1,663 matches
-
date de el acestora (mai ales dup? ce a intrat �n �lupt? �) erau cu totul altceva. Exactitatea sau obiectivitatea lucr? rilor scrise de el anterior s�nt net superioare. Cu toate acestea, cele 50.000 de documente pe care le? a smuls el uit? rîi s�nt acolo la �ndem�na oricui ? i � datorit? lui Iorga � oricine poate consulta ? i interpreta aceste materiale. Aceste cercet? ri neobosite constituie cele mai mari contribu? îi aduse de Iorga. Detractorii s? i au f? cut mare tapaj pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ul valorii banului, el constituia un contrast flagrant fă?? de contemporanii s? i rom�ni. Trebuie s? ad? ug? m c? era totodat? un fiu, șo? ? i tat? iubitor. A fost un cet?? ean patriot exemplar, pun�nd bun? starea ?? rîi sale �naintea propriei sale bun? st? ri. �n ciuda dragostei lui pentru Rom�nia, o dragoste total dezinteresat? ? i aproape mistic? , gata de orice sacrificiu, S? m?n? torismul nu a dat nici un rezultat concret, �n ciuda marilor eforturi ale lui Iorga. Acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pierde privilegiile ? i puterea economic? , nobilimea a f? cut o �ncercare disperat? de a opri acest proces. Ceea ce a dus la stabilirea c? numai evreii erau ? apii isp?? itori, �ncerc�ndu? se s? se fac? din ace? tia autorii schimb? rîi ? i ai declinului. Astfel, �evreii au fost cei care au distrus �utopia lor reac? ionar? � de pace ? i armonie �n mediul rural! �� Toate acestea nu reprezentau s? m?n? torismul ? i na? ionalismul cultural al lui Iorga. Departe de a �ncerca s? salveze
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
r? zboi �ntre ele poate deveni inimaginabil numai dac? �?i cupleaz? economiile. Procesul acesta este destul de avansat. Totu? i, nep? sarea ? i nechibzuita pasivitate a Europei fă?? de actuala criz? a Iugoslaviei au dovedit c? problemă dep?? e?te domeniul cooper? rîi economice. Popoarele Europei central? r? s?ritene se aga?? , cu o fidelitate care merit? o cauz? mai bun? , de credin? a c? s�nt parte integrant? a Europei; ele �ncearc? s? conving? Europa occidental? c? f? r? ele Comunitatea European
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o fidelitate care merit? o cauz? mai bun? , de credin? a c? s�nt parte integrant? a Europei; ele �ncearc? s? conving? Europa occidental? c? f? r? ele Comunitatea European? va r? m�ne un grup destinat doar ap? r? rîi intereselor locale. Dar un astfel de aranjament limitat nu va fi capabil nici s? confere o nou? identitate noii Europe, nici s?? i asigure securitatea. Dac? este s? se realizeze unitatea pe un continent at�ț de �nc? rcat de istorie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
45 de ani Traian Boeru, asasinul lui Iorga, a exercitat asupra mea o fascina? ie morbid? timp de mai mult de 25 de ani, de c�nd am �nceput s? lucrez la istoria na? ionalismului rom�nesc ? i a Mi? c?rîi Legionare. Av�nd numeroase leg? turi cu colonia rom�neasc? de la M�nchen (unde locuia Traian Boeru), am auzit vorbindu? se foarte mult despre el, majoritatea cov�r? itoare a p? rerilor fiind negative. Asasinarea lui Nicolae Iorga ? i a lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ți ani, s? a l? udat deschis fă?? de numero? i rom�ni demni de crezare (care mi? au relatat vorbele sale) c? el a fost cel care a comandat echipa mor? îi, d�nd toate detaliile sordide ale asasin? rîi lui Iorga, ca ? i pe cele ale asasin? rîi lui Virgil Madgearu. Dar toate acestea au fost evocate ? i de Sima, care �? i amintea ziua aceea memorabil? ? i cum �i g? sise pe Traian Boeru ? i pe cei din echipa mor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numero? i rom�ni demni de crezare (care mi? au relatat vorbele sale) c? el a fost cel care a comandat echipa mor? îi, d�nd toate detaliile sordide ale asasin? rîi lui Iorga, ca ? i pe cele ale asasin? rîi lui Virgil Madgearu. Dar toate acestea au fost evocate ? i de Sima, care �? i amintea ziua aceea memorabil? ? i cum �i g? sise pe Traian Boeru ? i pe cei din echipa mor? îi condus? de el �n vila Magd? i Lupescu. Datorit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amintea ziua aceea memorabil? ? i cum �i g? sise pe Traian Boeru ? i pe cei din echipa mor? îi condus? de el �n vila Magd? i Lupescu. Datorit? naturii disidente a legionarilor ? i a oprobriului la care fusese Legiunea expus? din cauza asasin? rîi lui Iorga, Sima l? a condamnat pe Boeru, �ntreb�nd totodat?: �Ce c? uta �n fond Boeru �n Legiune? � (Sima, Cazul Iorga? Madgearu, p.�75). La urma urmei, Legiunea a fost �ntotdeauna considerat? ca fiind o Oaste Puritan?! Era oare vorba de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fă?? , numai c? acum relata evenimentele prin prisma unui alt membru al Echipei Mor? îi. Am vorbit foarte mult despre �vremurile de odinioar? �. Deoarece tr? isem vremurile acelea pe c�nd eram copil ? i scrisesem o istorie a Mi? c?rîi Legionare, erau multe lucruri despre care puteam stă de vorb?. La un moment dat, Boeru a fost at�ț de mi? cat �nc�ț a pl�ns. (Cea de a treia doamn? Boeru comenta ulterior c? �L? a?i f? cut chiar ? i s? pl
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
analitatea r? ului�� Peste c�teva clipe p? trundeam �n str? lucirea nop? îi M�nchenului reconstruit, cu mii de mă? ini de lux purt�nd pl? cu? e cu numere de �nregistrare autohtone ? i str? ine, cu cafenele ? i ber? rîi inundate de lumină multicolor? a reclamelor ? i oameni bine �mbr? că? i a? eza? i la mesele de pe trotuare. Acesta era confortul M�nchenului� Normalitate, lege, ordine, cur?? enie ? i o Germanie pa? nic? ? i (aproape!) �elve? ian? �. G�ndurile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lege, ordine, cur?? enie ? i o Germanie pa? nic? ? i (aproape!) �elve? ian? �. G�ndurile mele r? ț? ceau �n timp spre un alt M�nchen pe care mi? l aminteam bine din copil? rie. M�nchenul, �Oră? ul Mi? c?rîi�, plin de c? m??i brune, uniforme cenu? îi, steaguri cu zvastici �nalte c�ț patru etaje at�rn�nd de pe cl? dîrî, vulturi ? i iar vulturi, cu g? rzile de onoare �n uniforme negre m? r?? luînd �n pas de g�sc? prin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ubnow, op. cît. , vol.�3, p.�275. Evreii rom�ni aveau toate drepturile ? i privilegiile care decurg din aceast? analogie 30�Stavrianos, op. cît. , p.�491 31�La Conferin? a de la Berlin din 1878, atunci c�nd s-a ridicat problema acord? rîi dreptului la cet?? enie evreilor, Mihail Kog? lniceanu (un antisemit foarte moderat) a protestat: �Evreii rom�ni nu au nimic �n comun cu evreii francezi, englezi sau germani. Aici ei vor drepturi �nainte de a deveni rom�ni! � Charles Klauss, Die Eiserne
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
trebat: �? ți? i ce �nseamn? s?r? cia ? i suferin? a oamenilor? � �? tiu prea bine�, a r? spuns Br? tianu�. �L? să? i-mi m? car acest avantaj�, a spus Iorga. I-a spus lui Br? tianu cum suferise de reumatism contractat din cauza caz? rîi mizerabile �n dormitoare ne�nc? lzite ? i a hranei proaste. A continuat, amintindu-? i de suferin? ele familiei sale. �A? a c? nimeni nu poate spune c? nu �n? eleg suferin? ele oamenilor mai bine dec�ț cei care au averea Br? tienilor�. Partidul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rolul ei istoric, Bucure? ți, 1925, p.�27 57 Cu sensul de �politichie�, �n care politică le aducea profituri celor care se angajau �n ea 58�Vezi lucr? rile lui E.�Lovinescu asupra Societ?? îi �Junimea� ? i cele ale ideologului mi? c?rîi, Constantin R? dulescu-Motru, Cultura rom�n? ? i Politicianismul (Bucure? ți, 1904), p.�156 59 Z. Ornea, Junimismul: Contribu? îi la studierea curentului, Bucure? ți, 1966, p.�43 60 R? dulescu-Motru, op. cît. , p.�144 61 Se poate vedea cum a ajuns
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cît. , vol.�I, p.�317. Ceea ce nu �nseamn? deloc c? Iorga era un ignorant �ntr-ale filosofiei ra? ionale. El a ? inut o serie de conferin? e despre Descartes, modele de claritate penetrant?. Revolu? ia filosofic? �nf? ptuit? de autorul lucr? rîi Discurs de la m�thode era prezentat? cu o bog?? ie de referin? e. Mult mai ț�rziu, mul? i profesori de filosofie de la Bucure? ți (că Vasile Ghe? u) �? i aminteau de aceste conferin? e cu o admiră? ie plin
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fiind evreice�). Pamfil ? eicaru, Un junimist antisemit: A.�C.�Cuza, Madrid, 1956, passim 41�Academicianul rom�n Andrei O? etea �i relata autorului �n 1969 c? �?i amintea c? profesorul Cuza l-a salutat �n 1933 (dup? ce Hitler preluase puterea), spun�nd: �LANC (Liga Ap? r? rîi Na? ional-Cre? ține, partidul politic al profesorului Cuza) a preluat puterea �n Germania� 42 Generalit?? i cu privire la studii istorice este ? i cea mai bun? sintez? a g�ndirii istorice a lui Iorga. Multe dintre ideile ? i pasajele pe care le citez
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
din sufletul meu este de copil, care se las? c?l? uzit de puteri nev? zute spre bine! � Theodorescu, op. cît. , p. 359 121 ? eicaru, op. cît. , p. 98-100 122 Incidentul s-a produs �n prezen? a lui Frasin Munteanu-R�mnic pe peronul g? rîi Ploie? ți 123 Profesorul Mihai Dragomirescu, istoric literar, a folosit un limbaj argotic fă?? de Iorga �n prezen? a doamnelor. Iorga l-a lovit imediat cu o umbrel?. Dragomirescu a depus pl�ngere, dar nu s-a �nt�mplat nimic 124 BARSR, Coresponden
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
să de Văr? de la V? leni (�n 1912), viitorul lider ?? r? nist Ion Mihalache i-a trimis lui Iorga o explică? ie foarte diferit? intitulat?: ��nv??? tor-Instigator�. Analizele lui Mihalache nu con? în nici un element antisemit; el sesizeaz? r? sp�ndirea exploat? rîi, a ignoran? ei ? i a lipsei de educa? ie. S�nt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supus? ?? r? nimea. Mihalache respinge acuză? iile de anarhie. �Dac? �nv??? torii, oamenii con? tien? i ? i cu educa? ie, scot
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a? a cum a fost, vol. ÎI, p. 204 1�O via?? de om... , vol. ÎI, p. 311. Iorga a plasat aceast? inscrip? ie pe catafalcul lui Mihai Viteazul 2 �Neamul rom�nesc�, 22 iunie 1914. Trebuie acordat? aten? ie dat? rîi: p�n? �n 1919, datele ziarelor rom�ne? ți concord? cu vechiul calendar ortodox, astfel c? 22 iunie corespunde zilei de 5 iulie 3 Winston Churchill, The World Crisis, 1915, New York, 1929 4 �Neamul rom�nesc�, 20 iulie 1914. Profundă ostilitate a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
via?? de om... , vol. ÎI, p. 214 13 Familia Iorga c? tre autor 14 O via?? de om... , vol. ÎI, pp. 213 ? i 292 15 Chiar �nainte de c? derea Bucure? țiului, Iorga a avut o conversa? ie cu ministrul Ap? r? rîi, pe care �l consideră defetist. Iorga l-a sf? tuit pe Br? tianu s? -l �nlocuiasc?. Br? tianu l-a �ntrebat calm: �? ți? i pe cineva mai bun care i-ar putea lua locul? � Iorga era ? i mai îra? ional atunci c�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
rom�nesc�, 25 ianuarie 1932 87 �Neamul rom�nesc�, 26 ? i 27 ianuarie 1932 88 O via?? de om... , vol. ÎI, p. 275 89 Op. cît. , vol. ÎI, p. 276 90 �Neamul rom�nesc�, 20 iunie 1917. Iorga nu a fost �ntotdeauna �n favoarea emancip? rîi femeilor. El a scris �n 1907 o comunicare asupra sufragetelor din Anglia, fă?? de care nu prea manifestă simpatie. Dup? descrierea manifestă? iei, Iorga conchidea: Cele mai resping? toare dintre ele au fost fire? te arestate de c? tre poli? ie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
meniu (probabil c? profesorul Cuza avusese un acces de nebunie �n timp ce cină la Hotelul �Bulevard�): �Cuza c? tre Iorga�. Apoi: �Cuza este reperul dup? care poate fi m? surat? distan? a str? b?țuț? de Iorga din momentul într? rîi lui �n lupta politic? p�n? unde se afl? ast? zi�. Notă era nesemnat? , dar scrisul lui Cuza era inconfundabil. BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 284, doc. 162 102�Iorga �? i amintea cu ironie sarcastic? cum: ��? i fr�ngea profesorul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
p. 191 199�Memorii, vol. IV, pp. 156-157 200�Supt trei regi, pp. 399-402; vezi ? i Memorii, vol. V, p. 17 201�Memorii, vol. IV, pp. 207-208 202���n privin? a na? iunilor balcanice, ne-a convenit s? le d? m uit? rîi, cu excep? ia ocaziilor c�nd eram onora? i de vizita unuia dintre conduc? torii lor regali, �n care caz am avut parte de fel de fel de scandaluri care ar fi putut s? ne conving? (dar nu au reu? it
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
nu este artificial francez? că Bucure? țiul. Iorga nu �n? elegea deloc istoria poporului maghiar. El face propagand? , nu scrie istorie, operă lui este o oper? de politician, nu de istoric. ?i, că nu cumva s? uit? m, profesorul Tille, editorul lucr? rîi Weltgeschichte a lui Helmolt, �l consideră pe Iorga �un tr? d?tor ? i un du? man al germanilor�. Theodorescu, op. cît. , p. 295 228�O via?? de om... , vol. III, p. 9 229�BARSR, Coresponden? a lui N. Iorga, vol. 277 (1919
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]