2,283 matches
-
datorită voinței divine sau dintr-un univers ancestral. Nebunul satului vorbește despre vremuri apocaliptice, despre cai albi și călăreți care transmit porunca lui Vodă ca țăranii să-și împartă pământurile boierilor. Țăranii vorbesc, din când în când, cu subînțelesuri: "Rabzi, rabzi și oftezi până nu mai poți ș-apoi..."; Din iarna asta nu-i chip să ieșim. Ori murim, ori..."; Apoi până n-om pune mâna pe topoare nici noi n-om..." Dezorientați, oamenii își duc gândul până la jumătate, își întrerup
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
celălalt îl îngrijorează, apare și atunci când avem de-a face cu flirtul verbal. Este ceea ce băieții numesc „vrăjeală“, iar mai târziu devine „bășcălie“, adică cei doi se tachinează și în felul acesta se testează reci proc, vrând să vadă cât rabdă celălalt sau cât de matur este el. În urma unei ironii se râde, bineînțeles. Dar râd mai mult cei din jur: colegii fetei ridiculizate pentru ceea ce are pe față, sau colegii băiatului ironizat pentru stângăcia lui și pentru ușurința cu care
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
de grija soției sale, că nu are „nici o căutare de soțiia lui, nici de mâncare nu i-au făcut, nici cămășile nu i-au spălat“. În timp ce un alt soț cere dreptul de a se recăsători cu o femeie sănătoasă, „nemaiputând răbda văduvia și necăutarea de soție“. Bolile invocate sunt teribile: lepra, ologeala, lingoarea (febra tifoidă), orbirea, epilepsia, sifilisul, nebunia. Aceste maladii apar de obicei după căsătorie, căci dacă ar fi existat înainte bărbatul ar fi refuzat să se însoare cu o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
intempestiv, niște figuri încă mai puțin consistente documentar decât teroriștii din decembrie. Socotind, probabil, pe seama unei lungi tradiții paternaliste, că poporul e încă prea infantil, i se administrează știrile, explicațiile, "istoriile" fără prea multe precauții. De ce s-ar osteni? Românul rabdă orice, până la pierderea de sine. Disprețuit de dictatură, umilit și redus la condiția animalului de povară, el nu are încă puterea unei reacții convenabile. N-o avea nici cu un secol în urmă, când Eminescu încerca să explice lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
toți era, chiar și sărăcimea ospăta și bea. Și a ținut veselia ani întregi, și acum mai ține încă; cine se duce acolo bă și mănâncă. Iar pe la noi cine are bani bea și mănâncă, iar cine nu, stă și rabdă. Implicat în acțiune, ca și lăutarii în zicerea baladelor, autorul-narator se autoironizează. El e un păcat de povestariu, fără bani în buzunariu. Roman inițiatic, basmul Harap-Alb prezintă drumul străbătut de erou pentru descoperirea realității, a vieții în general și a
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
predicare nu-i numai mustrarea, ci și sfatul și mângâierea. Așa a poruncit și Pavel: <<Mustră, ceartă, mângâie>> (II Tim., 4, 2). Dacă-i mângâi mereu pe ascultători, îi faci trândavi; dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Mt. 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă pe calea împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască, să rabde și să-și asume suferința”<footnote MARC BOEGNER, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault, Paris, 1955, p. 25-27 et passim. footnote>, și doar așa îi este valorizată. Ernest Bernea scria că „însușirea de ființă superioară și liberă a omului
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
dar de la Dumnezeu. Singurul lucru pe care omul îl poate oferi lui Dumnezeu este durerea”<footnote ARHIMANDRITUL IOANNIKIOS, Patericul atonit, Traducere de: Anca Dobrin și Maria Ciobanu, Editura Bunavestire, Bacău, 2000, p. 408. footnote>. O sumedenie de sfinți care au răbdat supliciile bolii nu se plângeau de această dureroasă stare, ci își exprimau convingerea că dacă omul ar ști cât de folositoare sunt suferințele pentru suflet, le-ar primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, se relatează despre
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_169]
-
presus de învățătorul său, nici slugă mai presus de stăpânul său” (Mt. 10, 24), adaugă Mântuitorul. Dacă vrea să meargă pe calea împărătească a iubirii față de Domnul și față de oameni, creștinul „este și el chemat să accepte, să cunoască, să rabde și să-și asume suferința”<footnote MARC BOEGNER, Le chrétien et la souffrance, Éditions Berger-Levrault, Paris, 1955, p. 25-27 et passim. footnote>, și doar așa îi este valorizată. Ernest Bernea scria că „însușirea de ființă superioară și liberă a omului
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
dar de la Dumnezeu. Singurul lucru pe care omul îl poate oferi lui Dumnezeu este durerea”<footnote ARHIMANDRITUL IOANNIKIOS, Patericul atonit, Traducere de: Anca Dobrin și Maria Ciobanu, Editura Bunavestire, Bacău, 2000, p. 408. footnote>. O sumedenie de sfinți care au răbdat supliciile bolii nu se plângeau de această dureroasă stare, ci își exprimau convingerea că dacă omul ar ști cât de folositoare sunt suferințele pentru suflet, le-ar primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, se relatează despre
Suferința și creșterea spirituală. In: Mitropolia Olteniei by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/175_a_170]
-
cu știința lui Dumnezeu. Ca tu să-l ajuți sau să te folosești. Te folosești, că poate are o putere de duh mai mare. Sau Îl ajuți tu, În sensul de a-l suporta. Peripatethice unul sau pe altul. Îl rabdă Dumnezeu și pe acela și de aceea l-a pus În calea ta, ca să-l rabzi și să te Încununezi”. Iată un mesaj care demonstrează că valoarea toleranței este prezentă În gândirea noastră ortodoxă, chiar dacă nu este teoretizată explicit. Ne
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
poate are o putere de duh mai mare. Sau Îl ajuți tu, În sensul de a-l suporta. Peripatethice unul sau pe altul. Îl rabdă Dumnezeu și pe acela și de aceea l-a pus În calea ta, ca să-l rabzi și să te Încununezi”. Iată un mesaj care demonstrează că valoarea toleranței este prezentă În gândirea noastră ortodoxă, chiar dacă nu este teoretizată explicit. Ne confruntăm cu o problemă și Încă cu o problemă majoră. Orice mare religie este și o
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
evenimente și mai ales timpul foarte scurt pe care ni-l acordase Stalin înainte de ocuparea totală a Basarabiei de către trupele sovietice, nu ne-au permis refugierea în România dar a cântărit mult și faptul că pe ai mei nu-i răbda inima să-și lase casa abia ridicată, pe mâinile altora. Am rămas, dar am trăit spaime cumplite până la eliberarea din 1941”, oftează Margarita dusă cu gândul la acei ani cumpliți. O întrebăm de atitudinea rușilor față de românii rămași sub ocupație
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
O văd pe Cella care îmi vorbește de admirația numitului Barbu pentru romanul meu"; numitul Barbu e reputatul scriitor B. Șt. Delavrancea statornic prieten al lui Ion Luca, "detestat de Mateiu, încă din tinerețe, cînd se afla silit să-i rabde lecțiile de morală" (B. Cioculescu), așa cum rezultă și din amintirile fiicei acestuia: "Într-o zi tata i-a făcut o observație usturătoare pentru orgoliul lui. Matei intrase în biroul tatei cu niște mănuși de piele fină, galbenă ca puișorii de
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
vază și stare, fusese oropsit de la naștere, crescut pe mâini străine, surghiunit apoi în străinătate la învățătură. Întors în țară, se văzuse jefuit de ai săi, înlăturat și trădat de toată lumea. Ca dânsul nimeni nu știuse să aștepte și să rabde, neclintit el pândise norocul la răspântie, îl înșfăcase și-l siluise ca să-i poată smulge ceea ce, în chip firesc, i s-ar fi cuvenit de la început fără caznă și zbucium. [...] Calea măririlor i se deschidea largă, netedă, acum însă, că
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și sârguitor și așa se gândește mereu să adune ceva pentru casa lui. Are și el, ca tot omul, o slăbiciune: îi râde inima când își vede sporul. E bună slăbiciunea asta și nu trebuie să te mâhnești pentru ea: rabdă, că de folosul tău rabzi, și nici nu ai prea mult de răbdat. Nu știm dacă Ion Breazu avea dreptate când observa, în 1958, următorul aspect "cu toate că personajul bătrânei nu e menținut pe primul plan, el este purtătorul de cuvânt
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
gândește mereu să adune ceva pentru casa lui. Are și el, ca tot omul, o slăbiciune: îi râde inima când își vede sporul. E bună slăbiciunea asta și nu trebuie să te mâhnești pentru ea: rabdă, că de folosul tău rabzi, și nici nu ai prea mult de răbdat. Nu știm dacă Ion Breazu avea dreptate când observa, în 1958, următorul aspect "cu toate că personajul bătrânei nu e menținut pe primul plan, el este purtătorul de cuvânt al scriitorului. Ea reprezintă o
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Are și el, ca tot omul, o slăbiciune: îi râde inima când își vede sporul. E bună slăbiciunea asta și nu trebuie să te mâhnești pentru ea: rabdă, că de folosul tău rabzi, și nici nu ai prea mult de răbdat. Nu știm dacă Ion Breazu avea dreptate când observa, în 1958, următorul aspect "cu toate că personajul bătrânei nu e menținut pe primul plan, el este purtătorul de cuvânt al scriitorului. Ea reprezintă o lume veche, la ale cărei moravuri scriitorul e
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-i după cum vrea domnul. Când vei ajunge și tu odată mare și tare, îi căuta să judeci lucrurile de-a fir-a păr și vei crede celor asupriți și necăjiți, pentru că știi acum ce e năcazul. Dar până atunci mai rabdă, Harap Alb, căci cu răbdarea îi frigi pielea... (Povestea lui Harap-Alb). Dincolo de tonul șugubăț, și aici se ascunde aceeași preocupare pentru celălalt, aceeași înțelegere, aceeași căldură. Sfătoșenia e mai accentuată în cazul eroinei lui Creangă. Aceasta se datorează faptului că
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
îl cuprinde ceas de ceas. De la venirea sa în Arad, el a fost privit cu circumspecție de către autoritățile care, adesea, îl acuzau cu ajutorul unor martori mincinoși că ar fi agitator român. Aflat în situația de a deveni martir tragodic care rabdă pentru niște vorbe ce nu le-a zis și pentru niște principii la care nu ține188 tânărul caută soluții pentru a-și ușura viața și așa grea din considerente financiare. O variantă a fost truda sa pe teren literar. Acum
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
găsi, în final, liniștea și împăcarea alături de soțul și de copilul său. Ea urcă o Golgotă în piscul căreia nu cunoaște sacrificiul suprem, ci maxima gratificare a obștei care o consacră ca model pentru puterea de a rezista, de a răbda și de a răzbi în numele iubirii ei. Ce reprezintă oare toate aceste momente ale unei existențe, dacă nu trepte ale ascensiunii unui caracter spre desăvârșire?! Și ce reprezintă Persida într-o clasificare caracterologică a unei poetici riguros sistematizate, dacă nu
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
primitivă ar fi dispărut complet din amintirea noastră, cum am mai fi ghicit prin ce capriciu au fost clădite în acest fel, unele peste altele, toate aceste inegalități? Probabil vi se pare că fac abuz de comparații; și, totuși, mai răbdați-mi încă una. Fără îndoială, ați văzut acele asamblaje delicate din ace de siliciu care formează scheletul unor bureți de mare. Când materia organică a dispărut, nu mai rămâne decât o dantelă firavă și elegantă. E drept că acolo este
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
mai Înstăriți, să nu dosească vreun sac de grâu pe undeva prin buruieni. Munceau bieții oameni o vară Întreagă și mulți se Întorceau acasă de la arie cu un sac-doi În coșul carului. Arză-i focul și nu i-ar mai răbda pământul! Uită-te cu cât mă Întorc acasă după o vară de muncă! Astfel de blesteme se auzeau deseori din gura bieților țărani. De auzea cumva activistul astfel de vorbe, amenințarea venea prompt: Dacă te mai aud cu astfel de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
văduvă, dacă vroia să se recăsătorească, doar după acești ani ar fi avut dezlegarea să o facă. Altfel, intrau În gura satului. Vezi, dragă, nici nu s-a răcit bine bărbatul (soția) și șia adus alta Ăaltul), nu l-ar răbda pământul! Grijile gospodăriei și uneori tinerețea nu țineau cont numaidecât de gura satului. Un an de zile Întreaga familie ținea doliu după cel plecat dintre ei, iar nevasta rămasă văduvă nu putea fi văzută Îmbrăcată altfel decât În haine cernite
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]