1,669 matches
-
romanului (dialogul imaginar autor-personaj). Prima "viziune" e prilejuită de contemplarea unui cadavru, a cărui descompunere iminentă angrenează, în imaginația lui Bizu, spectacolul dezagregării universale: "Privind cu spaimă la bietul Truțu, el se gândea că peste câteva zile va începe să putrezească, pe când popa va continua să mugească peste Tana lui. [...] îi era greață; nu mai fusese niciodată la mort. În raclă, printre zambile, i se năzări că Truțu și pornise să intre în descompunere; carnea i se topea, și de sub scufiță
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de sub scufiță, pe tâmple, curgea parcă materie lichidă; luându-și, îngrozit, ochii de la cadavru, văzu cu spaimă că hainele de aur ale popii îi căzuseră în țoale, și că trupul lui gros și buhav începuse a musti de viermi; toți putrezeau în jurul lui, și dascălul și mama și fata. Simți apoi cum începe să se topească și dânsul și să-i foșnească viermii prin ochi, prin gură, dar mai ales prin nas". Spaima animalică trezită de terifianta "condițiune materială" a omului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
atunci când se mișcau. * Legendele budiste consideră că seismele sunt provocate de o broască de aur, care susține pământul: când se scarpină pe cap sau își întinde picioarele. * Eschimoșii cred că seismele sunt cauzate de putrezirea stâlpilor ce susțin pământul, care putrezesc și trosnesc, datorită vechimii. * Locuitorii din peninsula Kamciatca credeau că pământul se cutremură atunci când se scuturau câinii care trăgeau sania în care se afla zeul Tuil. În credința poporului roman, cutremurele sunt explicate astfel: * Când se “scutură” pământul, Dumnezeu se
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
moliftul tot mai falnic În codri a rămas să străjuie coniferele neamuri. Morala: Din această poveste aș vrea să te-nvăț prietene, să iubești ceea ce-i tânăr și crește ceea ce-i nou, ceea ce se ridică nu ceea ce se usucă și putrezește. (Ă)”. (Fabulă din lumea coniferelor, Ibidem, nr. 148, 5 aug.) „La gara Huedin Între linii Seara Întâmpină trenurile voinice, Iar vântul Încurcat printre traverse nu știu ce tot caută și tot zice. Câteva mașini pe linii mai Îndepărtate respiră Încet și rar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
așa cum dumneata l-ai cântat. Eu te fericesc pentru acest Început visat și de mine și Încercat pe plan istoric În Vulturul răzbunării și În Chivără roșie. Dar câți eroi ai clasei muncitoare, căzuți la Lupeni, la Grivița, omorâți și putreziți prin Doftana și În atâtea și atâtea locuri și colțuri ale pământului țării noastre, n-au fost Încă pomeniți În stihurile poeților?” * Poezia anului 1949 ar fi incompletă dacă n-am reține și alte teritorii lirice aflate În atenția poeților
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l scoteau din dugheană și din casă îl puneau în stradă dinaintea ușii, căci peste o zi sau dou) bătea un vânt mai tărișor și-l împrăștia în stradă și pe capul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spune-ne taina pe care-o ascunzi. Dintre toți scufundătorii, tu te-ai scufundat cel mai adînc. Deși ești luminat acum de razele soarelui, te-ai vînzolit cîndva printre temeliile acestei lumi. Acolo unde ruginesc nume și corăbii necunoscute, unde putrezesc nădejdi nerostite și ancore, acolo unde fregata pămîntului acestuia poartă, ca rest, în cala-i ucigătoare, oasele a milioane de înecați, acolo, în acea teribilă împărăție a apelor ți-a fost sălașul preferat. Ai umblat prin locuri pe unde n-
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
dar invizibilă și impenetrabilă? Ia spune, în momentele în care ești singur de tot, nu te temi că trage cineva cu urechea la șoaptele tale? Stai, nu vorbi! Iar dacă eu simt încă durerea piciorului meu zdrobit, deși acesta a putrezit de mult, atunci de ce n-ai putea tu, dulgherule, să simți chinurile cumplite ale iadului, în vecii vecilor, chiar cînd nu vei mai avea un trup? Ei? Ă Dumnezeule!... Zău, domnule căpitan, dacă-i vorba pe-așa, trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
despre arta cunoașterii adevărului - Queequeg era o enigmă vie, o operă miraculoasă într-un singur tom, dar ale cărei mistere nu le putea descifra nici el însuși, deși inima îi bătea lîngă ele; iar aceste mistere erau, deci, menite să putrezească pînă la urmă odată cu pergamentul viu pe care erau gravate, rămînînd nedezlegate în veci. Poate că tocmai cu acest gînd în minte, Ahab exclamă, într-o dimineață, după ce plecase de lîngă bietul Queequeg, încă bolnav pe atunci: Ă O, diabolice
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lucrurile și pe vasul Pequod. Mosorul de lemn și panoul lui colțuros atîrnau, nefolositoare, chiar sub parapetul de la pupa; ploile și spulberul de spumă le udaseră, soarele și vânturile le zbiciseră - toate stihiile își dăduseră mîna pentru a face să putrezească obiectul acela care atîrna acolo degeaba. Zărind din întîmplare mosorul, la numai cîteva ore după scena cu acele magnetice, Ahab își aminti de sextantul distrus și de jurămîntul pe care-l făcuse - de a guverna cu ajutorul lochului și al saulei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de departe - pe undeva au cosit fînul, da, undeva în văile Anzilor, iar cosașii dorm acum printre căpițele de fîn proaspăt. Dorm? Da, Starbuck, căci noi toți sfîrșim prin a dormi pe cîmp, oricît ne-am trudi. Dormim? Da și putrezim în verdeață, așa cum ruginesc coasele de anul trecut, aruncate prin otava necosită... Starbuck! Dar Starbuck plecase, deznădăjduit și alb ca un cadavru. Ahab străbătu puntea spre celălalt bord, ca să privească și acolo; tresări, însă, cînd văzu doi ochi reflectîndu-se în
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
toate însă exprimând probabil convingerile socialiste ale autorului sau dorința acestuia de a își vedea poemul publicat avansate prin partid, nu în afara sa. "Cerem pe acest pământ,/ pentru oamenii suprasolicitați,/ chei pentru uși deschise,/ camere cu ferestre,/ pereți care nu putrezesc,/ ură pentru micile documente,/ timp uman sfânt,/ o întoarcere acasă sigură,/ o simplă distincție între cuvinte și fapte". Ultima strofă constituie practic esența poemului, și anume onestitatea înșelată a muncitorilor care nu cer altceva decât un catharsis al partidului, o
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
siguri, la imaginea aflată deocamdată pe ecran. Mimetismul la români. Aud compatrioți care, în cel mai neaoș naționalism ceaușist, spurcă Occidentul. Capitalist. Deci nemilos, decăzut (tot decade de pe timpul Marii Revoluții din Octombrie... sau Noiembrie, dar nu vrea să și putrezească, așa cum era prevăzut). Îl spurcă, dar... dar... își întrețin odraslele acolo. Într-o competiție autohtonă la modă, de mare bonton azi. Sînt, de fapt, aceiași compatrioți care ar putea avea capitalism (fie și decăzut) chiar aici, acasă, dacă nu i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu există. Un salt în himeră, adică în neant, pecetluind niște sărmane vieți care, pierzîndu-și înțelesurile, și-au prăpădit și rostul. Florin Faifer Drama de a nu fi Mi-amintesc de o frumoasă vorbă a lui Gorki: "Sînt oameni care putrezesc și oameni care ard". Lumea se împarte în cei care realizează plenar sensul umanului și cei care îl ruinează prin neputința funciară de a fi, a se clădi prin existență. Nu numai "eroii" există, ci și oamenii obișnuiți care se
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
nonreflexivă, între care se pare că există anumite diferențe semantice. Aceste verbe 131 exprimă: schimbarea de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o clasă la alta). Cu excepția verbelor mucegăi, putrezi, râncezi, rugini și trece, care sunt primare, toate celelalte au și o variantă tranzitivă (Ion accelerează mașina, Căpitanul ancorează vaporul etc.), deci sunt derivate, participând la alternanța cauzativă. Acest fenomen de variație a fost studiat pentru română (Manoliu-Manea 1993, Cornilescu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
focus pe activitate, ruginirea, presupunând și existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea) ar putea fi extinsă − cu rezerva inexistenței unui test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit din cauza umezelii), a putrezi (Copacul a putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ruginirea, presupunând și existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea) ar putea fi extinsă − cu rezerva inexistenței unui test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit din cauza umezelii), a putrezi (Copacul a putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
existența unei cauze externe, de exemplu umiditatea) ar putea fi extinsă − cu rezerva inexistenței unui test sintactic − și la verbele a mucegăi ( Pereții au mucegăit în timpul iernii/ Pereții s-au mucegăit din cauza umezelii), a putrezi (Copacul a putrezit/s-a putrezit), a râncezi (Uleiul a râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit robinetele, *Umezeala a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
râncezit/Uleiul s-a râncezit) și a trece (Rana trece/ Rana se trece). Aceste cinci verbe se diferențiază de toate celelalte prin absența unei variante tranzitive/neparticiparea la alternanța cauzativă (*Timpul a ruginit robinetele, *Umezeala a mucegăit pereții, *Ploaia a putrezit copacul, *Timpul râncezește uleiul, * Alifia trece rana) și se diferențiază prin restricțiile de selecție a subiectului: entitatea la care trimite subiectul trebuie să aibă anumite proprietăți care să permită realizarea procesului descris de verb (poate să (se) ruginească numai un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
diferențiază prin restricțiile de selecție a subiectului: entitatea la care trimite subiectul trebuie să aibă anumite proprietăți care să permită realizarea procesului descris de verb (poate să (se) ruginească numai un obiect metalic, pot să (se) mucegăiască și să (se) putrezească numai anumite substanțe organice, poate să (se) râncezească numai un produs care conține grăsimi, poate să (se) treacă numai o entitate care are capacitatea de regenerare). Pentru verbele a (se) cocli, a (se) oxida, în cazul cărora este valabilă aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantice, încadrarea unor unități verbale într-o clasă sau în alta fiind o chestiune de alegere; de altfel, nici limita dintre inacuzativele primare și cele derivate nu este tranșantă, româna permițând cu ușurință crearea unor variante tranzitive (de tipul Ion putrezește gunoiul pentru grădină, Ion își părăginește casa ca să obțină banii din asigurare). Deși acest lucru nu este obișnuit în studiile monografice despre verbele inacuzative, am încercat să realizez un inventar al membrilor acestei clase din limba română, pe care l-
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimba', congelare ' a se congela', crescere 'a crește', crollare 'a se surpa', dimagrire 'a slăbi', diminuire 'a se diminua', diventare 'a deveni', esplodere 'a exploda', fiorire 'a înflori', ghiacciare 'a îngheța', imbrunire 'a deveni maro', impazzire 'a înnebuni', imputridire 'a putrezi', indurire 'a întări, a oțeli', ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a înflori', ghiacciare 'a îngheța', imbrunire 'a deveni maro', impazzire 'a înnebuni', imputridire 'a putrezi', indurire 'a întări, a oțeli', ingiallire 'a se îngălbeni', ingrassare 'a se îngrășa', ingrossare 'a se umfla, a se îngroșa', invecchiare 'a îmbătrâni', marcire 'a putrezi', migliorare 'a îmbunătăți', morire 'a muri', nascere 'a se naște', nevicare 'a ninge', peggiorare 'a se agrava', piovere 'a ploua', ringiovanire 'a întineri', rinverdire 'a reînverzi', sbiadire 'a se însera', sbocciare 'a îmboboci', scolorire 'a se decolora', scoppiare 'a izbucni
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
-ă nom. ramolirea A SE ZBÂRCI Lui Ion i se zbârcește pielea part. zbârcit, -ă nom. zbârcirea (zbârcitul − rar) REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) MUCEGĂI Gemul insuficient fiert se mucegăiește Vinul românesc mucegăiește part. mucegăit, -ă nom. mucegăirea, mucegăitul A (SE) PUTREZI Trunchiul copacului se putrezește Gunoiul putrezește la marginea orașului part. putrezit, -ă nom. putrezirea, putrezitul A (SE) RÂNCEZI Arahidele se râncezesc repede Untul și margarina râncezesc în magazine part. râncezit, ă nom. râncezirea, râncezitul A (SE) RUGINI Mașina se ruginește
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]