3,066 matches
-
de sport de acum șase zile. Probabil că Fumero Își recrutează ucenicii de la balamuc. CÎnd am ajuns la „Els Quatre Gats“, omul nostru În incognito a luat o masă la cîțiva metri de a noastră și s-a prefăcut că recitește pentru a nu știu cîta oară evenimentele din etapa ligii din urmă cu o săptămînă. La fiecare douăzeci de secunde, ne arunca o privire cu coada ochiului. — Sărăcuțul, uită-te la el cum asudă, zise Fermín scuturînd din cap. Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
zisei eu. Tata se mărgini să dea din cap. În toată dimineața nu-mi adresase nici un cuvînt, exprimîndu-se doar prin gesturi. Pagina cu știrea despre asasinarea Nuriei Monfort zăcea pe tejghea. La fiecare douăzeci de minute, se apropia și o recitea cu o expresie de nepătruns. Tot aduna mînie În sinea lui, de-a lungul Întregii zile, hermetic. — Oricît de mult ai citi o știre, o dată și Încă o dată, n-o să fie adevărat, am zis eu. Tata Își ridică privirea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
oficii ale unor terți cu care ne aflăm În bună Înțelegere. Te rog să-i transmiți esența acestui mesaj, cifrat și cu toată discreția, iubitei mele. Dumneata să nu faci nimic. Prietenul dumitale, al treilea om, FRdT Tocmai Începeam să recitesc biletul cînd cineva bătu În ușa toaletei. — Se poate? Întrebă un glas necunoscut. Un fier roșu Îmi străbătu inima. Neștiind ce altceva să fac, am mototolit hîrtia și am Înghițit-o. Am tras apa și am profitat de huruitul țevilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pe care le inventa din mers, numai ca să nu-mi dea voie să-l Întreb ceva. Eu Îl urmăream În tăcere, Încuviințînd, căutîndu-l În el pe omul ce scrisese cărțile pe care aproape că le știam pe de rost, tot recitindu-le, pe băiatul pe care Miquel Moliner mi-l descrisese de atîtea ori. — CÎte zile ai să rămîi la Paris? m-a Întrebat el. Treburile la Gallimard urmau să-mi ia o zi sau două, am presupus eu. Prima Întîlnire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
a Întrebat dacă eu eram iubita lui signor Carax. I-am zis că nu, eram doar o prietenă În vizită. A părut decepționat. Julián Își petrecea mai toate nopțile treaz, așezat la masa de scris, cu motanul Kurtz În poală, recitind unele pagini sau, pur și simplu, privind siluetele turnurilor catedralei, În zare. Într-o noapte În care nici eu n-am reușit să adorm din cauza zgomotului ploii ce cădea pe acoperiș, am ieșit pe hol. Ne-am privit fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
pică, Însă n-aș fi sinceră dacă nu ți-aș mărturisi că nu te-am iubit niciodată și că niciodată nu te voi putea iubi. Îți doresc tot ce-i mai bine, oriunde te-ai afla. Penélope Miquel citi și reciti scrisoarea de o mie de ori. Caracterele erau inechivoce, Însă n-a crezut că Penélope scrisese acea scrisoare din voință proprie. „Oriunde te-ai afla...“ Penélope știa perfect unde se afla Julián: la Paris, așteptînd-o. Dacă se prefăcea că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
În cinstea lor. Sau vărsa peste maldărul de rufe o cupă de șampanie... Noimann Îngenunchea pe șine și trenul trecea prin el ca printr-un tunel. „De pământ n-aduce vorbă, nici de văzduh și nici de apă”, completă Noimann, recitind din Khayam. Apa era un element dăunător, n-avea nici un sens s-o invoce. Apa era bună doar pentru acvariu, unde Înotau cei doi pești, dar și acolo, pentru a-i Întări esența, Noimann era nevoit să adauge votcă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
era melodia - still remember! -pe care ai ascultat-o În noaptea de 18 ianuarie, când mi-ai scris acea scrisoare fatală (ultima!) și m-ai făcut să plâng de două ori: dimineața când am primit-o și seara când am recitit-o și am ascuns-o bine de tot. N-ai Înțeles atunci de ce cred eu că e mai bine să n-ai familie! Te sărut. Ana. p.s. Și morala din partea ta tot nu sosea. Aproape te uram că nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de Verde Împărat! În magazinul de chițibușuri m-ai zărit imediat. Tu... Împărăteasa cerurilor, Gladiola veșniciilor căutai plictisită printre poeme ratate unul uitat; m-ai luat ca arvună cu ultimii bani găsiți în buzunărașul din piept. Abia mai răsuflam înverșunați recitind într-un gând șoptit tot ce aveam pe suflet. Păreai părăsită însă ți-ai schimbat registrul vocal și supozițiile până te-am pierdut în grămada de vise timide! Pe măsură ce te apropiai gândurile dansau. Râdea verde Împăratul Verde! În magazinul de
Dans haotic by Aurel Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83734_a_85059]
-
de ajuns ca ochii mei să găsească semnătura și, când au găsit-o, am crezut că voi leșina. Păpușă, catesupergoric o să prezint evenimentul BlackBerry! O s-o facem cea mai șic petrecere a anului. Ești genială. Pupic mare! Philip Ce?! Am recitit-o de vreo câteva zeci de ori ca să mă asigur că creierul meu procesa corect cuvintele și apoi am citit-o din nou, pentru că tot nu-mi venea să cred. De unde știa unde locuiesc? Cum naiba știa totul despre eveniment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Poartă-te natural și firesc și fă ca totul să sune ca o știre-bombă și o să avem mai multe șanse să obținem publicitate pentru clienți. —Sună bine, am orăcăit eu. De-abia așteptam să ies din biroul ăla și să recitesc fiecare cuvânt scris de Abby. Cum de avea acces la toate astea? M-am gândit cu amărăciune la cum simțise, probabil, că nimerise peste o mină de aur În acea primă noapte, la Bungalow 8, când Îl cunoscusem pe Philip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
l-au dezlegat și l-au coborât pe dușumea nu mai semăna a om. Era o masă de carne, nu mai avea nici sânge deoarece se scursese în timpul schingiuirilor. Aleșii poporului și instituțiile de stat tac. Nu vor să-și recitească viața și să-și recunoască grelele păcate și, în măsura în care se mai poate, să încercăm cu toții să reparăm. Dar se tace ca mistrețul în porumb. Noi, legionarii, suntem sortiți să ne purtăm în tăcere Crucea și să închidem în sufletele noastre
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
trezit dintr-un vis, căpitanul a chemat radistul: ― Ordonați, domnule căpitan. ― Cum ți s-a părut ultima radiogramă primită de la divizie? ― Cu multe pauze inexplicabile. Conținutul îl aveți la dumneavoastră, domnule căpitan. Căpitanul a scos radiograma din porthartă și a recitit-o de mai multe ori. ― În ordin ni se indică exact drumul pe care l-am parcurs de pe pozițiile noastre până aici. Cei din jur priveau la căpitan cu ochii dilatați a așteptare... Ședeau ciucure în jurul lui, ca puii în jurul
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
ajuns. Vei putea scoate spada și vei putea spune voievodului tău: să pornim la luptă, Doamne, căci victoria va fi a noastră. Și atunci mă vei vedea. Ștefănel Alexandru termină de citit scrisoarea, dar nu o lăsă din mână. O reciti În gând și Își dădu seama că textul ei e, pentru el, ceea ce e numele lui pentru Ștefănel. O muzică vindecătoare. Apoi Își ridică privirile spre mesager, care rămăsese În șa, neclintit. - Tu ești Amir Baian? - Nu, răspunse mesagerul. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
Există și artiști plastici îndrăgostiți de lucrările lor, precum avarul de galbenii săi, și nu sunt în stare să se despartă de ele. Narcisiști se dovedesc a fi și scriitorii care se extaziază în fața propriilor cărți și pe care le recitesc mereu, ca îndrăgostitul pătimaș scrisorile iubitei. Varianta feminină a legendarului Narcis o reprezintă Narcisele contemporane și dintotdeauna, care sunt preocupate până la obsesie de frumusețea lor, pe care se străduiesc să o sporească prin toate mijloacele. În acest scop se înzorzonează
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
fără efort apreciabil, constituie o sursă posibilă de abuz", scrie cercetătorul. Dar cei care dispun de mijloace mult mai mari? Are omul destulă minte ca să stăpânească forța colosală pe care inteligența lui iscoditoare a descoperit-o? Am citit și am recitit în acești ani de câteva ori admirabila carte de o mie cinci sute de pagini a ziaristului american William Shirer despre Cel de-al treilea Reich, de la origini până la cădere, într-o traducere franceză, care mi-a plăcut așa de
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și schisme, declară el. Unii nu se pot împacă cu limba mea literară; alții mă găsesc prea bigot și moralizam; alții ― cu mai multa devoțiune și mai puțină jertfă deșartelor frumuseți pământești... Îi rog pe toți să citească și să recitească bucata mea Trandafirii. Bucata aceasta rezumă, lămurește și simbolizează surprinzător toată simțirea și toată literatura mea." Dacă e așa, îmi zic, hai să citesc această bucată. Și caut la pagina 59. A scris-o în 1910, adică la treizeci și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
a votat legea. ― Parol? ― Camerele s-a închis de sâmbăta trecută. Alteori comedia cuvântului care se joacă e mai puțin originală, în schimb stupiditatea care ni se dezvăluie la erou e atât de perfectă, încît ni se pare neverosimilă și recitim de mai multe ori bucata (Petițiune) până înțelegem că ne aflăm nu în fața unui Mitică, cum afirmă G. Calinescu, care sâcâie autoritățile cu cereri vagi și nimerește la Regia Monopolurilor în loc să se ducă la Pensii, ci în fața tâmpeniei umane rotunde
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pe alocuri chiar plină de lirism, deși eroul e însăși trivialitatea. Nu-ți pune probleme metafizice, taie cuvintele urâte și temperează acele idei murdare pe care cititorul ar putea, confundîndu-te cu eroul, să ți le atribuie." Ceea ce ai și făcut. Recitesc acum cartea tipărită, și impresia inițială că mă aflu în fața unui nou scriitor mi se întărește. Viitorul romancier are prezente toate instinctele necesare creației. Nu-i scapă cuvintele pe hârtie fără să fie conștient că ele alcătuiesc propoziții, care o dată
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
așa-zisă masă rotundă, cincisprezece-douăzeci de scriitori europeni, să ne spunem părerea despre relațiile noastre cu publicul și cu lumea în care trăim. Intervențiile erau scrise dinainte și multiplicate, pentru ca îndată după ce luai cuvântul, în pauză, toată lumea să le poată reciti. Chiar din primele ore a luat cuvântul un critic literar, cunoscut sub numele, dacă nu mă înșel, de doctorul Mayer. A vorbit și a intervenit de nenumărate ori în discuții, ca un ciocan, cuvintele lui te izbeau parca în cap
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ciocan, cuvintele lui te izbeau parca în cap, forțîndu-ți atenția și sco-țîndu-te literalmente din sărite prin voința pe care o avea să-ți acapareze atenția cu ideile lui. În pauză i-am luat textul tradus în franțuzește și l-am recitit; era intitulat decis și agresiv (sau așa mi se părea din pricina vocii care încă mă urmărea): Connaissez-vous Günther Grass? M-am trezit exclamînd: "Nu-l cunosc și nici nu vreau să-l cunosc". Am citit totuși textul: era delirant. Ulterior
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
și nu 206 eu, nu-mi produce nici o turburare. Sânt oare atât de bătrîn? Este poziția mea o reeditare a poziției scriitorului sămănătorist care caută cu mâhnire o lume trecută în cea prezentă pe care n-o mai recunoaște? Îmi recitesc ultima proză despre țărani și nu constat nici o alunecare spre sămănătorism. N-ar rămâne decât să cred că am îmbătrînit, la patruzeci și opt de ani. Pentru unii dintre cea care au acum în Siliștea douăzeci de ani, nu e
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
socoteam acest roman, în sinea mea, mai bun decât tot ceea ce scrisesem până atunci. In doi ani l-am terminat și avea peste opt sute de pagini. Urma să apară. Profitând însă de o defecțiune editorială de ultimă oră, mi-am recitit romanul și nu l-am mai găsit bun. Din opt sute de pagini l-am redus la trei sute cincizeci, pentru ca apoi, în șpalturi, să-i mai adaug o sută. în ciuda acestor contrarieri și reveniri istovitoare, nu simțeam nici o oboseală, ceea ce ieșea
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Rousseau, Balzac, Tolstoi, Dostoievski, Sadoveanu. Au trecut mulți ani de când i-am citit, și memoria mea seamănă acum cu o fântână părăsită: izvoarele sânt parcă astupate, deși le presimt pe aproape, sub straturi de ani, de viață trăită... Încep să recitesc, și curând sentimentul de vinovăție începe să se atenueze: Da, desigur, îmi reamintesc, iată cronicile istorice shakespeariene, sânt într-adevăr pasionante, comediile strălucitoare, Titus Andronicus, o oroare, dramele, mărețe, impresia de ansamblu, sublimă... Andromaca lui Racine, plină de vigoare și
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
el trebuie dobândit prin luptă și cucerit pentru că numai prin trudă și sacrificii se poate ajunge pe căi cinstite de la amar la nectar”. Am extras doar câteva perle ale unei gândiri de marcă, urmând ca cei care vor citi și reciti acest dar de suflet să descopere și alte asemenea bijuterii expuse într-un stil clar, cu termeni obișnuiți vorbirii curente, ușor de înțeles și mai ales ușor de parcurs ca lectură. Al. Mânăstireanu, „Academia Bârlădeană”, Nr.3(28), trim. III
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]