3,561 matches
-
al relației între persoană și natură, trăit de existența omenească unitară, ca diferență ontologică între existență și esență, ca identitate naturală și alteritate existențială”1. În plus, Yannaras insistă pe ideea unei asceze a libertății, ca semn al atitudinii existențialiste răsăritene. Și John Meyendorff consideră că tradiția răsăriteană se găsește sub semnul existențialismului. În analiza sa făcută disputei hesychaste, Meyendorff consideră că adevăratul spirit bizantin, cel susținut de Grigorie Palama, se găsește sub semnul personalismului existențial, în timp ce formula susținută Varlaam și
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de existența omenească unitară, ca diferență ontologică între existență și esență, ca identitate naturală și alteritate existențială”1. În plus, Yannaras insistă pe ideea unei asceze a libertății, ca semn al atitudinii existențialiste răsăritene. Și John Meyendorff consideră că tradiția răsăriteană se găsește sub semnul existențialismului. În analiza sa făcută disputei hesychaste, Meyendorff consideră că adevăratul spirit bizantin, cel susținut de Grigorie Palama, se găsește sub semnul personalismului existențial, în timp ce formula susținută Varlaam și ceilalți antipalamiți poate fi încadrată ca filosofie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de libertate năucitoare pentru modern se profi¬lează mereu în spatele termenilor filosofici implicați în spiritualitatea bizantină, atunci când se citește mai cu atenție un text produs în acest spațiu cultural. Și totuși, pe de altă parte, un fapt ce marchează mistica răsăriteană și care se dovedește a fi un semn crucial pentru spiritualitatea bizantină, era imperativul conștien¬tizării oricărei experiențe mistice. Se respingea ca înșelă¬ciune orice trăire extatică ce implica ieșirea din sine, pier¬derea exercițiului rațiunii. Isaac Sirul desemnează adevărata
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
de complexă și adâncă devine din această perspectivă relația între natură și persoană. Spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în istoria spirituală și culturală a Occidentului unde se poate vorbi de un apofatism al naturii, Bizanțul (și moștenirea sa asupra lumii răsăritene) are ca reper absolut apofatismul persoanei. Se indică astfel direcția pe care se va manifesta filosofarea în Bizanț și limitele peste care aceasta nu va trece. În Răsărit nu vom găsi o metafizică de felul celei occidentale, și nici o filosofie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
vor marca accepțiunile pe care autorii bizantini le vor da mai târziu atitudinii apofatice în gândire, nota distinctivă ce va marca noul apofatism fiind accentul nu pe contemplația intelectuală ci pe ceea ce s-a numit unire. O caracteristică a înțelegerii răsăritene a apofatismului este conceperea lui pe două nivele. Este afirmat un apofatism a ceea ce se cunoaște și care nu se poate defini, însă și un apofatism care nici măcar nu se poate înregistra ca experiență. Pe de o parte este deci
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
nici genetica, ori psihologia nu ar fi fost căi privilegiate pentru experiența celuilalt., a aproapelui, chiar dacă ar fi existat în acele timpuri. La fel, ceea ce numim în genere natură, lumea cu toate ale sale, a fost înțeleasă în spațiul culturii răsăritene ca taină, fiecare aspect al realității ascunzând dincolo de înfățișarea sa o realitate mai înaltă, un logoi. Experiența pe care bizantinul a făcut-o în fața lumii era aceea a descoperirii unei taine mereu mai adânci, niciodată epuizabile. Putem sesiza aici care
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Un simbolism ce în mod paradoxal a fost dezvoltat în cone¬xiune cu experiența interioară aparent contrară, cea a întunericului, atât de mult discutată în posteritatea lui Dionisie. Interpretările ce pot fi aduse naturii simbolismului de acest fel în gândirea răsăriteană pot eșua cu ușurință dacă nu se ține seama de specificul sub care dualitatea întunericlumină a fost înțeleasă în acest spațiu. Riscul stă în faptul că simbolismul luminii poate fi întâlnit în multe arii spirituale și în multe filosofii, practic
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
rediscutate nu pentru că ar fi lipsit capacitatea bizantinilor de a formula și alte soluții, ci pentru că diferența între cele două opțiuni era cea care dădea seama la nivelul cel mai profund de direcția pe care o spiritualitate de felul celei răsăritene o putea lua. Renașterea și umanismul bizantin, care debutează în secolul IX și ating apogeul în vremea secolului XIV, consemnează un interval în care discuțiile pe această temă vor cunoaște noi episoade. Afirmarea diferenței între esență și persoană, care ia
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
luminii dumnezeiești. În ambianța rafinamentului de secol XIV, și având în vedere și felul în care Valaam a înțeles contextul acestor afirmații, i-a apărut acestui umanist cu rădăcini apusene în formația sa mentală — deși gândea din interiorul spațiului culturii răsăritene — că era implicată o atitudine grosieră și superficială în susținerea unor astfel de experiențe. Dar mai grav, i se părea calabrezului că suna a erezie afirmația că ceea ce vezi pe cea mai înaltă treaptă este o lumină și aceasta petrecându
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
expune Grigorie Palama reprezintă un argument hotărâtor în hotărârea deznodământului disputei hesychaste și este legată de asocierea la termenul dionisian de Suvapsiq a unui concept al filosofiei lui Aristotel, ce va juca un rol fundamental în istoria ulterioară a spiritualității răsăritene: svspysia.2 Grecii îl utilizaseră în vremea filosofiei clasice în accepțiunile de forță în acțiune, forță în putere (în act), acțiune, influență dar și ca producere(ca activitate a spiritului, așa cum vorbește Aristotel în Etica Nicomahică), executare, împlinire, influențare.3
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
o astfel de înțelegere a experierii lui Dumnezeu este o marcă a spiritualității bizantine și nu o inovație făcută de Palama pentru a-și doborî adversarii. Chiar și în zilele noastre, exprimarea palamită a experienței ultime formează inima doctrinei mistice răsăritene. Implicațiile sunt ample, nu numai pentru spiritualitatea bizantină, dar și pentru modul în care s-a înțeles să se facă filosofie în acest spațiu. Singura modalitate de a cunoaște pe Dumnezeu este experierea acestei înfățișări a sa care este cea
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Bizanț, o acorda locului sau obiectelor care au aparținut unui sfânt. Acele locuri sau obiecte nu aveau ceva magic, ci purtau pentru bizantin semnele și chiar prezența persoanei de care au fost legate. Doctrina cunoașterii așa cum a cunoscut-o spiritualitatea răsăriteană a lăsat urme adânci nu numai în posibilitățile sub care a stat maniera de a face cultură în general, filosofie în special, ci asupra tuturor aspectelor vieții bizantine, de la structurarea vieții sociale, la maniera de a face politică. 9. Ierarhie
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
înscriere pe o cale, sau mai precis pe calea care înseamnă autentica transmitere a veridicității. Pe de altă parte, orice explicare a articulării realității create nu poate ocoli în explicațiile bizantinului referința la dimensiunea partici- pativierarhică, întrucât pentru spațiul cultural răsăritean numai astfel se poate vorbi de cosmos. În mod paradoxal, cu cât transmiterea ierarhic participativă a Adevărului trece prin mai multe „relee”, prin mai multe experiențe personale de mediere, ceea ce se înfățișează este de o bogăție mai mare de înțelesuri
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a administrației este că, asemenea instituției imperiale, ea avea în spate o precisă justificare ideologică, ce poate fi circumscrisă în mod esențial conceptului de ierarhie. Însă pentru bizantin ierarhia avea un alt înțeles decât pentru modern, și putem înțelege definirea răsăriteană a concep¬tului identificând textele care au fundamentat-o. De fapt, pe această cale se poate depista principalul suport teoretic a ceea ce numim ideologie bizantină. Să ne reamintim defi¬nirea dionisiană a ierarhiei: “Ierarhia este, după mine, o sfințită rânduială
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Omul ca viețuitor: tunica de piele În mod paradigmatic, spiritualitatea bizantină și-a găsit specificitatea discursului antropologic în descrierea pe care a dat-o existentei actuale a umanității, rezultată în urma căderii protopărinților. Este identificabilă aici o reală diferență între modul răsăritean de înțelegere a omului și rosturilor sale și ceea ce a conturat spiritualitatea europeană apuseană în discursul filosofic al modernității. Direcția fundamentală pe care a cunoscut-o scolastica latină a Evului de Mijloc, aceea a apofatismului naturii, și-a pus amprenta
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
improprie cu lumea pune sub semnul întrebării menirea omului de mijlocitor între creație și Creator. De aceea, toată creația, până la ultima piatră suferă și așteaptă izbăvirea. Panayotis Nellas, exegetul modern care s-a ocupat în mod special de viziunea antropologică răsăriteană, atrage atenția că tema „hainelor de piele” trebuie privită sub un dublu aspect, așa cum lasă să se sugereze chiar textul Genezei. Pentru că se precizează în acel pasaj biblic că Dumnezeu în milostivirea Sa a făcut această „tunică de piele” omului
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
din cele ce le-a găsit la îndemână pe pământ, nu a semnificat doar că era supus intemperiilor terestre, ci că o făcea și întru nostalgia hainei de har pe care o pierduse. Se poate afirma, în consecință, că antropologia răsăriteană nu este una a căutării esenței umane, cât a hermeneuticii înfățișărilor,; a hainelor omului. Omul este privit ca un abis insondabil, în măsura în care este chipul lui Dumnepeu, singura cale de a te apropia de sondarea acestei adâncimi fiind înțelegerea semnelor pe
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
altceva decât un semn al căderii omului din întâia sa natură, în același timp aceasta reprezintă și șansa unei ascensiuni și a recâștigării pierdutei simplități. Se poate descoperi aici o semnificativă diferență între idealul sub care a stat producția culturală răsăriteană și cea a spațiului occidental european. Bizantinul face cultură în măsura în care vede în aceasta nimic altceva decât un vehicul lipsit de importanță în sine, dar valoros prin aceea că aduce putința câștigării stării metaculturale a minții, cea a unirii ei cu
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Tema repetiției unei formule, mai mult sau mai puțin sacre, se dovedește ca aparținând mai cu seamă Orientului. De aceea s-au ivit confuzii în interpretarea rosturilor repetării unei formule esențiale în diferitele contexte și orizonturi ale culturilor orientale și Răsăritene, înțelegând aici spațiul ce se întinde din Extremul Orient și până în Răsăritul Europei. Însă există deosebiri radicale între funcțiunile repetiției în India budistă, Egiptul elenist, sau Bizanțul hesychast. Mantra indiană este mai cu seamă o tehnică cu rostul de a
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
arată a fi punerea din nou a unei obsesive teme, pentru filosoful bizantin avea înțelesul unei încercări de reconstituire în felul celor practicate de anchetatorii din poliția modernă. Autorul bizantin, atunci când se apropia de una din marile teme ale gândirii răsăritene, avea mai ales psihologia unui profiler, a celui ce, în felul unui detectiv, reconstituie semnele unei fapte, dar nu are cunoștința efectivă a celor petrecute. Motivul este în esență simplu: cei dinainte au avut o dimensiune a experierii Ultimei Realități
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
Gaza este autorul unor scrisori ce însemnau răspunsuri la neliniștile și frământările monahilor din mănăstirea sa. Puse laolaltă, împreună cu cele ale unui alt Bătrân din aceeași mănăstire, Ioan, ele constituie o parte de mare valoare a colecției fundamentale a spiritualității răsăritene, Filocalia. Surprinde la Varsanufie felul în care înțelege să interpreteze și să semnifice pasajele Scripturii. În repetate rânduri adresează celor ce își puneau la picioarele sale frământările, ce îi stăpâneau, un îndemn ciudat și laconic: „Și acum, Israile”. Îi îndeamnă
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
caracter compact pe care l-a câștigat cultura bizantină prin neîncetatul apel la Tradiție, ca o constantă revendicare a unui anumit program și ideal spiritual. Este și motivul pentru care majoritatea literaturii neopatristice, ca și a exegezei contemporane asupra spațiului răsăritean al Europei își permit o interpretare a fenomenului spiritual bizantin dintr-o perspectivă generală și unificatoare. Rămân însă o seamă de riscuri, legate în special de pericolul suprapunerii și amestecului atitudinilor noastre mentale cu cele ale autorilor de filosofie bizantini
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
a nu lăsa muștele să le intre În ochi... Au fețele alungite, de un aspect foarte neplăcut; nu au nici o trăsătură grațioasă pe fețe”103. 101 După alte câteva călătorii de explorare Întreprinse de navigatorii olandezi sub egida Companiei Indiilor Răsăritene, respectiva companie și-a pierdut interesul În cercetarea noului continent găsind-o prea costisitoare și cu rentabilitate redusă (H.Matei, op. cit., p. 16). 102 Ibidem. 103 Dampier staționează scurt timp În Arhipelagul Nicobar, Sumatra, sudul Asiei, China de Sud, Golful
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
circumnavigații franceze, care atinge nordul Noii Guinee (1768)107. James Cook rămâne adevăratul descoperitor al Australiei (1770)108. La 25 mai 1768, James Cook, comandantul navei regiunea Arhipelagului Bismark (insulele Noua Britanie, Noua Irlandă, Noua Hanovra), demonstrând „că presupusa parte răsăriteană a Noii Guinee este, În realitate, constituită din formațiuni independente, despărțite printr-o strâmtoare largă de țărmul Noii Guinee”, ce-i va purta numele, din martie 1700 (Australia..., p. 32) 104 H. Matei, op. cit., p. 17. 105 Ibidem, p. 13-14
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
va deveni cel mare port din Sydney. Navighează cu multă dificultate printre valurile Înspumate ale coastei Queenslandului, apoi În zona Marii Bariere de Corali, consemnând o serie de golfuri, porturi naturale, canale Înguste, promotorii, insule descoperite de-a lungul coastei răsăritene a Australiei. În drumul spre nord nava „Endeavour” trece pe lângă extremitatea nordică a Golfului Trinity, „Cape Tribulations”, deoarece aici a Întâmpinat dificultăți foarte mari, pe lângă Hope Islands (Insulele Speranței), străbate canalul dintre Locotenent În Armata Marină Regală (curajos, mândru, aspru
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]