5,132 matches
-
inimile și glasurile celor prezenți. De asemenea, Ansamblul orchestral Dück a încântat audiența cu frumoase colinzi. Comunitățile române din Germania, Elveția, Franța, Belgia și România au fost reprezentate prin grupuri de cântăreți, prin corurile unite și corurile bărbătești, făcând să răsune colinzi în limba română și germană. Un ambient armonios și înduioșător a fost creat prin unirea glasurilor corului de copii, care au răsunat cu putere în sala cu cea mai bună acustica din Germania. Scena sălii a fost neîncăpătoare pentru
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
și România au fost reprezentate prin grupuri de cântăreți, prin corurile unite și corurile bărbătești, făcând să răsune colinzi în limba română și germană. Un ambient armonios și înduioșător a fost creat prin unirea glasurilor corului de copii, care au răsunat cu putere în sala cu cea mai bună acustica din Germania. Scena sălii a fost neîncăpătoare pentru grupurile de copii de diferite vârste, din Trossingen, uniți cu corurile de adulți din Trossingen, Stuttgart și Bergamo-Italia. Acest eveniment înălțător va rămâne
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
Trossingen, uniți cu corurile de adulți din Trossingen, Stuttgart și Bergamo-Italia. Acest eveniment înălțător va rămâne viu în istoria orașului Trossingen, unde comunitatea română, caracterizată prin traiul în armonie și pace, este apreciată de către autoritățile orașului. Vestirea nașterii Mântuitorului a răsunat cu putere în această seară, aducând mulțumire în suflet, dar totodată amintindu-ne că într-o seară ca aceasta,în ieslea din Bethleem, Domnul Isus a coborât din Ceruri. A venit printre noi și a trăit ca și noi, învățându
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
departe. Fie ca de acest Crăciun, Domnul Isus să se nască în inimile fiecăruia, aducând pace, bucurie, iertare, iubire și o viață mai bună în fiecare casă și inimă de român! Colindul „S-a născut pe Pământ un Mântuitor“ să răsune în inimile noastre, slăvind pe Domnul Slavei împreună cu păstorii și îngerii din ceruri. Ca și Magii de la Răsărit, venim și ne închinăm cu bucurie Pruncului din Bethleem și să-i aducem inima noastră ca dar înaintea Lui. Sărbători binecuvântate și
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
și a trecerii Adolescenței (ca stare tranzitorie), dinspre „pătarea cu/de iarnă”, spre POEZIE/ RE-ARMONIZARE-RE-ORIGINIZARE A LOGOS-ULUI, întru Parashabda-Suntetul Originar al Demiurgiei Cosmice: „Soarele apăruse târziu, pe cer/ Cu licăriri suave pe zăpadă, / Care sunau a asfințit. Numai dealul răsuna alb / Deasupra ghioceilor veseli, / Pătați de iarna, / Ce trecea nepăsătoare, / Ducând anotimpul în poezie” (cf. Răsărit). Intranzitivitatea/intransigența MAMEI, FLORII, CĂRȚII- par a cere echilibrarea, cosmico-umană, prin elemente tranzitiv-versatile, constant-interogative: OGLINZILE și APELE/OCHII (pseudo-heracliteene/heracliteeni și, concomitent, eleate/eleați
CRONICĂ LA VOLUMUL SPIRALELE ADOLESCENŢEI DE ELISABETA IOSIF de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354587_a_355916]
-
Nu se poate mișca. Prea grea este haina asta pentru umerii săi împuținați. Pe față, fulgii se topesc în lacrimi. Nu știe, îngerii plâng, el plânge, simte doar lacrimile șiroind. Poartă diademă albă, pe capul încins de febră. O sirenă, răsună în noapte. Știe că e... trâmbița chemării la Judecata de Apoi... Vede îngerii cum îl ridică și-l poartă pe brațe blânde... Aude. Spun ceva despre el. Zic că... nu mai scapă! De cine să scape? De ce să scape!? E
PROZĂ de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354621_a_355950]
-
Dimineții... Trecu` fugarul Gând nespus Ăst Timp n-aduce împăcarea... Îngenuncheat, dar nesupus Nu vrea să uite. Că uitarea Cuvinte-i dă - dar ne`nțelese -, Uscate, într-un cufăr vechi... Fuioru-l toarce, Viața-l țese Ăra! Ce zgomot!... În urechi Răsună glasuri jucăușe (Umbrele morții-au dispărut) Liman de dă... Noi din căușe Vom soarbe Apa de`Nceput. ...Rămâne-Aici... Că vrea sa scrie Erata lui în Cartea Vieții. Mireasmă - Gând. Și-n Lumea Vie I-aduc omagii... doar poeții... Iubirea
VERSURI GÂND NESPUS... de MARIA CIUMBERICĂ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347067_a_348396]
-
au recitat în limba germană, sub o cupola de flori în ghirlande iar primarul, Heim Domocos își rostește alocuținea în limba maghiară. Se intonează Imnul Imperial , se țin slujbe și orașul capătă Rang regesc , la petrecerea cu bal, clopotele au răsunat, vinul din cele 130 de galeți a curs peste cei trei boi fripți, Acum Bulevardul peste care sunt încolonați teii înmiresmați e stăpânit de Târgul estival, în cartiere sunt concerte, clopote răsună duminical. Noi a participat la Conferința Națională de
ARADUL ORAŞ REGESC ÎN ANUL DE GRAŢIE 1834 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347109_a_348438]
-
Rang regesc , la petrecerea cu bal, clopotele au răsunat, vinul din cele 130 de galeți a curs peste cei trei boi fripți, Acum Bulevardul peste care sunt încolonați teii înmiresmați e stăpânit de Târgul estival, în cartiere sunt concerte, clopote răsună duminical. Noi a participat la Conferința Națională de comunicări științifice în Sălile Ferdinand și Regina Maria.Au fost lansate cărți de o certă valoare documentara. Aradue, cu rădăcini regești, să ne trăiești! Referință Bibliografica: ARADUL ORAȘ REGESC în ANUL de
ARADUL ORAŞ REGESC ÎN ANUL DE GRAŢIE 1834 de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/347109_a_348438]
-
unde elevii ciclului primar ( Clasa Pegătitoare și clasele I-IV) vin în fiecare zi să învețe, să se joace, să-și găsească reperele pentru viitor, să-și creioneze primele emoții alături de dascălii lor. Școala Țepeș Vodă, la fiecare 26 octombrie, răsună de glasuri cristaline de copii, care-i aduc un omagiu, căci este ziua ocrotitorului său, Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir. Și dacă cu puțin timp în urmă vă invitam să mergeți în școala care v-a format, care v-a
CEAS ANIVERSAR LA ŞCOALA ŢEPEŞ VODĂ- MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347183_a_348512]
-
PÂINI CRUCE DE OAMENI Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului cruce de pâini cruce de oameni cruce de câmpuri flămânde de taină cina se deschide se închide pe scări trepte răsună pâini coapte în nori vernisajul continuă cozile cresc lifturi coboară urcă împletesc viețile sure vieți colorate câmpul hrănește câmpul doboară în plin vânt cântecul prelungește și el bucuria pâinii în cruce rebel mireanul se închină cerului curat Tatălui Nostru cel
CRUCE DE PÂINI CRUCE DE OAMENI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347205_a_348534]
-
e câmp... și mărăcini. Și-n datoria lui, de ieri, de azi, de mâine, E, să-i culegem rod, e, să-i culegem pâine. Pe cel mai bun pământ, câmpia cea mai bună, Ei ne presară vânt... noi culegem furtună. Răsună glasu-i sfânt, ce din adâncuri strigă, Că-n rostul lui, stă scris, să facă mămăligă. Acolo unde lege... e mita și prostia, Mai e doar glodul gol și-i veștedă câmpia. Ați ridicat prostia la rangul de virtute, Pe unde
EI NE PRESARĂ VÂNT, NOI CULEGEM FURTUNĂ ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357065_a_358394]
-
bazat pe creațiile acestor oameni minunați dar și din cel al cheltuielilor necesare pentru afișe, invitații și nu în ultimul rând al creației costumelor fiecărui membru în parte - a constituit un dar de suflet pentru toți locuitorii urbei în care răsună neștirbit ecoul „semințelor” neîntrecutului Blaga. Magii Cuvântului izvorât din suflet și-au dezlățuit spiritul într-un scenariu care egalează cu siguranță un spectacol profesionist, măiestrit în plus de vocile pline de căldură ale Corinei Corpodean și Ioanei Damian, în dubla
COLIND DE SUFLET LA SEBES ALBA! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 310 din 06 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357113_a_358442]
-
grădini spre vie, făcându-mi o mie de planuri cum să aflu, de la ele, dacă într-adevăr Marin luase premiul întâi sau mințise. Le-am găsit în pătulul făcut de tataie în prunul înalt de la capătul viei. Cântau amândouă de răsuna nu numai via noastră, dar și grădinile vecinilor din împrejurimi. M-am cocoțat lângă ele și după ce mi-am făcut loc suficient să nu-mi șifonez rochia, am observant că alegeau mătasea de porumb uscat, pe care o puneau deoparte
GLORIE COPILĂRIEI IX de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357089_a_358418]
-
nu s-au împrăștiat în lume, erau legați de pământul lor și-l lucrau cu toată dragostea” -, povestește nea Mitică răsfoind cu migală filele trecutului. La 3 kilometri de Sebeșul de Sus se află o altă localitate în care mai răsună și astăzi vocile istoriei: Racoviță - care a devenit cunoscută grație înființării graniței militare transilvane de către împărăteasa imperiului austro ungar, Maria Terezia în 1765; încă din 1698, înainte de militarizarea completă a satului, Racoviță, ca de altfel toate localitățile aparținând Regimentului de
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
fânului, venea la noi câteva zile să ne cosească iarba, și-n timp ce trăgea din greu la coasă cânta un cântec care suna cam așa: Plânge valea cu suspine / Eu cu mândra n-o duc bine / I-auzi cum răsună valea / Și mândruța-mi ține calea... Eu auzindu-l, l-am întrebat curios: păi cum merge mai departe? - căci aveam doar opt ani!” „Dați bună ziua la toți” Dacă-și amintește nea Mitică astăzi de cineva cu admirație și recunoștință, acela
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mi se descrețea încet, dar buba pentru tataie rămânea. -Când veneați la noi, mă-ta-mare îi spunea Marii să te ciupească să plângi nițel; ne temeam că nu aveai glas. Și fericit că nu fusesem mută, tataie izbucnea în râs de răsuna tot câmpul. -Pe la un an, te-ai făcut rea, măi tataie! mi-a spus cu părere de rău. Cum intrai în curte, începeai să urli ca din gură de șarpe. Eram curioasă să știu de ce, așa că fără nicio jenă
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
făcut. Cu aceeași abilitate cu care îi sărisem mamaiei în spate, m-am apropiat de tataie, ascunzându-mă după tufe, lăsându-mi iarăși papucii la distanță. Când tataie s-a aplecat să ia papura, cu un țipăt haiducesc de a răsunat câmpul, i-am sărit în spate. Dacă mamaie își revenise în câteva secunde, pe tartaie, în primele minute am crezut că l-am omorât. Nu avea nici voce și nici forță să se miște. Stătea căzut într-o rână. Fericită
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
obligațiile față de școală, după care, la întoarcere, aveam să-mi pregătesc lecțiile. Eram așa de fericită când am ieșit din curte, că abia am avut timp să-i fac un semn de la distanță Nuței, care, mirată, strigă după mine de răsună stradă. Am ajuns la Luminița cu inima mai să-mi iasă din piept și era să cad pe preșul ei de la intrare. Avea o casă mare, cu multe camere, cu mobile frumoase, față de mine și de restul colegelor pe care
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
și șifonier. Stăteam pe vine lipită de perete mai ceva decât un timbru pe o scrisoare. Paltonul mi-l țineam strâns la piept și inima cred că se plimba prin pliurile acestuia, așa de tare îmi bătea. În cap îmi răsuna șușoteala Luminiței: “Să nu-ți faci probleme, părinții mei, după ce mănâncă, ies la alimentara și atunci te scot”. Se plimbau în camera din fața dormitorului și auzeam frânturi din frazele lor. Deodată mi s-a pus un cârcel la un picior
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
la același festival. Un alt treilea concert a avut loc o săptămână mai tarziu, în 23 iunie, la “Little Bucharest” alături de trupă rock “Vox Maris” din Chicago. La insistențele publicului - dornic să-i asculte la nesfârșit - piesele trupei HÂRA au răsunat ore în șir la Chicago , încântând spectatorii. “La concertul nebun de la Romanian Heritage Festival chitară lui Flavius s-a spart printr-un accident nefericit... prietenii noștri de la trupa Vox Maris nu au stat pe gânduri și i-au făcut cadou
DEBUT SPECTACULOS AL TRUPEI HARA LA CHICAGO de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357186_a_358515]
-
acasă, că îmi imaginam clasele la fel de mari ca și curtea școlii. Nu-mi plăcea la școală! Eram convinsă că nu-mi va plăcea niciodată. La un moment dat s-a auzit clopoțelul și o voce care a strigat de a răsunat curtea: -În rând! Eu am transpirat, iar ceilalți s-au oprit în loc din alergat, ca și cum ceva îi trăznise ca din senin. Fiecare, după ce și-a tras sufletul, speriat își aranja hainele, își ștergea fața cu mânecile și cu un aer
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
este atentă în clasă, de câte ori nu-și face lecțiile sau are notă proastă. Mami era supărată pe tăticu și enervată, îi povestea tot ce se întâmplase, chiar cu o zi înainte. Nu o mai ascultam. Fraza “să măture străzile” îmi răsuna în urechi și undeva mai departe de urechi, îmi șoptea că mami avea dreptate. Eram speriată de întorsătura situației. Mami se certa cu tăticu care se lăsă greu convinss că îmi meritam bătaia. -Am să-mi fac lecțiile singură și
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
am încurajat pe Ciobănel să latre, chiar mai tare decât țipam eu. Găinile speriate de atâta gălăgie ne priveau fără să îndrăznească să cotcodăcească. Spre norocul meu, mamaia se întorcea de la fântână, când țipetele mele disperate, acompaniate de lătratul câinelui, răsunau în toată curtea. Lăsând căldările în mijlocul drumului să poată alerga mai repede, mamaia înarmată cu primul băț găsit în șanț a intrat în luptă. Încurajată de prezența ei, am pus mâna pe primul cocoș care mă ciugulea din față, încercând
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
supărată, dacă nu chiar enervată. -A inebunit! i-a șoptit mami lui tăticu în timp ce își trăgea capodul pe ea să iasă în curte. -Nici morcovii mei nu i-am terminat, cum să umblu la ai dumitale? Tanti Oala țipa de răsuna curtea. Nu o interesau morcovii noștri, dar voia să știe cine îi mâncase pe ai ei? Tăticu îngrijorat de istoria morcovilor, care făcea să se zguduie curtea de înjurăturile lui tanti în ungurește și de jurămintele în românește ale mamei
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]