2,944 matches
-
neîncetate către o lume mai bună, spre ceva cu totul altfel. Totuși această religie nu este, în ciuda a toate, departe de rațiune, nu reprezintă bastionul iraționalității? Nu, chiar deloc. Spiritualitatea rațională Spiritualitatea mea a fost mereu legată mai mult de raționalitate decât de sensibilitate. Nu am vrut niciodată doar să cred, ci și să înțeleg credința mea. Ca teolog m-am considerat totdeauna și filozof, am studiat și practicat filozofia. Aversiunea față de filozofie, observabilă constant la teologii protestanți precum Martin Luter
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
publică a unui papă transmisă de mass-media. Nu sunt mai puțin critic decât oricine critică religia. Raționaliștii ar trebui să fie mai apropiați de stilul meu de a gândi, iar dogmaticienii ar trebui să fie mult mai critici. Chiar și raționalitatea absolutizată și raționalismul ideologic pot fi o superstiție, la fel și dogmatismul teologic. Oricum îmi doresc prea puțin să discut atât cu raționaliștii rigizi, cât și cu dogmaticii imobili. De mai multe ori am constatat că, în polemici, ambii se
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
polemici, ambii se dovedesc incapabili chiar și să redea corect opiniile mele. În acele circumstanțe acestor persoane ratio le este întunecată de passio. Normal că și eu, la fel ca orice ființă umană, nu sunt făcut doar din rațiune și raționalitate, dar și din simțiri și dorințe, predispoziții și fantezii, emoții și pasiuni. Mă străduiesc în mod voit să am o viziune integrală a lucrurilor. Am învățat să gândesc metodic și clar, ceea ce se numește esprit de géometrie după spiritul lui
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
că sunt probleme legitime în mediul științific care țin de sensul principal și ultim al lucrurilor, valorilor, idealurilor, normelor și comportamentelor. Ca filozof și teolog nu pot să mă bucur de problematica superficială a lumii noastre secularizate, redusă doar la raționalitate și funcționalitate, dar trebuie să caut pătrunderea dimensiunii sale profunde. Cum altfel se poate găsi un răspuns la întrebarea despre fundamentul vieții? Spre fundamentul lucrurilor În timpul activității mele științifice nu eram interesat numai de fundamentul logic, de principiul cunoașterii sau
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
budismul, religiile de origine chineză, confucianismul și taoismul, formează un sistem de curente diferite. Prototipul lor nu este nici profetul, nici gurul, ci înțeleptul. Contrar religiei indiene preslăvind misticismul, mitologia debordantă și concepția ei ciclică, cultura chineză este marcată de raționalitatea sobră și de linia istorică a concepției sale. În China, spre deosebire de India, istoriografia s-a dezvoltat mult mai devreme. Nu aș fi putut desigur să mă identific cu marxismul chinez (de origine occidentală) și cu maoismul. Dar aș fi simpatizat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
occidentală) și cu maoismul. Dar aș fi simpatizat cu umanismul chinez, care a început să se dezvolte din vremea filozofilor greci presocratici, în secolul VI î.C., și avea să marcheze trecerea de la religiozitatea magică a culturii chineze antice la raționalitate: omul și rațiunea sa câștigă primatul asupra spiritelor și divinităților. Se asistă astfel la o trezire intelectuală, la nașterea unui mare interes pentru istorie, artă și literatură, fapt ce îi situează pe învățați, literați și intelectuali pe treapta cea mai
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cerință necesară presupune o etică globală. Poziția mea se bazează în mod esențial pe două delimitări. În primul rând, delimitarea față de etica principiilor antieconomice, precum cea susținută până azi de către oamenii Bisericii și sindicate: cine impune imperative morale lipsite de raționalitate economică, fără a ține cont de legile economiei, nu vorbește despre morală, ci de moralism. A doua delimitare privește atitudinea opusă, adică etica succesului lipsită de principii morale, susținută mai ales de manageri obsedați de succes și de economiști lipsiți
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o importanță deosebită relației elev-profesor, remarcându-se prin talentul persuasiv, rigoarea și claritatea ideilor, pe care știa să le expună magistral. Nu era un temperament romantic, nu se înflăcăra, și nu te cucerea prin patetismul logosului, ci prin luciditatea și raționalitatea argumentelor sale. Harul său la catedră, dobândit printr-o însemnată experiență didactică și pedagogică, timp de peste patru decenii, l-au ajutat în formarea a numeroase generații de elevi. S-a implicat cu energie și dăruire în colectivul de conducere al
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
potențial distructiv asupra unității și coerenței factice a sferei publice. Perechea conceptuală public-privat poate fi abordată în corelație cu alte concepte: stat-societate civilă, politic-personal, social-individual, loc de muncă-gospodărie. Mai mult, sfera publică este caracterizată prin asociere cu trăsături „masculine”: rațiune, raționalitate, neutralitate, obiectivitate, calcul de interese, meritocrație, competiție, drepturi. În mod analog, sfera privată este asociată trăsăturilor „feminine”: sentimente, intuiție, iraționalitate, părtinire, sensibilitate, grijă (O. Dragomir, M. Miroiu, 2002, p. 302). În acest context, se face, de pildă, distincția între munca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în drepturitc "3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi" Liberalismul exprimă în plan politic ideile capitalismului democratic 17. În măsura în care se fundamentează pe capitalism, denotă o tentă conservatoare și recunoaște o diviziune clară a rolurilor în familie (prin extinderea ideii de raționalitate, care cuprinde toate sferele sociale), în măsura în care este democratic, el se dorește deschis spre emancipare. În ceea ce privește familia, liberalismul clasic se menține tradiționalist - aceasta trebuie respectată ca spațiu al libertății negative -, iar în ceea ce-i privește pe indivizi 18, ei sunt invitați
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
haine de culori mai închise (când sunt mici, sunt îmbrăcați deseori în bleu) și preferă să se joace cu mașinuțe și pistoale. Fetelor le sunt întărite comportamentele care denotă sensibilitate, empatie, chiar atenție pentru relațiile armonioase, băieților le sunt cultivate raționalitatea, spiritul de competiție, sobrietatea comportamentală (unui băiat mic i se spune frecvent că e o rușine să plângă, „doar e băiat”). Corelat, fetele vor fi înclinate spre dependență, iar băieții spre independență. Este ca și cum bărbatul, cel care câștigă pâinea, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
demersul de prezentare a pedagogiei ca tehnologie, în special după anii ’60, când termenul a cunoscut o circulație polisemantică, s-a favorizat ușoara depreciere a statutului didacticii. Semnificațiile conceptului „tehnologie” au fost duale; pe de o parte, termenul însemna folosirea raționalității tehnologice în organizarea artei predării pe calea taylorizării acțiunilor educative, iar pe de altă parte, desemna ansamblul tehnicilor și mijloacelor de predare, în spiritul a ceea ce R. Titone denumea „tehnologia didactică”. Din perspectiva convertirii predării în arta transformării unor comportamente
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
opinia aceluiași autor, capacitatea de muncă a elevilor este o resursă dinamică a activității la clasă cu elevii, care își modifică componentele calitative și cantitative ale solicitărilor cărora elevii trebuie să le facă față în funcție de volumul, de intensitatea și de raționalitatea sarcinilor solicitate. Principalele componente ale capacității de muncă a elevilor sunt (pornind de la aserțiunile autorului menționat) următoarele: capacitatea de muncă nominală sau potențială, capacitatea funcțională de muncă, capacitatea de muncă disponibilă și capacitatea de muncă auxiliară sau de rezervă. a
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
1864-1920). Weber definește capitalismul ca pe un sistem rațional de comportamente de schimb, a cărui finalitate vizează obținerea profitului. Circumstanțele care au favorizat apariția capitalismului, în opinia sa, sunt legate de principiile etice promovate de protestantism: legitimare a autorității, planificare, raționalitate, grijă față de semeni, ordine, autodisciplină, chibzuință, economie etc. Specificul sistemului capitalist și al unui sistem socio-economic evoluat, consideră Weber, este "organizația birocratică", structurată și orientată spre profit. Reflectând tradiții ideologice consensuale cu cele europene, teoriile și practicile legate de principiile
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
își urmează propriile ei legi și care a renunțat la orice tradiție" astfel încât (...) tehnica și-a însușit treptat toate elementele civilizației (...), omul însuși fiind covârșit de tehnică și devenind obiectul acesteia"67. Caracteristicile tehnice care reifică eficiența ca necesitate sau raționalitate sunt, în percepția lui J. Ellul, următoarele: artificialitatea, automatismul alegerii tehnice, autoaugmentarea, monismul, universalismul și autonomia. Raționalitatea tehnicii, de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să creeze un sistem artificial care
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
treptat toate elementele civilizației (...), omul însuși fiind covârșit de tehnică și devenind obiectul acesteia"67. Caracteristicile tehnice care reifică eficiența ca necesitate sau raționalitate sunt, în percepția lui J. Ellul, următoarele: artificialitatea, automatismul alegerii tehnice, autoaugmentarea, monismul, universalismul și autonomia. Raționalitatea tehnicii, de exemplu, împuternicește organizația logică și mecanică să opereze diviziunea muncii, să stabilească standardul producției și să creeze un sistem artificial care elimină sau subordonează lumea naturală. Instrumentaliștii (Hughes Rip și Kemp, Robinson) analizează tehnologia din punct de vedere
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
la nivel macroeconomic și politic, cât și la nivel microorganizație, întreprindere. Cheia comună acestor teorii constă în aprecierea logicii integrative a sistemelor de guvernare ca principala modalitate de obținere a eficienței firmei. Guvernanții și firma ca atare se supun unei raționalități colective care depășește interesele de clasă sau motivațiile individuale. Rațiunea de a fi a managementului (consiliu de administrație, rețeaua de administratori) se justifică prin obținerea și întărirea legitimității din partea societății. Acțiunile guvernanților transpun constrângerile mediului în sisteme normative și scheme
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
de producție a unor bunuri care sunt destinate altora; (ii) "nodul de contracte" este durabil în timp și (iii) coordonarea trebuie realizată prin ordin, venit de sus în jos. Teoriile cognitive despre guvernare Enunțurile teoretice afiliate acestui curent resping ipoteza raționalității calculate a profitului în favoarea raționalității procedurale. În acest sens, raționalitatea este apreciată nu în funcție de consecințele deciziilor, ci, de procesele care îi stau la bază și care sunt prioritare. Crearea de valoare este legată de identitatea și competențele firmei. Firma este
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
care sunt destinate altora; (ii) "nodul de contracte" este durabil în timp și (iii) coordonarea trebuie realizată prin ordin, venit de sus în jos. Teoriile cognitive despre guvernare Enunțurile teoretice afiliate acestui curent resping ipoteza raționalității calculate a profitului în favoarea raționalității procedurale. În acest sens, raționalitatea este apreciată nu în funcție de consecințele deciziilor, ci, de procesele care îi stau la bază și care sunt prioritare. Crearea de valoare este legată de identitatea și competențele firmei. Firma este percepută ca un ansamblu coerent
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
nodul de contracte" este durabil în timp și (iii) coordonarea trebuie realizată prin ordin, venit de sus în jos. Teoriile cognitive despre guvernare Enunțurile teoretice afiliate acestui curent resping ipoteza raționalității calculate a profitului în favoarea raționalității procedurale. În acest sens, raționalitatea este apreciată nu în funcție de consecințele deciziilor, ci, de procesele care îi stau la bază și care sunt prioritare. Crearea de valoare este legată de identitatea și competențele firmei. Firma este percepută ca un ansamblu coerent a cărui specificitate este dată
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
orientează spre altele. footnote>, transparență perfectă<footnote Se apreciază că o piață este transparentă atunci când agenții ei sunt permanent, complet și corect informați asupra variabilelor pieței; altfel spus, ei acționează în cunoștință de cauză, aleg pe baza unor criterii de raționalitate economică, având la bază o perfectă informare. Ipotetic, aceasta permite vânzătorului și cumpărătorului să încheie contracte și să le execute atunci când interesele lor sunt cel mai bine satisfăcute. footnote>, omogenitate a produselor<footnote Pe piața cu concurență perfectă, toate firmele
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
-le și Îngăduindu-le, astfel, să se perpetueze. Știm prea bine că adeziunea subiecților la puterea pe care, frecvent, tot ei au instituit-o sau la forma de conviețuire În care se găsesc „prinși” nu constituie expresia doar a unei raționalități pure. Dacă ar fi așa, această adeziune ar putea fi oricând oferită sau retrasă, ca urmare a unor evaluări elaborate În termenii unui contract politic. Menținerea și a uneia și a celeilalte constituie, În egală măsură, efectul unei sugestii colective
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
al unei astfel de perspective. Dacă nu există "rețete" pentru un bun management, ce le mai rămâne de facut managerilor și consilierilor de RP ai acestora? Pentru moment, trebuie să ne mulțumim cu răspunsul general că e nevoie să înțelegă raționalitatea comportamentelor individuale, chiar și a celor mai iraționale și mai aparent inexplicabile. Organizațiile în calitate de constructe sociale Una dintre premisele de la care pleacă analizele aplicate organizațiilor este aceea că ele reprezintă date "naturale", entități care apar dintr-un fel de dinamică
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
întrucat organizațiile sunt concepute că "obiecte sociale". Mai mult, în urma testării capacității sale teoretice în spațiul organizațional, conceptul în sine iese fără îndoială consolidat, mai potrivit pentru o utilizare în teoria socială generală. Înțelegând strategiile organizaționale ale "actorului social", adică raționalitatea să într-un spațiul restrâns, vor putea fi dezvăluite strategiile sociale generale pe care le utilizează indivizii și grupurile. Cu alte cuvinte, teoria comentată aici nu pornește de la societate pentru a înțelege organizațiile, ci invers, iar această răsturnare aparent bizară
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
de la societate pentru a înțelege organizațiile, ci invers, iar această răsturnare aparent bizară își dovedește pe deplin valențele euristice. În teoria clasică a organizațiilor, individul era conceput ca fiind permanent în căutarea sporirii câștigurilor sale materiale, manifestând, în consecință, o raționalitate aflată exclusiv în slujba acestui obiectiv. Chiar și în momentul în care au fost constatate comportamente "iraționale" din acest punct de vedere, ele au fost puse pe seama structurilor de muncă prost concepute. În cele din urmă, un celebru experiment realizat
by Răzvan Enache [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]