul de evoluție a unui panarițiu pulpar către osteită falangiană; comunicările dintre diversele regiuni ale mâinii explică posibilitățile de propagare a infecției, uneori aceasta ajungând
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
redus de evoluție spre infecție se pare că-l au plăgile survenite pe tegumente murdare de var, tencuieli, uleiuri [1]. 10.1.3. ANATOMIE PATOLOGICA În ordine descrescândă a frecvenței, localizarea infecțiilor este [1]: ultima falangă, mai ales al nivelul pulpei (75%); pielea laterală a unghiei; pliul periunghial și subunghial; fața dorsală a mâinii. De asemenea, infecțiile subcutanate sunt mai frecvente decât cele profunde.Fazele evolutive ale infecțiilor mâinii sunt aceleași ca pentru celelalte infecții ale pielii și țesutului celular subcutanat
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
fața dorsală a degetelor fiind practic un furuncul cu toate caracteristicile acestuia. Tratamentul constă în incizie și evacuarea bourbillon-ului la fel ca în alte localizări ale furunculului. 10.2.2. PANARITII SUBCUTANATE 10.2.2.1. Panarițiul pulpar Reprezintă infecția pulpei degetului. Septurile conjunctive dintre derm și periost limitează parțial extinderea inflamației, dar creează, prin inextensibilitatea lor, tensiuni mari cu riscul apariției necrozei ischemice. Clinic se manifestă prin tumefacție locală, durere vie, pulsatilă; tegumentele sunt congestive sau palid cianotice (ischemia). Frecvent
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
În pofida diferențelor în ceea ce privește decorul, simbolizarea și uneori croiala costumelor tungușilor (excepție făcând cele ale golzilor), acestea se compun în mod normal din aceleași elemente: o mantie, cel mai adesea din piele, deschisă în față și oprindu-se de obicei la pulpă și ale cărei două pulpane din față, mânecile și mai ales spatele poartă diferite pandantive din piele, pânză grosolană și metal; un pieptar din piele tăbăcită în untură de pește, legat în jurul gâtului cu două fâșii, acoperind tăietura mantoului și
COSTUMELE ŞAMANILOR TUNGUŞI. DESCRIERE ŞI SEMNIFICAȚII. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Dan Cristian Răcaru () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1720]
-
limbului foliar. simptome tulpinale ca nanismul, prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de virusul respectiv. Sub influența creșterii valorilor de temperatură în vară, uneori simptomele sunt
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
datorită faptului că baza tulpinilor atacate are țesuturi moi, putrezite, negricioase din care cauză boala se mai numește și “boala piciorului negru”. La secționarea tulpinii, se observă brunificarea fasciculelor vasculare. Tuberculii atacați manifestă inițial o brunificare a inelului vascular, apoi pulpa este transformată într-un mucilagiu urât mirositor datorită suprainfectării acestuia cu bacterii ce produc acid butiric sau valerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din sol, dar în cazul în care intervine o perioadă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
bacterii ce produc acid butiric sau valerianic. Peridermul tuberculilor nu este afectat. Atacul tuberculilor este favorizat de umiditatea excesivă din sol, dar în cazul în care intervine o perioadă secetoasă, în tuberculi atacul sistează și apare un suber ce delimitează pulpa distrusă de cea sănătoasă. Infectarea tuberculilor se produce prin vasele conducătoare, prin răni sau prin stoloni. În unii ani pot apărea simptome tulpinale în câmp iar simptomele pe tuberculi numai în depozite. Agentul patogen Erwinia carotovora pv. atroseptica (Van Hall
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
punctiforme negre picnidiile cu picnosporii ciupercii. Petele cresc putând atinge 1,5 cm, devin cenușii, în timp ce marginea lor prezintă un brâu purpuriu. Frunzele parazitate cad de pe pomi, iar aceștia sunt debilitați an de an. Ciuperca parazitează fructele de măr, fără ca pulpa acestora să fie afectată în profunzime de la început, ca în cazul atacului de monilioză. Boala se manifestă pe fructe în livezi și depozite. Pe fructele ajunse aproape de maturitate apar pete gălbui-cafenii care se întind, ocupând aproape jumătate din fruct. Suprafața
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cu cel descris pe frunze. Pe sepale apar pete mici, cenușii, care iau un aspect catifelat datorită conidioforilor și conidiilor. Pe fructe apar, de asemenea, pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic iar pulpa lor are gust fad. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii de Monilinia fructigena, cât și pentru alte ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pete cenușii-măslinii în dreptul cărora țesuturile se suberifică și crapă. Fructele tinere se deformează puternic iar pulpa lor are gust fad. Deseori, crăpăturile de pe fructe reprezintă porți de intrare pentru sporii de Monilinia fructigena, cât și pentru alte ciuperci care distrug pulpa. Pe lăstarii tineri, petele sunt mai greu de observat, din cauza culorii lor albăstrui. Ciuperca determină o ușoară exfoliere a scoarței, iar sub țesutul atacat se formează un strat de suber care separă partea sănătoasă de cea bolnavă. Pagubele produse de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciuruire" dată bolii). Pe fructe se observă formațiuni punctiforme, de 1-2 mm în diametru, în jurul cărora se formează un halo roșu-violaceu la piersic, zarzăr și cais. Petele ies puțin în relief, ceea ce face ca fructele să fie aspre la pipăit. Pulpa fructelor de cais și zarzăr devine pâsloasă și are un gust fad. Pe lăstarii verzi, în jurul mugurilor, scoarța se brunifică, crapă și apar ușoare ulcerații ce fac ca mugurii să se usuce. Uneori ramurile tinere se deformează, apar umflături, ulcerații
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
proces-verbal, care trebuie să conțină toate datele specificate pe etichetă. Procesul verbal însoțește probele. I.1.2. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE Pentru aprecierea calității legumelor și fructelor se au în vedere următoarele caracteristici: forma, mărimea, aspectul epidermei și miezului, consistența, gustul, suculența pulpei, autenticitatea soiului, starea de prospețime, de sănătate și curățenie, gradul de maturitate, etc. Autenticitatea soiului se verifică pe baza unor caracteristici tipice (formă, mărime, aspectul cojii, consistența pulpei felul și numărul semințelor etc.) prin comparare cu soiurile din mostrele de
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
vedere următoarele caracteristici: forma, mărimea, aspectul epidermei și miezului, consistența, gustul, suculența pulpei, autenticitatea soiului, starea de prospețime, de sănătate și curățenie, gradul de maturitate, etc. Autenticitatea soiului se verifică pe baza unor caracteristici tipice (formă, mărime, aspectul cojii, consistența pulpei felul și numărul semințelor etc.) prin comparare cu soiurile din mostrele de referință,etc. Forma variază în funcție de specie, soi, grad de maturare, condiții de mediu, fiind dată de natura organului plantei (cilindrică, ovală, sferică etc). Cunoașterea formei este importantă pentru
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
lor și încadrarea în clase de calitate care țin cont de mărimea fructului. Mărimea se definește, după caz, prin diametru, lungime, lățime, grosime, greutate, volum, număr bucăți la kilogram, etc. Culoarea se datorează prezenței diferiților pigmenți în coaja sau chiar pulpa fructului. Aceștia se găsesc în proporții diferite în funcție de specie, soi, condiții agropedoclimatice, gradul de maturare. Intensitatea pigmentației poate fi influențată și de către unii factori externi precum lumina, temperatura, umiditatea atmosferei, profilul nutritiv al solului. Culoarea servește la stabilirea autenticității soiurilor
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de conținutul și raportul între glucide, acizi organici, substanțe tanante etc. Intensitatea maximă a gustului se obține numai dacă la recoltare, legumele și fructele au atins gradul optim de maturitate care favorizează ulterior procesele biochimice răspunzătoare de desăvîrșirea gustului. Suculența pulpei este condiționată de gradul de maturitate, starea de turgescență, specie, soi, condițiile de recoltare și păstrare și constituie un criteriu important pentru dirijarea legumelor și fructelor spre anumite forme de consum și prelucrare industrială. Starea de prospețime se apreciază senzorial
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
fie sănătoase, neatacate de boli sau dăunători, curate, fără corpuri străine. Prezența pedunculului constituie o caracteristică de calitate pentru unele specii de legume (ardei, castraveți, vinete, bame) sau fructe (căpșuni, cireșe, vișine etc.). Absența acestuia permite pierderea suculenței, lezarea integrității pulpei și favorizează alterarea mai rapidă a legumelor/fructelor. La fructe, se cercetează dacă au viermi în interior, precum și: * la mere: putrezirea pulpei; * la pere: pietrificarea pulpei; * la fructele cu coaja tare: mărimea insuficientă a miezului, sclerozarea miezului, mucegăirea miezului. La
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
legume (ardei, castraveți, vinete, bame) sau fructe (căpșuni, cireșe, vișine etc.). Absența acestuia permite pierderea suculenței, lezarea integrității pulpei și favorizează alterarea mai rapidă a legumelor/fructelor. La fructe, se cercetează dacă au viermi în interior, precum și: * la mere: putrezirea pulpei; * la pere: pietrificarea pulpei; * la fructele cu coaja tare: mărimea insuficientă a miezului, sclerozarea miezului, mucegăirea miezului. La legume, defectele se cercetează după specii: * la ardeii grași, lungi și gogoșari iuțeala, prin degustarea unei porțiuni cu nervură; * la castraveți: structura
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
bame) sau fructe (căpșuni, cireșe, vișine etc.). Absența acestuia permite pierderea suculenței, lezarea integrității pulpei și favorizează alterarea mai rapidă a legumelor/fructelor. La fructe, se cercetează dacă au viermi în interior, precum și: * la mere: putrezirea pulpei; * la pere: pietrificarea pulpei; * la fructele cu coaja tare: mărimea insuficientă a miezului, sclerozarea miezului, mucegăirea miezului. La legume, defectele se cercetează după specii: * la ardeii grași, lungi și gogoșari iuțeala, prin degustarea unei porțiuni cu nervură; * la castraveți: structura interioară, semințe cu coaja
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]