3,080 matches
-
eveniment de asemenea amploare a mai avut loc în urmă cu exact 30 de ani, pe 3 oct. 1981, organizat de prof. dr. Dumitru Trică MARIN (și atunci din Vaslui) și prof. Costică Petroni, învăț ător la Lehancea, care a răscolit satul binișor, de vreme ce au fost prezenți vreo 300 de oameni (veniți și localnici). Programul cu frații Chiriac, memorabil raportul vietii, unic. Asemenea emoții și trăirile personale și colective, însemnătatea pentru fiecare în parte și pentru toți la un loc, nu
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
goluri și rarești 2,2 %.1 Prima conflagrație mondială, cu toate suferințele cauzate omenirii, a afectat și starea pădurilor din Bucovina. Valul frontului a trecut de cel puțin patru ori peste tot cuprinsul Bucovinei, pădurile fiind sfârtecate de tranșee și răscolite de obuze și explozii. Pentru a reface și proteja zestrea forestieră a Fondului Bisericesc, silvicultorii au reușit în perioada interbelică să reîmpădurească circa 28.671 ha și să păstreze un echilibru în exploatarea și regenerarea pădurilor. 2 Această stare de
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
segmentări. Diferențele sînt semnalate între paranteze drepte și subliniate.14 * Ediția lui Robert Garapon, Garnier, Paris, 1962: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele[, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc[ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni[. N]oaptea se retrag în niște vizuini [, ] în care trăiesc
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
recurg la o segmentare în patru segmente egale: • Ediția lui Julien Benda, La Pléiade, Gallimard, Paris, 1951: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele[, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc [ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o15. • Ediția lui Patrice Soler, Laffont, coll. Bouquins, Paris, 1992: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele [, ] răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc [ ] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni [; ] noaptea se retrag în niște vizuini[, ] în care trăiesc cu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
française, Paris, 1995, și a lui Loius Van Delft, Édition de l'Imprimerie nationale, Paris, 1998: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de [S]oare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; noaptea se retrag în niște vizuini în care trăiesc cu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
schimbare progresivă a punctului de vedere. 1.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <2> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care [Ø] îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; [B] [Ø] au ca un fel de glas articulat, și cînd [Ø] se ridică în picioare, [Ø] arată un chip omenesc, și într-adevăr [Ø] sînt oameni; [C] [Ø] noaptea se retrag
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lexematic" despre care am vorbit mai sus. 2.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <3> [A]Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
agresiv, brutal, care poate reacționa violent. Înseamnă a spune că animalele cu pricina sînt pentru tu o alteritate neliniștitoare, accentuată de numărul lor (răspîndite). Lexemele generice masculi și femele confirmă izotopia animală pe care o sprijină verbele de acțiune. A răscoli se poate spune la fel de bine despre un animal care sapă în pămînt ca să găsească ceva. Dîrzenia de nebiruit de la sfîrșitul primului segment merge de asemeni în sensul unei munci mașinale, a unei insistențe încăpățînate, de la care agenții cu pricina nu
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
e2] și la [e4] (PdV2: L = E2). 5.5. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <4> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și ÎNTR-ADEVĂR sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la exemplul din La Bruyère, deja studiat. 1.2. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> [A] Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de Soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc, și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; B] au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc, și într-adevăr sînt oameni; [C] noaptea se retrag în niște vizuini în care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Perioada A] Vezi anumite animale A1. sălbatice, A1.1. masculi A1.2. ȘI femele A2. răspîndite pe cîmpuri, A2.1. negre, A2.2. învinețite A2.3. ȘI tare pîrlite de soare, A3. legate de pămîntul. A3.1. pe care-l răscolesc A3.2 ȘI-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; Organizatorul enumerativ ȘI joacă de trei ori rolul de marcă de final de serie enumerativă binară sau ternară. Seria ternară A2.1-2.2.-2.3. este atașabilă sintagmatic la animale
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
propune o segmentare diferită de ediția Benda citată de autor. Subliniem aici aceste diferențe prin paranteze drepte: Vezi anumite animale sălbatice, masculi și femele, răspîndite pe cîmpuri, negre, învinețite și tare pîrlite de soare, legate de pămîntul pe care îl răscolesc[,] și-l răvășesc cu o dîrzenie de nebiruit; au ca un fel de glas articulat, și cînd se ridică în picioare, arată un chip omenesc[. Ș]i, într-adevăr, sînt oameni[. N]oaptea se retrag în niște vizuini[,] în care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
regim, m-a învățat și pe mine istorie. Originar tot dintr-o vatră răzășească, Bogdana, Constantin Parfene, a fost interesat toată viața de Victor Ion Popa și Dodești, lăsându-ne o lucrare fundamentală în acest sens, iar Costin Clit a răscolit în continuare arhivele, manuscrisul publicat fiind un remarcabil document uman. Din paginile sale răzbate figura luminoasă a învățătorului Ioan Ionescu, înscrise în galeria aparițiilor satelor inaugurate de înaltele principii pedagogice ale inegalabilului ministru al învățământului Spiru Haret. Portretul său este
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93461]
-
Când se va ridica la ceruri, când va coborî pe pământ, în toată slava sa, când va face ca demonii preschimbați în îngeri să‑i împlinească toate dorințele cu frică și cutremur. Va trimite falange de demoni în munți [să răscolească] peșterile și crăpăturile pământului ca să îi găsească pe cei care s‑au ascuns de la fața lui și să‑i aducă să i se închine. Va însemna cu pecetea sa pe toți cei care i se vor supune; iar pe cei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ce se întâmplă aici? - Vai! Ce-ai făcut, Andrada? De ce-ai stricat casa furnicilor? Uite, s-au împrăștiat toate ouăle. Și bunica a arătat către niște cocoloașe albe-sidefii, ca niște boabe de orez, împrăștiate peste tot, amestecate în pământul răscolit cu săpăliga. - Păi...Eu n-am știut că aceasta e casa furnicilor. Eu doar mă jucam. Două lacrimi mari s- au rostogolit pe obrajii îmbujorați ai fetiței. Lasă, nu mai plânge! Harnice cum sunt, vor repara repede ce ai stricat
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
o „carte de semne, un trepetnic” (Mircea Vulcănescu). Aflați în căsuța lor, la poale de munte, cei doi soți, Alexandra (Alek) și Mihai, își așteaptă oaspeții, pentru a petrece o vară de neuitat. Vestea morții lui Pierre (marea ei iubire) răscolește, „dezechilibrază ritmul interior” al lui Alek, nu doar al femeii îndrăgostite, ci al tuturor actorilor care joacă pe acea scenă de vacanță. Cu sufletul „rănit”, cu o „durere” care „țipa în ea”, Alek se înstrăinează, se închide în ea, suferind
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
creată? Iradiază o seninătate care ne apără de zbuciumul interior. și-n acest context, înțelegem că poezia și sculptura devin îngemănări ale aceluiași tainic fior estetic, zvârcoliri zămislitoare de frumos, „alchimie a durerii” (Lamartine), tainic dor materializat în forme care răscolesc conștiințele: „Tentația de a fi / ziditor / aroganța de a demiurg...” (înțeleg) și poetul, și sculptorul, devin niște dăltuitori de vise, statornici în dorința de a fi unici. între cei doi există vizibile similitudini, mângâieri ancestrale: „eternități de-o clipă...”, concretizare
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
intrați în panică văzând că nu le scriu din Fălticeni, i-am liniștit. Ce donaseră, era înregistrat cu grijă în registre păstrate sub cheie. Schimbul de scrisori a continuat, cu benefice rezultate pentru ambele părți. Când a venit vremea să răscolesc cutiile de acasă, m-am mirat câte se adunaseră. Aranjasem alfabetic și cronologic misivele. Unde a fost posibil am arătat pe scurt cine sunt emitenții. Numeroase note de subsol aduc lămuriri asupra unor texte, dovedindu-și utilitatea. Am purces apoi
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
8 martie 1972 Mult Stimate Domnule Corbasca, A trecut o săptămână de când am avut plăcerea să fac cunoștință cu Dv. și cu ilustra Dv. soție, fiica scriitorului fălticenean N. N. Beldiceanu. Îmi stăruie vie în minte frumoasa discuție, în care am răscolit cenușa amintirilor legate de creația artistică a dispăruților dragi (N. N. Beldiceanu și Victoria Beldiceanu). O plăcută surpriză a fost și cunoașterea mai îndeaproape a activității Dv. literare. Zilele acestea am putut sta de vorbă cu conducerea Muzeului din Fălticeni și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
trei ore după despărțirea de dumneavoastră și onoratul dv. soț, am ajuns la Sibiu, unde mi-am petrecut o bună parte din concediu la rude. Admirația pentru pitorescul Sibiului se împletea deseori cu amintirea frumoaselor ore petrecute în casa dv., răscolind o activitate artistică creatoare, învăluită în poezia trecutului. Am rămas impresionat de bogăția datelor, de munca pe care ați desfășurat-o în cariera didactică, prin cele mai prestigioase licee ale țării. Deasemeni, de creația artistică în care ați dat opere
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ce dăinuie la „Galeria oamenilor de seamă” din Fălticeni, acea instituție care a crescut și s-a dezvoltat datorită imensei Dv. dăruiri și stăruințe. Poate că și din acest motiv m-am apucat și eu, dorind a face vâlvă, să răscolesc tenebrele, îndepărtându-le. N-aș putea spune că am reușit. Regret că nu l-am cunoscut decât de departe. Credeam că l-am încheiat 392, dar zilele acestea am mai obținut unele materiale și nu-i chip, trebuie introduse, fiind
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
îndurat. Vestea că ați suferit două congestii pulmonare m-a afectat foarte mult. Nădăjduiesc însă să fie ultimele dumneavoastră suferințe și neplăceri. Mi-a făcut deosebită plăcere să citesc articolul semnat de Dv. referitor la Ulița Rădășenilor, care mi-a răscolit amintirile fălticenene. 404 Trebuie să vă împărtășesc că ieri am terminat „Amintirile” și vă sunt recunoscător deoarece Dv. m ați determinat să le scriu. Îmi rămâne acum, numai să revăd manuscrisul și bineînțeles să caut o editură. Asta este și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
din anii cât am activat pe acele frumoase meleaguri! N am izbutit până acum, dar sper că tot voi mai avea zile ca să fac acest lucru. Până atunci vă doresc tot binele și La mulți ani! Ilustrata 535 mi-a răscolit sufletul. Prof. Ioan D. Chirescu 3 CP. Ilustrată (București, 6.I.1975, șt. poștei) Mulțumesc din inimă pentru frumoasele urări și gândurile pe care le îndreptați către cei cari au activat în Fălticeniul iubit pe teren educativ și cultural. La
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să întâlnim în București - soțul meu și cu mine, un amic care după 20 de ani se întorcea din depărtări ca să îmbrățișeze pe cei dragi. Cu autobuzul de 9, sâmbătă am părăsit Fălticenii. În scunda tutungerie de lângă autogara Suceava, am răscolit cu încăpățânare toate boarfele din trusă până am găsit, și cu ajutorul tutungeriței binevoitoare, numărul tău de telefon. Ezitam între avion ora 16 și trenul de 12. Nu știu cum, dar pe la 11 eram la Ițcani și reușisem să mă instalez în vagonul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]