5,519 matches
-
ce se transmite printr-un limbaj propriu. Caracteristic pentru acest mesaj este faptul că în procesul receptării lui se răsfrânge asupra laturilor și zonelor personalității umane: intelectuală, afectivă, morală. În esență, educația estetică urmărește pregătirea elevului pentru actul de valorificare (receptare, asimilareă și cel de creare a valorilor estetice. Sunt două componente ce se află în raport de subordonare, educația artistică fiind o componentă a educației estetice. Din punct de vedere pedagogic, deosebirea se exprimă prin linia conținutului și modalității de
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
metode și procedee folosite în creația artistică. Se impune însă, ca la acest nivel, să fie completat de cel formativ aplicativ. II. Nivelul formativ-aplicativ Acest nivel se formează prin contactul nemijlocit cu opera de artă, asigurându-se condițiile necesare pentru receptarea mesajului estetic. Desigur, obiectivele educației estetice sunt multiple, dar principalul obiectiv este acela de a ne face apți să trăim în fața operei de artă bucurie și o autentică emoție estetică. Cele două niveluri se află într-un raport reciprocitate, completându
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
acela de a ne face apți să trăim în fața operei de artă bucurie și o autentică emoție estetică. Cele două niveluri se află într-un raport reciprocitate, completându-se unul pe altul, în sensul că instruirea asigură o mai bună receptare, în timp ce contemplarea asigură valorificarea virtuților instruirii. Conținutul și modalitățile de realizare a educației estetice în școală Conținutul este concretizat în ceea ce se înțelege prin cultura estetică. Cultura estetică școlară poate fi analizată în două ipostaze: cultura obiectivă; cultura subiectivă. Cultura
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
autentică ca pe un conținut esențial care să trăiască printr-o anumită formă a imaginației artistice. În activitate de educație artistică a elevilor, învățătorul trebuie să acorde imaginației importanța specifică pe care o are, atât în crearea cât și în receptarea operei de artă. Formarea deprinderii de a realiza o lucrare practică cu pronunțate elemente estetice, presupune o permanentă colaborare între elevi și învățător. Învățătorul trebuie să-l orienteze pe elev spre distingerea elementelor esențiale precum și a procedeului de surprindere în
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
calitatea pregătirii educatorilor, de formarea inițială și continuă a acestora. Rolul profesorului este complex, pentru că acesta trebuie să dea dovadă de adaptabilitate, flexibilitate și plasticitate, atât în activitatea didactică - pentru a satisface nevoile de formare ale elevilor - dar și pentru receptarea cerințelor impuse de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cerințe care se schimbă permanent, căpătând noi dimensiuni, noi sensuri și direcții. Relația dintre nevoile societății, pe de o parte, și nevoile învățământului preuniversitar, ale cadrelor didactice care profesează în acest
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
elevii. 3.1. Însușirea corectă a mesajului transmis este verificată prin reacția elevilor în diferite situații special create. 3.2. Acuratețea și integritatea mesajului receptat de către elev sunt verificate prin comparare cu mesajul transmis în scopul depistării eventualelor deficiențe de receptare. 3.3. Mesajul transmis se compară cu cel receptat de elev în scopul verificării acurateței și integrității conținutului informativ. 3.4. Deficiențele constatate în lanțul comunicării sunt remediate cu promptitudine. 4.1. Situațiile de comunicare construite permit facilitarea schimbului de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de cunoștințe 2. Transmite cunoștințe 3. Formează și dezvoltă deprinderi CRITERII DE EVALUARE 1.1. Cunoștințele de transmis sunt organizate astfel încât să fie accesibile elevilor. 1.2. Forma de transmitere cea mai adecvată este aleasă cu scopul de a facilita receptarea. 2.1. Receptarea optimă a cunoștințelor este asigurată prin crearea unor condiții propice acestui scop. 2.2. Cunoștințele sunt transmise gradat, într-o succesiune logică, evitându-se excesul de detalii în vederea facilitării înțelegerii. 3.1. Situațiile de învățare sunt construite
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
Transmite cunoștințe 3. Formează și dezvoltă deprinderi CRITERII DE EVALUARE 1.1. Cunoștințele de transmis sunt organizate astfel încât să fie accesibile elevilor. 1.2. Forma de transmitere cea mai adecvată este aleasă cu scopul de a facilita receptarea. 2.1. Receptarea optimă a cunoștințelor este asigurată prin crearea unor condiții propice acestui scop. 2.2. Cunoștințele sunt transmise gradat, într-o succesiune logică, evitându-se excesul de detalii în vederea facilitării înțelegerii. 3.1. Situațiile de învățare sunt construite adecvat tipului de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
oră pe săptămână, în curriculum la decizia școlii, pentru filiera vocațională, profil artistic, specializarea muzică. Sugestiile metodologice cuprind câteva posibile căi de urmat în demersul didactic. COMPETENȚE GENERALE 1. Operarea cu elemente de limbaj specific în abordarea creațiilor muzicale. 2. Receptarea și analizarea unei varietăți de creații muzicale naționale și universale. 3. Exprimarea specializată a sentimentelor și a ideilor, prin limbaj muzical. 4. Abordarea creativă a fenomenului muzical. VALORI ȘI ATITUDINI conștientizarea contribuției muzicii la constituirea fondului cultural comun al societății
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
unei varietăți de creații muzicale naționale și universale. 3. Exprimarea specializată a sentimentelor și a ideilor, prin limbaj muzical. 4. Abordarea creativă a fenomenului muzical. VALORI ȘI ATITUDINI conștientizarea contribuției muzicii la constituirea fondului cultural comun al societății; disponibilitatea pentru receptarea specializată a creației muzicale aparținând fondului cultural național și universal; receptivitatea față de diversitatea culturală; disponibilitatea de a transfera în viața socială valori estetice autentice; manifestarea inițiativei în susținerea propriilor opinii estetice; cunoașterea și înțelegerea lumii prin arta muzicală. COMPETENȚE SPECIFICE
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
muzicale audiate sau executate prima oară; celula, figura, motivul, fraza, perioada, tema, grupul tematic; forme strofice (rondo, variațiune, sonată, fugă); 1.4. Delimitarea temelor principale de cele secundare în structura lucrării muzicale. contrastul dinamic și expresiv al temelor muzicale. 2. Receptarea și analizarea unei varietăți de creații muzicale naționale și universale COMPETENȚE SPECIFICE CONȚINUTURI 2.1. Identificarea și analiza principalelor componente de ordin structural specifice stilului preclasic asimilarea principalelor genuri și structuri specifice stilului preclasic; citire la prima vedere; documentarea privind
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
poziție de a cânta la instrument care m-a ajutat să-mi corectez poziția anterioară și mi-a fost prezentată poziția și tehnica la patru bețe.” Competențe: dezvoltarea tehnicii instrumentale („noi metode de a face tremolo... tehnica de patru bețe”); receptarea informațiilor noi privind executarea repertoriului pregătit („noi metode... de a privi piesele pe care le-am pregătit”); dezvoltarea abilităților și deprinderilor instrumentale („să-mi corectez poziția anterioară”). 6. Alla Petrichei, vioară: „În urma acestui plasament în Austria, am învățat foarte multe
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
foarte multe lucruri noi”); dezvoltarea capacității de conștientizare a informațiilor primite („toate folositoare”); aprofundarea elementelor de limbaj muzical specific unui stil („mi-am perfecționat în special maniera de interpretare a muzicii lui W. A. Mozart”); aprofundarea elementelor de analiză și receptarea de noi informații („importanța colosală a cunoașterii partiturii generale”). 7. Daniel Ropotă, pian: „Mi-am dezvoltat interpretarea instrumentală, am învățat cum să exersez pasajele tehnice, mi-am îmbunătățit concepția asupra pieselor din repertoriul meu, mi-am îmbunătățit starea pieselor din
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
sistem funcțional de cunoștințe din domeniul pedagogic, cu accente pe metodologia predării - învățării - evaluării; b) selectează și comunică informațiile esențiale, în funcție de obiectivele practicii pedagogice și ale perioadei de stagiatură. (6) Cadrul didactic mentor utilizează feed back-ul în comunicare: a) verifică receptarea corectă a mesajului; b) descoperă eventualele deficiențe în receptarea mesajului. Fig. 16. Utilizarea feed-back-ului de către profesor mentor (7) Cadrul didactic-mentor identifică sursele potențiale de disfuncționalitate: a) stabilește împreună cu practicantul/stagiarul, la începutul practicii pedagogice/de stagiatură, un set de reguli
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
pe metodologia predării - învățării - evaluării; b) selectează și comunică informațiile esențiale, în funcție de obiectivele practicii pedagogice și ale perioadei de stagiatură. (6) Cadrul didactic mentor utilizează feed back-ul în comunicare: a) verifică receptarea corectă a mesajului; b) descoperă eventualele deficiențe în receptarea mesajului. Fig. 16. Utilizarea feed-back-ului de către profesor mentor (7) Cadrul didactic-mentor identifică sursele potențiale de disfuncționalitate: a) stabilește împreună cu practicantul/stagiarul, la începutul practicii pedagogice/de stagiatură, un set de reguli care să prevină disfuncționalitățile ce pot apărea la un
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
posedarea limbajului; b) comunicarea verbală și non verbală; c) structurarea informației; d) prezentarea informației; e) selectarea informației; f) ascultarea. Concret, sintetic, aceste competențe se comprimă la posedarea unui limbaj adecvat, coerent, valorificarea comunicării empatice, selectarea și structurarea informației conform criteriilor receptării mai eficientă a acesteia. Funcția de culturalizare necesită următoarele competențe: a) direcționarea inițierii elevilor în valori, prin valori; în conexiune cu: b) organizarea și realizarea perceperii - prelucrării - transformării - acceptării - exersării - promovării acestora la nivelul vieții personale, cotidiene și a celei
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
o teorie a "semnului figurativ, comparabilă cu cele pe care le posedăm pentru alte categorii de limbaje", o semiologie a cărei paradigmă să nu mai fie lingvistica structurală. 8. Tehnici și procedee ale lecturii semiologice Lectura este una din modalitățile receptării culturale. Ea a fost impusă de lungul proces de generalizare a alfabetizării, a tehnicilor scrisului și cititului, a evoluției mijloacelor de imprimare și difuzare în masă a imprimatelor în societățile industriale. Aici se operează transformarea Spectatorului în Lector, ceea ce înseamnă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Ea a fost impusă de lungul proces de generalizare a alfabetizării, a tehnicilor scrisului și cititului, a evoluției mijloacelor de imprimare și difuzare în masă a imprimatelor în societățile industriale. Aici se operează transformarea Spectatorului în Lector, ceea ce înseamnă, în receptarea poeziei spre exemplu, că textele poetice nu se mai recită cu voce tare și nici nu se mai ascultă, ci se citesc cu ochii, fiecare pentru sine și în sinea lui. Semiologia structuralistă face din această formă a receptării un
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
în receptarea poeziei spre exemplu, că textele poetice nu se mai recită cu voce tare și nici nu se mai ascultă, ci se citesc cu ochii, fiecare pentru sine și în sinea lui. Semiologia structuralistă face din această formă a receptării un procedeu unic. Neobișnuită este aici numai întîrzierea cu care se produce această transformare, căci ea survine tocmai când Galaxia Gutenberg declină sau intră în coliziune cu Galaxia Marconi. Ca tip de receptare, lectura se adresează unui obiect textual lipsit
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Semiologia structuralistă face din această formă a receptării un procedeu unic. Neobișnuită este aici numai întîrzierea cu care se produce această transformare, căci ea survine tocmai când Galaxia Gutenberg declină sau intră în coliziune cu Galaxia Marconi. Ca tip de receptare, lectura se adresează unui obiect textual lipsit de profunzime sau de transcendență, și care nu poate reclama și nu se cuvine să primească empatie sau "trăire". Pe axele activ - pasiv și intectual - emoțional, ale grilei receptării, lectura semiologică structuralistă se
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
Marconi. Ca tip de receptare, lectura se adresează unui obiect textual lipsit de profunzime sau de transcendență, și care nu poate reclama și nu se cuvine să primească empatie sau "trăire". Pe axele activ - pasiv și intectual - emoțional, ale grilei receptării, lectura semiologică structuralistă se înscrie ca o formă hiperactivă și hiperintelectuală. Hiperactivă, pentru că promotorii acestui tip de lectură fac din ea o "rescriere" a textului. Lectorul semiolog repetă în plan paralel operațiile autorului - desigur, incomparabil mai conștient, mai lucid decât
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
operațiile autorului - desigur, incomparabil mai conștient, mai lucid decât acesta - până când ajunge "adevăratul" producător al textului. Desigur, aceste operații de producere a textului sunt pur intelectuale, reci, nu implică participare sau "trăire", empatie sau emotionalitate. 52 53 Ca procedeu al receptării, lectura semiologică apare ca un cod al decodării. Ea este o operațiune pur semiologică cu semnele. Paradoxul apare de îndată ce constatăm că acest mod ultraspecializat și sofisticat al receptării, rezervat semiologului, devine modelul uzajului și finalitatea producerii culturii. Chiar și la
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
implică participare sau "trăire", empatie sau emotionalitate. 52 53 Ca procedeu al receptării, lectura semiologică apare ca un cod al decodării. Ea este o operațiune pur semiologică cu semnele. Paradoxul apare de îndată ce constatăm că acest mod ultraspecializat și sofisticat al receptării, rezervat semiologului, devine modelul uzajului și finalitatea producerii culturii. Chiar și la acest nivel foarte general și introductiv devine clar faptul că lectura semiologică se adresează mecanismului textului, ruajului mașinii textuale, pe când interpretarea hermeneutică, indiferent în ce direcție se îndreaptă
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
dintre Levi-Strauss și Barthes, nu lipsită de importanță teoretică și metodologică, rămâne totuși la nivelul lecturii semiologice structurale superficială: ea este, așa cum spuneam, rezultatul faptului că Barthes pornește de la un dat mult mai elaborat și este într-o poziție de receptare incomparabil mai bună decât a lui Levi-Strauss, deoarece tragedia este o formă culturală incomparabil mai elaborată estetic, filosofic, istoric, psihanalitic, decât mitul și, suplimentar, ea aparține unui trecut nu prea îndepărtat al culturii noastre, cu care s-a rămas în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
propagandă și control al expresiei și comunicării, la „impunerea asupra societății a necesității de a repeta «ceea ce trebuie să se spună» În care poezia și glumele periculoase asediază comedia unanimității care se bazează pe capacitatea artificial formată de cooperare și receptare”11. Aceste forme și organizări tipologice ale rezistenței anticomuniste nu includ Întreaga varietate și multitudinea manifestărilor față de opresiunea prezentă În societatea românească În a doua jumătate a secolului XX. Viitoare cercetări derulate pe un orizont metodologic interdisciplinar vor putea recupera
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]