3,432 matches
-
-o cu banii greu câștigați de tatăl tău. — Am să v-arăt eu vouă, n-aveți grijă! mârâi domnișoara Trixie de pe divan. Ascultați ce vă spun! Încercă să se ridice, dar doamna Levy o împinse la loc pe nylonul galben. * Răceala i se agrava și, de câte ori tușea, simțea o vagă durere în plămâni, care mai dura câteva clipe după ce tusea îi arsese traheea și pieptul. Agentul de stradă Mancuso își șterse buzele de salivă și încercă să elimine flegma din gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
stradă Mancuso își șterse buzele de salivă și încercă să elimine flegma din gât. Într-o după-amiază îl apucase o asemenea criză de claustrofobie, încât fusese gata să leșine în cabină. Acum părea gata să leșine din cauza amețelii provocate de răceală. Își sprijini o clipă capul de peretele cabinei și închise ochii. Pete roșii și albastre îi pluteau în dreptul pleoapelor. Trebuia să captureze pe cineva suspect și să scape de statul în toaletă, înainte ca frigurile să i se înrăutățească în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
cu gustu’ lui, spuse repede Santa. — Ignatius nu știe c-am venit astă-sear-aici. I-am spus că mă duc la o novenă. — Angelo, toarnă-i Irenei ceva bun de băut. Ia și tu puțin whisky, c-o să te-ajute la răceală. Am și niște Coca-Cola-n bucătărie. — Lui Ignatius nu-i plac nici novenele. Nu știu, zău, dacă-i place ceva. M-am cam săturat de el, chiar dacă-i fi-miu. Am făcut o salată bună de cartofi. Bătrânu’ ăla mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
grijă, nu călca pe patefonașu’ ăsta împrumutat de la nepoată-mea. — Dacă Ignatius s-ar fi purtat bine cu Angelo, nimic din toate astea nu s-ar fi întâmplat, explică doamna Reilly celor ce o ascultau. Uită-te numa’ cu ce răceală zdravănă s-a ales Angelo. Munca lui-i tare grea, Claude. — Spune-i tu, fato, o încuraja Santa. Angelo s-a ales cu răceala asta din cauză că te-a ridicat pe tine, Claude. Santa clătină ușor acuzator un deget bondoc spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
s-ar fi întâmplat, explică doamna Reilly celor ce o ascultau. Uită-te numa’ cu ce răceală zdravănă s-a ales Angelo. Munca lui-i tare grea, Claude. — Spune-i tu, fato, o încuraja Santa. Angelo s-a ales cu răceala asta din cauză că te-a ridicat pe tine, Claude. Santa clătină ușor acuzator un deget bondoc spre domnul Robichaux. Acum l-au băgat într-un closet. Și mai urmează să-l dea afară din poliție. Agentul de stradă Mancuso tuși cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
sunt tari. Agentul Mancuso tuși, umezindu-și barbișonul. — N-ai prins pe nimeni acolo-n toaletă. Ți-aduci aminte ce ți-am spus? Acolo să stai până-mi aduci pe cineva. Am să fag bneumonie. — Ia și tu ceva-mpotriva răcelii. Pleacă de-aici și arestează-mi pe cineva. — Mătușa mea sbune că dagă rămân în glozet bot să și mor. — Mătușa ta? Un om în toată firea ca tine trebe s-asculte de mătușă-sa? Isuse Cristoase! Cu cine naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
dau afară din poliție. Ai înțeles, Mancuso? Agentul de stradă Mancuso încuviință din cap, suflându-și nasul. — Bot să-ncerc. Boate-ți aduc be cineva. — Nu te mai apleca spre mine, țipă sergentul. Nu vreau să-mi dai și mie răceala! Ridică-te! Cară-te de-aici! Du-te și ia niște tablete ș-un suc de portocale. Mare-i grădina Ta, Doamne! Tre’ s-arestez be cineva, spuse din nou agentul Mancuso, cu și mai puțină convingere ca prima dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
incident. În timp ce pășeam în clădire, trecând dincolo de gărzile blindate, în costumele lor negre și strâmte futuriste, primul detaliu pe care l-am remarcat au fost dulăpioarele mici galbene din spatele pupitrelor. Am întrebat la ce serveau. Secretara mi-a răspuns cu răceală că era locul în care bancherii și invitații lor își lăsau armele înainte să urce scările spre sălile unde aveau loc întâlnirile. În timp ce mi se adresa, camerele de supraveghere îmi urmăreau cu deplasări lente orice mișcare, scanându-mi fața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
lume vor verifica banda cu echipamente sofisticate. Își vor da seama de dublaj în cinci minute. — Bine, spuse Gorevici. Atunci vom aștepta să se facă mai bine. Lui Zanger nu-i convenea nici asta. — Pare destul de bolnav. A prins vreo răceală de undeva? — Posibil, zise Gorevici. De fapt, era aproape sigur că maimuța luase răceala de la el, în timpul resuscitării gură la gură. Era o răceală inofensivă pentru Gorevici, dar părea să fie destul de serioasă pentru urangutan, care se încovoia acum în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cinci minute. — Bine, spuse Gorevici. Atunci vom aștepta să se facă mai bine. Lui Zanger nu-i convenea nici asta. — Pare destul de bolnav. A prins vreo răceală de undeva? — Posibil, zise Gorevici. De fapt, era aproape sigur că maimuța luase răceala de la el, în timpul resuscitării gură la gură. Era o răceală inofensivă pentru Gorevici, dar părea să fie destul de serioasă pentru urangutan, care se încovoia acum în accese de tuse. — Are nevoie de un veterinar. Nu se poate, zise Gorevici. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
facă mai bine. Lui Zanger nu-i convenea nici asta. — Pare destul de bolnav. A prins vreo răceală de undeva? — Posibil, zise Gorevici. De fapt, era aproape sigur că maimuța luase răceala de la el, în timpul resuscitării gură la gură. Era o răceală inofensivă pentru Gorevici, dar părea să fie destul de serioasă pentru urangutan, care se încovoia acum în accese de tuse. — Are nevoie de un veterinar. Nu se poate, zise Gorevici. Este un animal protejat, iar noi l-am furat, ai uitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
filmul Red River (1948), regizat de Howard Hawks, cu John Wayne și Montgomery Clift în rolurile principale. Replică din filmul Invasion of the Body Snatchers (1956). Vers din piesa „Get Back” a formației Beatles. Denumirea comercială a unui medicament contra răcelii. Replică din filmul lui Alfred Hitchcock, La nord, prin nord-vest. Replică din filmul din 1946 The Big Sleep, ecranizare a romanului omonim al lui Raymond Chandler (Somnul de veci). Replică din filmul Psycho (1960), de Alfred Hitchcock. Replici din filmul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de sânge cu ei și părea extrem de sănătos și de viguros, cu toate că cei doi erau căsătoriți Încă În acte, În afara scurtei perioade de după luna de miere, Banu a petrecut mai mult timp În konakul familiei decât acasă cu soțul ei. Răceala fizică dintre ei era atât de evidentă, Încât, când Banu le-a dat vestea că era Însărcinată și că avea să aibă gemeni, toată lumea a glumit pe seama imposibilității tehnice a sarcinii. Însă soarta potrivnică care Îi aștepta pe toți bărbații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
om cînd avea ghinionul să scoată din valiză pungi cu bomboane și pachete cu biscuiți pentru copii. Venea de la Liège vineri și pleca Înapoi duminică. Îi cedam camera mea. Mă străduiam să fiu cît mai drăguț cu el, ca să compensez răceala de neînțeles a tatei, căruia n-aș fi Îndrăznit să-i fac nici cea mai mică remarcă, dar asta nu Înseamnă că nu o gîndeam... Oare ce se putuse Întîmpla Între apariția paginilor lirice pe care tata i le consacrase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
am ajuns să înțeleg de ce în unele momente căldura apropierii sufletești, a privirii, a înțelegerii este o certitudine între noi și de ce în alte momente pur și simplu nu avem ce să ne spunem, acel “scurt circuit electrizant” lipsește, întîlnesc răceală și distanță la ea, neîncredere și lipsă de entuziasm... și atunci “îmi iau jucăriile și plec”, cum s-ar spune, mă îndepărtez și eu, gîndindu-mă că nu găsesc la ea ceea ce îmi trebuie, că nu e ea cea de care
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
plictisită, obosită, temătoare, introvertită, pînă la urmă aparent rece, absentă și cu efect de nedumerire asupra mea. Aș vrea să învețe de la mine... Adevărul e că iubirea schimbă totul! “Așa e structura mea”, mi-a spus ea parcă justificîndu-se pentru răceala și lipsa de entuziasm. Da, dar structura mea e tocmai invers... sau cel puțin, aproape la polul opus... Mă tem că nu va fi ea capabilă să facă față la imensa mea nevoie de afecțiune, la cerința mea permanentă de
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
amestec... îmi văd de treaba mea. Ea a spus că preferă să păstreze distanța... Dar mulți oameni simt așa - sau, mai bine zis, nu simt! Mulți vor să fie așa. Adică nu pun suflet. Se distanțează... de aceea e atîta răceală în lume: ne pîndește un îngheț general... eu deja am ajuns zilele astea să tușesc de o sută de ori pe minut... i-am spus că e vina ei, că îmi trimite țurțuri prin email... sigur că mă jucam, dar
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
vreau tot pachetul de la ea: tandrețe, adevăr, apropiere, sentimente și căldură. Și dacă este așa, este cu siguranță exagerat, mai ales din perspectiva cuiva care nu se implică... Deși simt că are doar un blocaj de teamă: și dincolo de aparenta răceală este o mare capacitate de a dărui și a simți, o imensă căldură care mă atrage... dacă n-ar fi așa, nu mi-ar mai fi plăcut de ea pînă acum! Însă dacă nu lasă acest sentiment să existe, să
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
nu mi-ar mai fi plăcut de ea pînă acum! Însă dacă nu lasă acest sentiment să existe, să se intensifice și să încălzească sufletul, gheața se extinde și acoperă sclipirile solare... După cum am spus, ne pîndește un soi de răceală, un îngheț planetar... ai văzut gerurile astea și vremea? Nici soarele nu are cum să schimbe iarna... deși ar trebui. Ghețarii nu sînt veșnici, deși ghețurile polare ar părea astfel... nici soarele nu e veșnic, de altfel... totul în această
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
de transformare... mereu altfel, mereu la fel... Chiar și noi, chiar și ceea ce simțim, ceea ce devenim sau sîntem în stare să aducem în această lume, totul este asemenea soarelui care pare infinit de luminos sau ghețarilor care rămîn încremeniți în răceala lor din vremuri inimaginabile... ceea ce sîntem depinde de ceea ce simțim, iar înghețul care pîndește în viitor, furtunile de zăpadă, viscolul tăios, noaptea rece a iernii, toate acestea pot fi efecte permanente ale unui exterior sau reflectări ale interiorului... Adică de ce
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
răcire generală, în toate felurile și pe toate planurile? Ar ajunge întreg pămîntul să fie învelit în gheață, la fel ca sufletele multora din locuitorii săi? Ce poate să încerce soarele să schimbe în fața unui frig întunecat, dacă alegerea aduce răceala pustiului? Soarele trebuie să încerce să aducă mai multă căldură, aceasta e misiunea sa de a fi. Acolo unde este soare este încă ceva în plus. Iubirea ar trebui să fie un fel de primăvară luminoasă, energia vieții ce ar
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
sau imposibilului... prezența ei care îmi dă încredere este un miracol... Am văzut la ea primăvara... * Aș fi vrut să-i schimb numele lui macky în Angela. Doar pentru că mi-am dat seama că dincolo de insensibilitatea ei aparentă, dincolo de indiferență, răceală și rezervă, ea poate chiar să simtă, să fie fragilă și vulnerabilă, să sufere și să se teamă. Mi-am dat seama de asta, în nenumăratele dăți în care eu însumi am suferit lîngă ea din cauză că nu pot să mă
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
vreau... poate aceste lucruri îi sînt necunoscute total. Și atunci de ce s-o cheme Angela?... Ar fi trebuit să însemn ceva pentru ea, dar ea nu e în stare de asemenea sentimente... dacă în viața ei există numai orgoliu, rezervă, răceală, distanță, cinism, lașitate, comoditate... atunci nu merită să o consider importantă și nu are rost să mai încerc să găsesc ceva la această persoană. Iubirea ei e doar o impresie, o aparență și o efemeritate... Adică nu e. Atunci, de ce
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
primăvara asta chiar dacă afară e încă frig... Apare aici, printre rînduri... printre gînduri. Printre noi. Ia uite... * De ce nu le convine la oameni să îți pese de ceva sau altceva? De ce te preferă atunci cînd ești adaptabil la distanță și răceală, cînd ești împietrit - ca și ei -, cînd ești intolerant - ca și ei -, predispus la bîrfe - ca și ei - cînd ești gata să tratezi totul cu indiferență ca și ei , cînd nu te îndrăgostești și preferi distanța - ca și ei , cînd
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
aceste ființe pot fi atît de inconștiente încît să nu simtă că dacă mimează, dacă dau impresia că există interes, că este iubire și sens vor provoca speranțe fără rost? Chiar nu-și dau seama că aduc suferință dacă arată răceală și nepăsare? Chiar nu pot sesiza aceste subtilități afective ale faptului de a fi? Chiar ea nu-și dă seama că mă întoarce pe dos să o văd că ia de mînă pe un altul și pleacă împreună, lăsîndu-mă de
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]