2,680 matches
-
cu rechini, cașaloți, balene asasine, caracatițe, murene, diavoli de mare... și alți prădători, mă aflam și eu, înotând în ape tulburi, un stavrid oareșicare, de care tablagiii au devenit interesați, în special în ceea ce privește gândurile negre ascunse de "encefalul" meu. Am reînceput rutina vieții de "ministeriabil" sculat cu noaptea în cap, calvarul autobuzelor, gustarea la pachet și după serviciu "plimbarea" pe Magheru până la Piața Unirii, poate vine ceva marfă. La minister lucrurile se depreciaseră, examenele de grad se lăsau așteptate cu anii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
În timpul Războiului de independență Anul 1875 avea să declanșeze o stare de tensiune datorită tulburărilor din Bosnia și Herțegovina, Întreținute cu bani din Imperiul țarist. Încă o dată, acesta dorea să provoace dezmembrarea Imperiului otoman și pentru aceasta era gata să reînceapă războiul Împotriva Porții. În noiembrie 1875 trupele țarului erau de-a lungul Prutului, existând pericolul ca România să fie ocupată. Se punea problema dacă România era capabilă să se apere luptând Împotriva Rusiei sau să se unească cu aceasta Împotriva
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
știu prea bine de ce; parcă mi-a dăruit un mic soare. După o jumătate de oră, pipăind portocala din buzunar, proaspătă, ca o ființă elastică, simt că mi-a trecut starea de mizantropie, că îmi place ninsoarea leneșă care a reînceput și îmi place și noroiul, amestecat cu pietriș, prin care calc cu greutate. Vine, așadar, Anul Nou; încă mai persistă undeva, departe, ca un concept abstract, într-un spațiu abstract. Dar foarte curând va deveni concret, o cifră fermă într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
înlemnit; era chiar generalul Nicoleanu, care mi-a spus, potolit dar foarte serios: „Du-te acasă, băiete, și lasă Franța liniștită”. Ceea ce, firește, a trebuit să fac... Dar liniștea n-a ținut decât până a doua zi, când manifestațiile au reînceput mai puternice. În cele din urmă, către sfârșitul lui Noiembrie, după doi ani încheiați de pribegie, ne-am întors acasă. Acest „acasă” e un fel de a vorbi, căci - după o serie de descinderi cu prilejul cărora comisarii români au
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
aveau să urmeze. Totodată, pentru noi de la Minister pricinuia nesfârșite probleme greu de rezolvat. Teatrul Național și Opera rămăseseră fără localuri, multe muzee și biserici grav avariate. Cu toate acestea, datorită sârguinței lui Radu Gyr și a lui Acterian au reînceput aproape imediat spectacolele Naționalului în sala Teatrului Comedia și după puțin timp am căzut la înțelegere cu soții Bulandra să ne cedeze sala Teatrului Regina Maria de pe cheiul Dâmboviței, pentru Opera Română. Deoarece Liviu Rebreanu , directorul din 1941 al Teatrului
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
primi membrii noi, neputând depăși numărul de 13, mi-am chemat camarazii la o masă de despărțire, pe la mijlocul lunii Ianuarie. Însă și aceasta, ca și aceea din Februarie 1938, a fost de rău augur, căci puțin timp după ea a reînceput prigoana. Într-adevăr, cu prilejul serbării Bobotezei, de la 6 Ianuarie, miam dat ușor seama că plutește ceva în aer. Antonescu era mai bățos ca de obicei, cutra de Rioșeanu tuna și fulgera împotriva lui Radu Mironovici și a lui Ghica
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
curajul să iscălească. Am aflat apoi că binevoitorul curajos era vechiul meu subaltern Ion Nestor, acest denunț fiind, de altfel, începutul unei serii continue... Pe Bulevardul Lascăr Catargiu vânzătorii strigau titlurile articolelor din „Cuvântul” apărut pentru ultima oară: „Prigoana a reînceput”. Către amiază, găsindu-l la Minister pe Pătrașcu, am aflat că, în urma intervenției generalului Hansen și (se pare) al Legației Germaniei, se ajunsese la o înțelegere și se aștepta citirea la radio a unei proclamații a generalului Anto [255]nescu
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
până mai în ajun fost membru chiar în cuibul lui Constant... când a lăsat telefonul jos, am înțeles că fusesem trași pe sfoară, firește cu ajutorul Legației Germane. Căci ordinul lui Sima s-a citit o singură dată, iar apoi au reînceput tiradele împotriva „rebelilor”. A doua zi, anunțând intenția că toți „vinovații” vor fi pedepsiți, speaker[-]ul rostea sentențios: „De la Horia Sima până la ultimul borfaș”. Odată cu această lepădare a măștilor și odată cu confirmarea trădării Legației Germane - care ne ceruse să încetăm
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
el însuși timpurile și modurile de procedură cu familiile interesate. L-a împuternicit pe parohul don Bonometti să sondeze părerile mulțimii. Le-a adus la cunoștință că băieții, găzduiți momentan la Costermano, trebuiau să se reîntoarcă la Verona pentru a reîncepe cursurile școlii profesionale. Unele familii au eliberat locuințele fără a crea probleme. Însă cea mai mare parte nu a voit să audă motivații. Dacă acel preot vrea să facă binele, atunci să o facă mai întâi cu noi și cu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
rapide. În 1938 erau aproape 12.000 de înscriși. Apoi a izbucnit războiul. Au început să apară dificultăți serioase pentru presă și, în fine, a fost bombardată tipografia. Condicile și registrele cu adresele asociaților s-au pierdut. Au trebuit să reînceapă după război, iar Asociația și-a revenit. Această activitate umilă și prețioasă continuă și azi. Sediul italian e pe strada San Zeno in Monte, 23, Verona. «Misiunea lui Isus trebuie să fie misiunea noastră: „evanghelizarea pauperibus“ (să ducem vestea cea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
acel căpitan a chemat sora ca să o întrebe cine era acel preot: apoi a cerut să fie chemat capelanul și a voit să se spovedească. În zilele următoare cu ajutorul fratelui religios care i-a fost trimis de don Calabria, a reînceput să se roage și să spere. După câtva timp, a început să se simtă mai bine iar în final s-a însănătoșit. Unul dintre atâția care, binecuvântați de el, și-au reprimit viața trupului care se sleise, și cea a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
și se înveselește. E vorba de Pastenague, care nu și-a ascuns niciodată antipatia pentru această supraputere arogantă, injustă și care mai dă lecții de moralitate întregii planete. Nu e Pastenague mai antiamerican decât Goma, care (nu știu de ce!?) a reînceput să scrie în Cotidianul și nici nu trebuie să-și ascundă sentimentele ca Dorin Tudoran. Ceea ce e de înțeles - Dorin Tudoran fiind cetățean american, nu poate fi decât anti-breban, nu și antiamerican. Pentru mine, ca francez, e mai ușor. În
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
acestui eveniment, universal și radical, este oferită de viziunea divin-transcendentă, de perspectiva ce raportează finalul lumii la prezența zeului și la o realitate spirituală absolută. Într-o astfel de versiune, sfârșitul lumii este evaluat drept momentul care finalizează spre a reîncepe, drept fracțiunea fundamentală ce stinge doar spre a reaprinde și extrage resurecționar pentru a reinsera la un nivel superior. Una dintre cele mai consultate descrieri ale acestui eveniment radical este reprezentată de Apocalipsa lui Ioan Teologul, text-imagine de referință pentru
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Ca glasul unei ape ce-neacă-ale ei maluri, Sau ca ale mulțimii întărătate valuri, Când din robie scapă un neam împovărat. Tălăncile, țârâitul unanim al greierilor exprimă liniștile vesperale, "armonia" naturii: Un clopot ce seara s-aude la turme, Ce stă, reîncepe, abia răsunând, Cu glas care moartea-i aproape să-l curme, Când viața-ncetează treptat înghețînd; Un greier ce cântă, o iarbă, răsura, Stufoasă pădure, pierdute cărări, Adânca murmură ce-nvie natura Ca geniuri tainici ascunse prin flori. Tot mișcă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Să se ducă într-o localitate apropiată de oraș și anume în Tataraș spre a putea fi controlat cât se poate de des de un medic; 2. Să se facă mai întâi un tratament local și după acesta să se reînceapă tratamentul anti-syphilitic.” Medicii voiau, probabil, să vadă dacă acele bube supărătoare de pe gambe dispar cu un tratament local punând, deci, sub rezervă fricțiunile cu mercur ale doctorului Francisc Isac. Asta o putem zice noi, azi, dar Cornelia Emilian și lumea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se ducă /Eminescu/ într-o localitate apropiată de oraș, și anume în Tătăraș, spre a putea fi controlat cât se poate mai des de un medic; 2. Să se facă mai întâi un tratament local și după aceea să se reînceapă tratamentul anti syphilitic.” Boala este, deci, la picioare, nu la cap. Exclamația doctorului Isac: ,,cu rana ce o are la cap este espus a se paraliza creierul” sună ca replica disperată a unui personaj de tragedie: „-Antidotul! -Antidotul!”. Este, adică
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din ce în ce mai multă acuitate hrănită de anxietate cât de mult depinde soarta oamenilor de modul în care își trăiesc viața politică. Dacă Primul Război Mondial nu a fost suficient pentru a zgudui certitudinile unui număr mare de francezi preocupați să-și reînceapă, inclusiv sau chiar mai întâi din punct de vedere intelectual, viața de dinainte, ceea ce care era pe cale să se întâmple de cealaltă parte a Rinului a fixat foarte repede atenția lui Aron și a pus în mișcare cercetarea care avea
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
30 noiembrie 1945. Directori: Octavian Voineag și Nicu Naumescu, secretar de redacție: C. Grigoriu, prim-redactor: Sandu Naumescu; în toamna lui 1945 publicația este condusă de un comitet. Redactorii își propun să facă „un nou gen de publicistică teatrală românească” (Reîncepem, 43/1945), fără a reuși clarificări în acest sens. Rubrici: „Poșta redacției”, „Mica publicitate”. Poezie dă Ion Manu, articole pe teme teatrale semnează Victor Eftimiu, Petru Comarnescu, Mihail Hanu, Sandu Naumescu, Mihail Anastasiu, Nicu Naumescu, Marieta Rareș, Mimi Botta, L.
TEATRU SI SPORT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290105_a_291434]
-
anii de regim penitenciar: devine, de pildă, încărcător-descărcător pe un camion care furnizează marfă pentru „Alimentara”. În 1968 este victima unui accident de circulație și stă în spital multă vreme. La sugestia prietenilor (printre ei se află și Al. Paleologu) reîncepe să publice (traduceri, articole, mici eseuri), în „Secolul 20” și „Viața românească”. Un deceniu de traduceri, spune el mai târziu. A transpus, între altele, Alain (Studii și eseuri, I-II, 1973, în colaborare), Rudyard Kipling (Stalky și compania, 1977). La
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
vreodată... Cum a fost Întoarcerea acasă? M-am Întors acasă, da’ nu m-am mai Întors la Alexandria, că mama se mutase la Tulcea, unde locuia bunica, pe strada Libertății 9. Și m-am dus la Tulcea, și mi-am reînceput viața... Dar n-am stat decât câteva luni și-am venit la Constanța, unde, prin unchiul meu și prin prieteni care se eliberaseră mai de mult, mi-am găsit servici. M-au ajutat colegii din Închisoare, domnul Resul Ziag și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
imediat după război, în foileton, în cotidianul Românimea, fiind reunite în volum, în 1921, sub titlul Capitala sub ocupația dușmanului. Îndată ce orașul va răsufla însă liber la sfârșitul anului 1918, Constantin Bacalbașa, care avea patima ziaristicii în sânge, își va reîncepe activitatea de presă, tot la un jurnal conservator, înființat pentru a încerca să salveze dintre ruinele partidului ideea conservatoare, legată acum de numele a două personalități care au avut luciditatea (dar și norocul) să înțeleagă, în 1914-1916, sensul istoriei românilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exercițiile militare ce ur mau să se efectueze în grădina Cișmigiu o aflăm în Românul din martie 1877: „Toți studinții Universității din București sunt rugați a se întruni duminică 13 martie la ora 1 p.m. în grădina Cișmigiul pentru a reîncepe exercițiile militare. Comitetul“ (ROM., an. XXI, 13 martie 1877, p. 1). 29. Țarul Alexandru al II-lea a sosit la Chișinău la 11/23 aprilie 1877; de aici, a doua zi, el a adresat popoarelor Rusiei un manifest în care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ferit de bombardamente (Iorga, Independența, pp. 173- 175). Bacalbașa se referă mai sus, probabil, la puternicul bombardament de artilerie împotriva orașului Giurgiu care a avut loc la 3/15 august 1877, durând 11 ore fără întrerupere (turcii, notează Pressa „au reînceput bombardarea Giurgiului făcând mari stricăciuni. Locuitorii fug căutând să se adăpostească de ghiulele prin vii. O femeie, fugind ieri prin oraș, ca să scape, a fost lovită de o sfărâmătură de obuz și omorâtă îndată“ - 5 august 1877, p.2). 104
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
apăra bărbătește, pe câmpurile de bătaie, drepturile ei. Astăzi aveți ocaziunea de a arăta din nou vitejia voastră și Europa întreagă stă cu ochii țintiți spre voi. Înainte dar cu inima românească și lumea să ne judece după faptele noastre. Reîncepem, astăzi, luptele glorioase ale străbunilor, alăturea cu nume roasele și bravele armate ale uneia din cele dintâi puteri din lume. Armata română, deși mică, se [va] distinge, sunt sigur, prin bravura și disciplina ei. Ea va reda astfel României rangul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și streini cari sosesc de la Plevna fac mari elogii bravurii trupelor române. Ei raportează că-n lupta de la 19 octombrie, după un prim atac fără succes făcut spre miazăzi contra redutei turcești dinaintea Plevnei, comandantul Diviziunii a 4-a a reînceput seara atacul pentru a da satisfacție dorinței soldaților cari luaseră deja parte la întâia luptă. Românii luară șanțurile și se luptară corp la corp cu turcii cari puneau silințe disperate spre a opri de a escalada parapetele. Românii erau atât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]