2,617 matches
-
să demonstreze că au înțeles mesajul textului - să redea corect șirul evenimentelor să demonstreze că recunosc toate personajele și că se raportează corect la ele - - să scrie corect toate cuvintele din text - să folosească în mod corespunzător toate semnele de punctuație ce se impun Analizând rezultatele evaluării formative efectuate am observat că majoritatea elevilor au realizat un progres în înțelegerea conținutului și mesajului textului studiat. Majoritatea elevilor s- au situat la nivelul performanțelor medii ceea ce indică un anumit progres, dar nivelul
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
scăzut. Acest lucru impune utilizarea cu precădere a metodelor concrete, acționale (reale sau simulate) și utilizarea materialelor concret-intuitive. Analizând din punct de vedere calitativ rezultatele testelor am observat că, deși înțelegerea conținutului a fost mai bună, persistă greșelile de ortografie, punctuație și exprimare (topică). Acest lucru impune consolidarea lor prin alte metode, mai accesibile, în cadrul lecțiilor de gramatică aplicată sau în cadrul orelor de terapii specifice. Se observă de asemenea că performanțele obținute după etapa de comprehensiune nu se îmbunătățesc vizibil după
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
limitare a posibilităților și a accesului elevului deficient de auz la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: - ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual - necunoașterea sensului figurat al cuvintelor Concluzii De corectitudinea și expresivitatea limbajului depinde în foarte mare măsură posibilitatea copilului de a-și exprima gândurile și ideile, puterea de comunicare a sentimentelor. Rezultatele cele mai
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
cuvântul întreg, la fiecare fonem/ grafem în parte, la spațiul grafic etc. De aici și dificultățile ce pot apare în planul achiziției scris- cititului. Practica pedagogică arată, de pildă, că școlarul întâmpină dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii sunt pur și simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare, trebuie văzute și din perspectiva destinației lor ulterioare. Treptat, scrisul
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
poate avea un ritm de citire lent, greoi, ezitant sau cu omisiuni, distorsiuni, înlocuiri de cuvinte și, în general, fară înțelegerea celor citite. Dificultățile de învățare a scrierii sunt date de erori la nivel literar, erori sintactice și erori de punctuație. Cu alte cuvinte, randamentul activității grafico- verbale a copilului este inferior celui scontat în raport cu vârsta și capacitatea intelectuală, dar și cu nivelul de instrucție și educație. Școlarul disgrafic face frecvente omisiuni, confuzii, substituiri, inversări, adaugiri de litere, silabe, cuvinte, erori
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
alte cuvinte, randamentul activității grafico- verbale a copilului este inferior celui scontat în raport cu vârsta și capacitatea intelectuală, dar și cu nivelul de instrucție și educație. Școlarul disgrafic face frecvente omisiuni, confuzii, substituiri, inversări, adaugiri de litere, silabe, cuvinte, erori de punctuație sau erori ce țin de aspectele caligrafice (mărimea și orientarea literelor, înclinarea și legarea literelor de mana, încadrarea în pagină etc.). Frecvent micii elevi pot întâmpina dificultăți în realizarea actului grafic, cauzate de anumite incapacități motorii. Acestea traduc cel mai
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
în dictări, unde micul școlar poate alungi linia ultimei grafeme din cuvânt până când aceasta întâlnește prima grafema a cuvântului următor. În citire sau în scriere copilul poate suprima sau adăuga litere unui cuvânt; nerespectarea regulilor gramaticale sau a regulilor de punctuație. Citit- scrisul la școlarul cu dificultăți de învățare începe la sfârșitul clasei I, dar este pregătit prin activități specifice încă de la gradiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapa pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
pescuit. Acolo întâlnit cu prietenii de școală. Ei au stat până inserat. Cand întors, mama supărat pentru că întârziase. Costel scuzat, a promis că nu mai întârzie și a fost iertat.” 27.Unește cuvintele cu înțeles opus: 28.Pune semnele de punctuație necesare: „Ariciul privește frunzele ruginii ale copacilor De ce frunzele nu mai sunt verzi întreba mirat ariciul Cri cri îi răspunde un greieraș A venit toamnă Și te bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
Și te bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să mă îngrijesc de provizii pentru iarnă Poate vecină mea furnică va fi mai miloasa anul acesta”. 29.Completează după exemplul dat. 28.Pune semnele de punctuație necesare: „Ariciul privește frunzele ruginii ale copacilor De ce frunzele nu mai sunt verzi întreba mirat ariciul Cri cri îi răspunde un greieraș A venit toamnă Și te bucuri Nu Trebuie să las de acum cântecul voios al viorii și să
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
teatru. Dimineață, sculat, spălat, îmbrăcat și grăbit spre școală. Când trezit în mijlocul pădurii dat seama că rătăcit. de neamul meu n-a fost învinuit de ceva. 47.Scrie propoziții cu înțelesuri diferite ale cuvintelor: car, sare, toc, pui. 48.Scrie semnele de punctuație necesare: Sorine dă-mi și mie caietul de matematică spune Mihai De ce Nu știu să rezolv problema Vino să-ți explic Mihai Ce să-mi mai explici O copiez și gata Așa n-o să știi niciodată matematică Trebuie să înțelegi ce scrii Ia caietul și vino Bine Fie spuse
ABC-ul lucrului in Microsoft Word by Aurora Adam () [Corola-publishinghouse/Science/84036_a_85361]
-
dar care abia printr-o privire de ansambu capătă un înțeles mai profund. În același timp, subiectivitatea naratorului, prins în vârtejul propriilor amintiri, îl condiționează pe acesta la concluzii necesarmente limitate. Doar cititorul poate pune, în opinia mea, cu adevărat punctuația necesară istorisirii de față, scoțând la lumină sensurile care trăitorului îi scapă. Iar așa povestea va căpăta viața ei aparte, alterizându-se în inimile și mințile lectorilor, provocându-i, sper eu, la autoreflecție. O fetiță în palton verde... în căutarea dreptății
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Înlănțuirea logică a ideilor 1 punct Prezentarea argumentelor (3 argumente) 1,5 puncte Prezentarea exemplelor (3 exemple) 1,5 puncte Complexitatea compoziției 1 punct Structura compoziției: introducere, cuprins, încheiere 1 punct Cunoașterea subiectului tratat 1 punct Originalitate 1 punct Ortografie, punctuație 1 punct CAPITOLUL V PROIECTAREA ACTIVITĂȚII DIDACTICE INTRODUCERE PREDARE 1. Proiectarea - premisă a reușitei activității didactice 2. Etapele proiectării pedagogice 3. Niveluri ale proiectării pedagogice 4. Proiectarea lecției 5. Grile de evaluare. Criterii de (auto)evaluare EVALUARE 1. Propuneri de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
care conține, desparte și unește. Discursul poetic are aceeași funcție duală: unește și desparte limbajul comun de celălalt limbaj, pe care îl inventează sau doar îl visează. Se remarcă unele procedee specifice: despărțirea în silabe a cuvintelor la sfârșitul versurilor, punctuația amintind de proza beckettiană, în care punctul nu mai marchează sfârșitul unei propoziții, folosirea frecventă a refrenului, a jocurilor de cuvinte, obținute prin desfacerea și recontextualizarea metaforică a unor expresii din limbajul cotidian: „adulmec/ ceasul rău și văd că se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288886_a_290215]
-
relativ bun, cu momente în care apar omisiuni, sunete și litere suplimentare, o constantă a greșelilor. Datorită folosirii incorecte a unor cazuri și timpuri diferite, au persistat greșelile de ordin gramatical, cât și existența unor dificultăți în folosirea semnelor de punctuație. Pe parcursul înregistrării unor progrese în ceea ce privește ritmul vorbirii precum și progrese mici în activitățile școlare, l-au mobilizat și încurajat în comportamentul afișat față de colegi, cât și în relațiile cu familia. Terapia logopedică trebuie să insiste în continuare pe dezvoltarea vocabularului activ
CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
sau exprimări neclare, am intervenit la nivelul textelor și le-am editat eliminând în special o parte a întrebărilor și intervențiilor intervievatorilor, în așa fel încât mărturiile să nu sufere modificări de fond, ci doar de formă. În ceea ce privește semnele de punctuație precum și anumite cuvinte sau propoziții care au fost adăugate sau eliminate, nu s-a folosit sistemul trecerii lor în paranteze drepte pentru a nu crea dificultăți cititorului. Pauzele în vorbire sunt reprezentate de trei puncte (...), iar anumite stări de spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
discursulu. Profesorii trebuie să alcătuiască o matrice de evaluare cu descriptori de performanță care vor reflecta: * abilitatea de a construi un text; * utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei; * acuratețea raționamentelor; * subtilitatea asocierii ideilor; * complexitatea compoziției; * adecvarea structurii: persuasiune, sintaxă, ortografie, punctuație. Eseul se folosește în: * Evaluarea formativă pentru a stabili capacitatea de compoziție, stăpânirea temei; * Evaluarea sumativă - pentru a constata progresul individual într-o anumită perioadă; * La examene - pentru a verifica stăpânirea conținutului. Principala obiecție care se aduce eseului a formă
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
20 de puncte (câte 5 puncte pentru fiecare cerință/reper); pentru redactarea eseului, vei primi 20 de puncte (organizarea ideilor în scris - 4 puncte; utilizarea limbii literare - 4 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 4 puncte; ortografia - 3 puncte; punctuația - 3 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 2 puncte). Referatul Ca metodă, se poate aplica atât la gimnaziu, cât și la clasele liceale. Referate complexe și bine structurate sunt realizate însă mai ales de liceeni. În funcție de unitatea de învățare în cadrul unei
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
titlul bazat pe jocuri de cuvinte - pentru decriptarea lui sunt necesare cunoștințe literare, istorice, civice, ex. Piranda și Pirandello; * titlul citat - o afirmație folosită ca titlu, ex. Exilul ca instrument de cunoaștere; * titluri care exploatează valori stilistice ale semnelor de punctuație, ex. Salvarea are nevoie de ... ambulanță! * titluri care parafrazează versuri, proverbe, expresii celebre, titluri de film, opere literare; * titluri care folosesc rime, ex. Unii cu faima, alții cu spaima; * titluri asociate cu supratitluri sau subtitluri. Titlul poate fi urmat de
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
numai ele - operează cu ajutorul unor unități discrete în număr finit, lipsite de sens precum fonemele, care se combină între ele pentru a produce unități minimale semnificative comparabile cu cuvintele. Aceste cuvinte formează fraze cărora nu le lipsesc nici măcar semnele de punctuație, iar mesajele acestea sînt guvernate de o sintaxă. Și asta nu e tot, fiindcă, la fel ca în limbajul uman, cuvintele din codul genetic își pot schimba sensul în funcție de context. Și chiar dacă nu trebuie să subestimăm rolul învățării în achiziția
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
străină) manifestând comportamente de atenție; Să asculte/să urmărească cu atenție lecturarea/vizionarea operelor autorilor de literatură pentru copii . 2.2.Să interpreteze clar, corect, expresiv fragmente/roluri din opere destinate copiilor; Să respecte indicațiile regizorale; Să respecte semnele de punctuație ; Să articuleze corect cuvintele. 2.3.Să respecte pauzele gramaticale, logice din textele interpretate; Exerciții de articulare corectă a sunetelor, cuvintelor, construcția corectă a propozițiilor și frazelor 2.4.Să realizeze concordanță între tipul de rol interpretat și ținută scenica
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
citesc fără nuanțe, ca să nu impui celui ce ascultă intonația, deci, sensul pe care îl vrei tu. M. C. Nu sunt de acord. A. V. De ce nu ești de acord? M. C. Nu poți să citești total "alb" pentru că există punctuația, și punctuația înseamnă să ridici tonul, să cobori tonul, sunt accente. Eu, oricum, am oroare de lectura "albă", însă există un exemplu Călinescu. Care citea intenționat cu intonație... A. V. -...teatrală, afectată. M. C. -...hilară, de fapt, devenise o notă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
nuanțe, ca să nu impui celui ce ascultă intonația, deci, sensul pe care îl vrei tu. M. C. Nu sunt de acord. A. V. De ce nu ești de acord? M. C. Nu poți să citești total "alb" pentru că există punctuația, și punctuația înseamnă să ridici tonul, să cobori tonul, sunt accente. Eu, oricum, am oroare de lectura "albă", însă există un exemplu Călinescu. Care citea intenționat cu intonație... A. V. -...teatrală, afectată. M. C. -...hilară, de fapt, devenise o notă specifică lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
scriituri ("tainele strategiei" ș.a.), poetica plurivalentă a narațiunii. Noime fel de fel vor ieși la iveală în urma acestor stăruitoare operațiuni, în cursul cărora sunt capturate și detalii cu miez, vocabule cu semnificativă frecvență, pe ici, pe colo și semnele de punctuație fiind valorificate pentru "elocvența" lor. O disponibilitate specială a percepției o îmboldește pe hermeneută să intuiască interesantă, neobișnuită abordare! "grimasa" unui autor în faptul creației sau să găsească intonația cea mai potrivită pentru un pasaj sau altul, de proză (la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
imediat de contribuția conversațională a altui vorbitor reprezintă o intervenție (replică): intervenția (replica) lui A, urmată de intervenția (replica) lui B, urmată de intervenția (replica) lui A etc. În textele scrise fiecare intervenție (replică) este marcată printr-un semn de punctuație specific, linia de dialog. O intervenție (replică) este formată de obicei dintr-o singură mișcare conversațională (de inițiere, de menținere, de încheiere a conversației); există însă și situații în care, în cadrul unei intervenții, vorbitorul încheie o secvență conversațională și inițiază
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
eventual, un motto. Unele forumuri permit furnizarea unor informații suplimentare cu privire la autorul mesajului: vârsta, sexul, orașul și / sau țara de proveniență etc. Limbajul mesajelor analizate conține multiple elemente de jargon religios, specifice unor denominațiuni anume sau comunicării online. Ortografia și punctuația sunt mult simplificate și nu respectă în întregime regulile. Foarte adesea propozițiile încep cu literă mică, la fel și multe nume proprii; cratima este omisă în multe cazuri, iar prescurtările unor cuvinte nu se încadrează în lista celor acceptate. Greșelile
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]