1,802 matches
-
căpitanului Vasile Sava, a căpitanului Ion, feciorul Oprei, și a lui Vasile, feciorul Oprei, în ziua de 28 septembrie 1765 și întocmește o mărturie hotarnică care-i împacă și pe ceilalți răzeși. Alte documente, cares-au scris ulterior, au confirmat drepturile răzeșilor și legile lor nescrise: Moșia se folosea în devălmășie și se transmitea din tată în fiu, străinii nu erau admiși în stăpînirea ei. Războaiele ruso-turce din sec. XVIII au lipsit oamenii de apărare, iar satul, ca și toată Țara Moldovei
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
satul se golise și mai rău avea numai 10 case. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru mazilii Iordache Sava și Vasile Oprea. Recensămîntul din 1803 din porunca domnitorului Alexandru Moruzi găsește în satul Alcedar numai 47 gospodării ale răzeșilor. La 10 martie 1805 acest voievod scrie ispravnicilor din Soroca să aleagă partea răzeșilor din Alcedar, moșia cărora era împresurată de Pietrache Catargiu, care stăpînea și la Șestaci, și la Cobîlea... Mai aproape de adevăr se pare că a fost totuși
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
a făcut numai pentru mazilii Iordache Sava și Vasile Oprea. Recensămîntul din 1803 din porunca domnitorului Alexandru Moruzi găsește în satul Alcedar numai 47 gospodării ale răzeșilor. La 10 martie 1805 acest voievod scrie ispravnicilor din Soroca să aleagă partea răzeșilor din Alcedar, moșia cărora era împresurată de Pietrache Catargiu, care stăpînea și la Șestaci, și la Cobîlea... Mai aproape de adevăr se pare că a fost totuși recensămîntul din 31 iulie 1835, cînd în Alcedar au fost înregistrate 103 familii de
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
din Alcedar, moșia cărora era împresurată de Pietrache Catargiu, care stăpînea și la Șestaci, și la Cobîlea... Mai aproape de adevăr se pare că a fost totuși recensămîntul din 31 iulie 1835, cînd în Alcedar au fost înregistrate 103 familii de răzeși, 192 bărbați și 183 femei, clerul bisericii sf. Arh. Mihail - 26 bărbați și 26 femei, Precum și 14 familii de boiernași, mazili, ruptași - 34 bărbați și 24 femei. Prin casele lor se păstrau documente vechi despre drepturile și privilegiile lor primite
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
erau văduva Ecaterina Polban - 112 ani, Tudor Bacica - 99 ani, Teodor Roșca - 99 ani, Parascovia Balanuță - 95 ani, Elena Rusu - 85 ani. Reforma țărănească din Rusia și regulamentul din 14 iulie 1868 aduc puține schimbări în viața sătenilor din Alcedar: răzeșii aveau pămîntul lor moștenit de la părinți - 490 de desetine pămînt arabil, 460 de desetine cu pădure. Cei fără pămînt, țărani mai săraci, au primit 144 de desetine din moșia boierului Adrianopulo, căruia îi mai rămăseseră pînă în 1884, la Mihuleni
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
arabil, 460 de desetine cu pădure. Cei fără pămînt, țărani mai săraci, au primit 144 de desetine din moșia boierului Adrianopulo, căruia îi mai rămăseseră pînă în 1884, la Mihuleni, 310 desetine de pămînt arabil și 315 desetine de păduri. Răzeșii mai aveau 6 mori de vînt și trei mori puse în funcțiune de cai. La 1 august 1888 cei care primiseră „nadeluri” din moșia boierească și aveau de plătit așa numitul „vîcup”, au primit de la banca un credit de 273
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
în 1910 cei 930 de locuitori stăpîneau 846 de desetine de pămînt propriu din moșia veche răzeșească și 114 de desetine, nadeluri din moșia boierească, care cîndva le aparțineau lor. Reforma agrară înfăptuită de instituția română „Casa noastră” mai întoarce răzeșilor 633 desetine de pămînt. În februarie 1912 dezertează din armata țaristă Constantin Platon, născut la 21 mai 1890, sătenii ascunzîndu-l prin case. La 13 octombrie 1912 țăranul Victor Varzaliu, de 9 ani membru al judecătoriei din Rezina, a fost găsit
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
308 femei). În periada anilor 1848-1849 satul a înregistrat 6 ani nerodnici și puțin roditori. Locuitorii satului sînt nevoiți să împrumute de la stat, prin organele zemstvelor, produse alimentare. Pe măsură ce sporea populația creștea suprafața pămînturilor valorificate, care reprezentau imașuri nefolosite. Sectoarele răzeșilor se micșorau din cauza diviziunii între urmași, iar o mare parte din aceste pămînturi cădeau în posesia negustorilor, fiindcă o parte din răzeși, din lipsă de finanțe, le vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești sau ale satului, făcîndu-se vecini sau
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
stat, prin organele zemstvelor, produse alimentare. Pe măsură ce sporea populația creștea suprafața pămînturilor valorificate, care reprezentau imașuri nefolosite. Sectoarele răzeșilor se micșorau din cauza diviziunii între urmași, iar o mare parte din aceste pămînturi cădeau în posesia negustorilor, fiindcă o parte din răzeși, din lipsă de finanțe, le vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești sau ale satului, făcîndu-se vecini sau clăcași. În 1861 terenurile agricole au sporit cu mult față de 1817. Răzeșii și negustorul Șișmanov stăpînește 757 desetine de pămînt, păduri, iazuri
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
aceste pămînturi cădeau în posesia negustorilor, fiindcă o parte din răzeși, din lipsă de finanțe, le vindeau și plecau pe pămînturile boierești, mănăstirești sau ale satului, făcîndu-se vecini sau clăcași. În 1861 terenurile agricole au sporit cu mult față de 1817. Răzeșii și negustorul Șișmanov stăpînește 757 desetine de pămînt, păduri, iazuri. În 1865 stăpîneau deja 870 desetine de pămînt. În anul 1870 numărul caselor și a populației s-a micșorat față de 1859. Satul avea numai 97 de case cu o populație
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
des. de pamant arabil și 27 des. de pădure,cu sectoarele Halici și Mițura,a aparținit Mitropoliei Iașilor.În 1859 la Dărcăuți ersu 63 gospodării cu 472 locuitori,în 1869 aici au fost înregistrate 11 familii de odnodverți,adică foști răzeși.În 1899 a fost deschisă școală laică de stat, cu o singură clasa.În 1897 Dărcăuții au intrat în nomenclatorul așezărilor din Imperiul Rus care depășeau 500 de locuitori,pe atunci satul numără 1.164 de suflete,majoritatea din ele
Dărcăuți, Soroca () [Corola-website/Science/305243_a_306572]
-
Burdujo (Burduja) îndeplinea și funcția de „ștafetar” al lui Miron Costin, între Hotin (unde acesta era pârcălab) și părțile burdujenene. Ciobanilor care erau supuși baciului Burduja, li s-a zis „ciobani burdujeneni”. În urma unor neînțelegeri și procese cu autoritățile vremii, răzeșii din satul Burdujeni din ținutul Soroca, obțin aprobarea de la Miron Costin, în vremea în care acesta era pârcălab de Hotin, între 1660-1664, să se așeze pe teritoriul moșiei sale și al satului Teodoreni. Împreună cu aceștia s-au strămutat aici și
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
cu heleșteul și moara în Botna, cumpărată de la Tudosia, fata Anușcăi, nepoata lui Drăgan Armaș, cu 800 zloți tătărești. Cu timpul satul Costești și-a lărgit hotarele și au apărut noi denumiri de mahalale. Din cele relatate mai sus Costache Răzeșul a fost acela care și-a durat prima casă în sat, el și-a ridicat-o într-o poiană din pădure, lângă un izvor numit "Ochiul". De aceea cea mai veche mahala din sat se socoate Poiana. Vecină cu Poiana
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
române, găsite la Chirileni și studiate de savanți, mărturisește despre relațiile pe cure le-a avut populația băștinașa cu cea din Imperiul Român. Legenda spune, însă, ca moșia salului a aparținut cândva lui Chirilă al Ilenei. Sătenii de aici, fiind răzeși, aveau loturi de pământ și pe moșiile satelor Bumbata, Făgădău, Petresti, Medeleni, Stolniceni și Busila. Pe moșia lui Chirilă, cică, s-ar fi strămutat țărani din satele Danuteni (actualmente Ungheni), Marandeni, Buciumeni, Florești, Slobozia și altele. Cînd cineva era întrebat
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
încotro ține calea, el răspundea: la Chirilă al Ilenei. Cu timpul aceste nume s-au contopit, din ele rezultând toponimul Chirileni. Dar iată ce ne spune "Dicționarul statistic al Basarabiei" (Chișinău, 1923): "Satul este vechi și format în întregime din răzeși moldoveni. După documentele ce le au, sătul există din a doua jumătate a secolului XVIII. În 1864 s-a ridicat în piatră biserică Sfanțul Neculae. Prima proprietăreasa a satului a fost Chira, în 1860, de unde satul și-a luat numele
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
numele. Regiune de colina, Dealuri; Britcaia, Soltoaia, valea Soltoaia, pârâul Tulpan, înălțimea Chirileni. Latitudine 47 grade 2 minute, longitudine 25 grade 76 minute".Zamfir Arbore în "Dicționarul geografic al Basarabiei" (București, 1904) completează informația despre așezarea satului: "Chirileni, sat de răzeși în jud. Bălti, așezat în valea Soltoi". volosti Sculeni (p. 57) "Soltoi - vale în jud. Bălti. Începe la poalele muntelui Măgura, Lungimea 30 km până la Prut. Aici sini așezate satele Ciolaceuca, Chirileni, Petresti și colonia germană Soltoi. Toate aceste sate
Chirileni, Ungheni () [Corola-website/Science/305794_a_307123]
-
pârăului Hanciule, suptu un stejar în margine pădurii, s-au pus piatră hotar și s-au făcut și bour în stejar, și di acolo dreptu la dial, pe unde scriu uricii mănăstirii înnainte. Am adeverit uricile mănăstirii Pobratii și mărturiile răzeșilor din Temeleuți." Din acest document reiese că cel puțin o parte din Temeleuți era stăpânit de răzeșii din sat. Dar dreptul acestora asupra pământului pe care-l stăpâneau va fi atacat foarte curând. Astfel, la 12 mai 1732, domnitorul Moldovei
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
și bour în stejar, și di acolo dreptu la dial, pe unde scriu uricii mănăstirii înnainte. Am adeverit uricile mănăstirii Pobratii și mărturiile răzeșilor din Temeleuți." Din acest document reiese că cel puțin o parte din Temeleuți era stăpânit de răzeșii din sat. Dar dreptul acestora asupra pământului pe care-l stăpâneau va fi atacat foarte curând. Astfel, la 12 mai 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica a invitat la Divanul Domnesc pentru a judeca dreptul de proprietate asupra
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
curând. Astfel, la 12 mai 1732, domnitorul Moldovei Grigore al II-lea Ghica a invitat la Divanul Domnesc pentru a judeca dreptul de proprietate asupra unei jumătăți a satului (partea de sus), pe de o parte pe preotul Lazăr și răzeșul Gheorghe Rusul împreună cu frații săi, iar pe de altă parte pe comisul Stroescu, care avea uricul acelei moșii. Judecata urma să aibă loc până la 13 iulie, iar în caz de neprezentare "li s-a trimite om gospodu și-i va
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Stroescu din Basarabia. Printre urmașii jitnicerului Ioan Stroescu se numără marele filantrop basarabean nobilul Vasile Stroescu, și fiul acestuia din urmă, Vasile V. Stroescu. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea moșia Temeleuți era stăpânită în parte de răzeșii Crudești și în parte de postelnicul Ioniță Rosetti (Hangul, Fund, Vraghia și Budișoara - toate părți din moșia Temeleuți). Partea acestuia din urmă va fi dăruită ca zestre de nuntă fiicei sale Irina. Căsătorită cu baronul Bilinstein la 15 iulie 1763
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
părți din moșia Temeleuți). Partea acestuia din urmă va fi dăruită ca zestre de nuntă fiicei sale Irina. Căsătorită cu baronul Bilinstein la 15 iulie 1763 și plecată în Rusia această lasă probabil partea sa de moșie în folosință temporară răzeșilor Crudești. După moartea soțului său Irina se întoarce, totuși, în Moldova și caută să-și revendice partea sa din moșia Temeleuți. Răzeșii, însă, vânduseră între timp Temeleuții paharnicului Iordachi Panaite, dar nu numai părțile pe care le aveau în proprietate
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Temeleuți. Răzeșii, însă, vânduseră între timp Temeleuții paharnicului Iordachi Panaite, dar nu numai părțile pe care le aveau în proprietate, ci și părțile ce aparțineau Irinei. Dat fiind faptul că paharnicul Iordachi Panaite decedase, Irina Rusătiasca s-a înțeles cu răzeșii Crudești pentru nelegiuirea lor să-i cedeze Peticul, pe care îl dețineau în devălmășie. Astfel că cea mai mare parte a moșiei Temeleuți a rămas la cei din neamul Panaite. De altfel, potrivit datelor recensământului din 1817 moșia Temeleuți aparținea
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
banului Aristarho, acolo la Soroca și alt sat, iarăși întreg, al dumisale banului, anume Zgura și pol sat din Ciripcău, cumpărătură de la popa Ioniță și de la alții. Și, fiind trebuință a să hotărî, să cheme față pe toți sătenii și răzeșii și pe cum să va cade cu dreptate să le hotărască și să le dei mărturie". La 15 iunie 1742 banului Aristarho i s-au dat cărți de stăpînit aceste moșii. La 1 august 1767 di porunca lui Grigore Ghica
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
15 iunie 1742 banului Aristarho i s-au dat cărți de stăpînit aceste moșii. La 1 august 1767 di porunca lui Grigore Ghica voievod și a stolnicului Leonard, ispravnic de Soroca, la solicitarea preotului Maftei din Stoicani se măsoară moșia răzeșilor din acest sat. Ei au arătat un suret de pe ispisocul de la Vasile Lupu din 1643 și hotarnicii au perces "din acest suret, din hotar de spre "Pripiceni"" și, tot măsurînd, au ajuns "într-o costișă de deal drept ce să
Dubna, Soroca () [Corola-website/Science/305244_a_306573]
-
aibă el a stăpini acea ocina, ace parte care este mai sus scrisă și nimeni altul să nu să amestece piste aciastă carte a domniei mele." La începutul veacului XIX, la momentu alipirii (Anexarea) Basarabiei de Rusia, moșia Condrătești aparținea răzeșilor. Adminstrativ aparținea de județul Iași și în sat locuiau: doi dascăli, 48 mazili (răzeși), 6 ruptași, 19 gospodării de săraci, 10 burlăci, în total 85 de bărbați . Pămînt arabil, finețe și imașuri satul avea îndeajuns, avea pădure-codru, 21 de vii
Condrătești, Ungheni () [Corola-website/Science/305251_a_306580]