9,545 matches
-
în zona de est a Italiei și nu numai, Adrian Nichifor, român nedezmințit, inimos și cu generozitate, în Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia, Italia. Datorită implicării sale, românii din Italia se vor bucura două zile la rând, sărbătorind recolta toamnei printr-un concert de ținută, de cântec românesc ce preaslăvește pacea, iubirea și hărnicia în doine, romanțe, cântece de petrecere, cântece cu acompaniament muzical modern, cântece numai și numai ale sufletului românesc avid să se regăsească într-o fărâmă
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
după rețete tradiționale românești. Așadar, pe românii din Italia îi așteaptă în zilele de 31 octombrie și 1 noiembrie (2015), în pragul „micii Românii” virtuale din Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia, decorate și însuflețite cu spirit românesc, Sărbătoarea Recoltei. Chiar și bogăția unui împărat va fi neînsemnată pe lângă averea sufletească ce va fi dăruită românilor aflați departe de țara lor natală, de evenimentul Sărbătorii Recoltei ce se datorează în primul rând organizatorului Adrian Nichifor, tot în primul rând lui
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia, decorate și însuflețite cu spirit românesc, Sărbătoarea Recoltei. Chiar și bogăția unui împărat va fi neînsemnată pe lângă averea sufletească ce va fi dăruită românilor aflați departe de țara lor natală, de evenimentul Sărbătorii Recoltei ce se datorează în primul rând organizatorului Adrian Nichifor, tot în primul rând lui Benone Sinulescu și tuturor artiștilor din concert, tot în primul rând produselor românești ale Supermarketului „Aida” și tot în primul rând spectatorilor. Dincolo de primul rând nu
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
artiștilor din concert, tot în primul rând produselor românești ale Supermarketului „Aida” și tot în primul rând spectatorilor. Dincolo de primul rând nu mai e nimic în miezul unei sărbători românești! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Sărbătoarea Recoltei, concert cu Benone Sinulescu, în Piazza del Mercato, din Villanova di Guidonia / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1751, Anul V, 17 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SĂRBĂTOAREA RECOLTEI, CONCERT CU BENONE SINULESCU, ÎN PIAZZA DEL MERCATO, DIN VILLANOVA DI GUIDONIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378355_a_379684]
-
că în această noapte spiritele rudelor decedate ne vizitează și ca atare, noi trebuie să le lăsăm cadouri la ușa de la intrare pentru a le îmbuna și a asigura prosperitatea anului care vine. Tot în această zi, celții celebrau ziua recoltei prin organizarea de piețe cu produsele agricole, prin aprinderea focurilor sacre în scopul asigurării protecției căminului, prin nararea de povești cu fantome, prin folosirea pieilor diferitelor animale ca îmbrăcăminte, prezicerea viitorului, prin desfășurarea diferitelor jocuri, cântece și dansuri, însoțite de
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
păgâne. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credințelor, obiceiurilor și tradițiilor autohtonilor cu cele ale diverselor grupuri etnice a rezultat o versiune americană distinctă a sărbătorii. Versiunea americană a sărbătorii a debutat cu așa numitele „ play parties”, evenimente publice pentru onorarea recoltelor, în cadrul cărora se spuneau povești despre morți, se cânta și se dansa. Foametea anului 1846 a făcut ca întreaga Americă să fie invadată de imigranți, în special irlandezi. De Halloween, aceștia obișnuiau să scobească napi, tărtăcuțe, cartofi și sfeclă pentru
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
napilor. S-a născut Jack o’Lantern, “dovleacul luminat” și sculptat în fel și fel de chipuri în toate colțurile lumii. Jocul de lumini al dovleacului face aluzie și la cele două culori simbolice ale sărbătorii: oranjul semnifică toamna, focul, recolta, în vreme ce negrul este asociat morții, întunericului și răului. Simbolul suprem al sărbătorii rămâne însă dovleacul luminat, care are o legendă interesantă. Legenda lui Stingy Jack provine din folclorul irlandez. Jack a păcălit diavolul să se urce într-un măr. Pentru
HALLOWEEN-UL ÎNTRE PROFAN ŞI SACRU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378418_a_379747]
-
știrea nepoților, să nu se perpetueze...” (Lucrurile”) ... Și... „Știu,/ bătrânețea e urâtă/ și dizgrațioasă,/ dar acuș-acuș/ îți vine rândul și ție” („Creștine...”). Sau... „Cultul deșteptăciunii este/ el însuși/ dilemă a vieții/ și e bine să-l cultivăm/ avem nevoie/ de recolta/ cea mare/ a lui” („Dilema”) Tenta filosofică, în afara poeziilor cuprinse în capitolul „Filozofia” se manifestă și într-un ciclu de poezii dedicate naturii (capitolul „Cuvinte”), în care „fragilitatea” autorului transpare și ne duce cu gândul la tainice sentimente din toate
ESCALADÂND VERTICALA CUVINTELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378488_a_379817]
-
le îmbuna și a asigura prosperitatea anului care vine. Pentru a alunga spiritele acestora, cei vii apelează la diferite ritualuri: magie, demonism, poartă măști, produc zgomote, aprind focurile, se încing la joc etc. Tot în această zi, celții celebrau ziua recoltei prin organizarea de piețe cu produsele agricole, prin aprinderea focurilor sacre în scopul asigurării protecției căminului, prin nararea de povești cu fantome, prin folosirea pieilor diferitelor animale ca îmbrăcăminte, prezicerea viitorului,prin desfășurarea diferitelor jocuri, cântece și dansuri, însoțite de
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
păgâne. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credințelor, obiceiurilor și tradițiilor autohtonilor cu cele ale diverselor grupuri etnice a rezultat o versiune americană distinctă a sărbătorii. Versiunea americană a sărbătorii a debutat cu așa numitele „ play parties”, evenimente publice pentru onorarea recoltelor, în cadrul cărora se spuneau povești despre morți, se cânta și se dansa. Foametea anului 1846 a făcut ca întreaga Americă să fie invadată de imigranți, în special irlandezi. De Halloween, aceștia obișnuiau să scobească napi, tărtăcuțe, cartofi și sfeclă pentru
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
napilor. S-a născut Jack o’Lantern, “dovleacul luminat” și sculptat în fel și fel de chipuri în toate colțurile lumii. Jocul de lumini al dovleacului face aluzie și la cele două culori simbolice ale sărbătorii: oranjul semnifică toamna, focul, recolta, în vreme ce negrul este asociat morții, întunericului și răului. Lumină și întuneric, viață și moarte, groază și veselie, orange și negru, tristețe și bucurie, bunăstare și sărăcie, bine și rău, lucruri și sentimente, impostură și identitate, magie și demonism, fantome și
EU NU SĂRBĂTORESC HALLOWEEN! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379078_a_380407]
-
cu ce drept romii se proclama regi sau conducători ong. Pentru ONG-iștii neo-romi scandalizați de numele meu, o întrebare: - Voi, dragilor, ce ați fuckut 25 de ani, de au ajuns romii să țină sclavi la Berevoiești? Se vede acum recolta proiectelor voastre, motive de FURAT banii romilor, care au devenit infractori pentru că banii care trebuiau investiți în educația copiilor de ieri și infractorii romi de astăzi, au ajuns în buzunarele voastre. Câte fete salvarăți de la viol? Eu zic că din cauza
ROMÂNIA ÎNTRE REGI ȘI ÎMPĂRAT, SAU DE CE SUNT BARO ROM (ULISE) PE FACEBOOK? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379160_a_380489]
-
el nici că le băga în seamă. Și într-o zi, spre primăvară, o primăvară turbată cu flori și vântoase și ape mari și ploi, venită ca un rai pe pământ, Norocel plecă și el pe câmp să-și vadă recoltele. Și boierul ce zice: -Ia, Noroace, tată, trăsura de la conac, pune caii la ham că vrea șI cea copilă să guste din aerul primăverii că mâine, poimâine, pleacă la oraș la carte șI pune țara-n cui! Norocel tresări deodată
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
sălciilor plângătoare și spre apus, peste sat, se lăsaseră nori uriași, fumurii, grei și amenințători. Din când în când câte un fulger spinteca zarea și cădea obosit în apă. -O să plouă!- rupse tăcerea Zina. -Ploaia e mană cerească pentru recoltele boierului!-se bucură Norocel. -De geaba!-zise Zina în zeflemea. Nerăspunzându-i la acel , Norocel o întrebă: -Și ce faci tu acolo la Paris? -Pictez pe pânză! Asta fac...Mâine am să te rog să venim iarăși aici c-am
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
de la marginea satului, era locuită de o familie tare nevoiașă, cu patru copii, cu pământ foarte puțin, încât erau nevoiți să lucreze și cu ziua pe la oamenii bogați, pentru mâncare, pentru câteva părăluțe, ori pentru câteva măsuri de grâu din recolta de vară. Și copiii, de abia ajunși la o vârstă cât să poată lucra ceva, erau deja năimiți pe ogoarele bogătașilor, muncind din greu, cu ziua. Și când nu munceau cu ziua, aveau destulă treabă în propria lor gospodărie. Părinții
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
Trebuie să ne drămuim făina și mălaiu’ mai rău ca acu’ douăzeci de ani, f...i mama mă-sii de treabă!... Dacă n-ai animale-n curte, de crăciun și de paști, nu ai carne. Unde naiba s-or duce recoltele alea record, nu înțeleg în ruptu’ capului, femeie! Copilu’ ăsta nu trebuie să treacă prin ce am trecut și-om mai trece noi. Trebuie să trăiască mai bine... Numai dacă pleacă la oraș, o să ajungă domn, nu dacă stă cu
EPISODUL 8, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379943_a_381272]
-
ale celebrului cuplu. Iată o mostră dintr-un astfel de reportaj: atoateștiutorul, secondat de academiciana lui soție, vorbea mulțimii: „Stimați tovarăși și pretini! Să facem totul - într-o unanimitate deplină - pentru a pune la adăpost, în cel mai scurt timp, recolta de legume, fructe și struguri!” Stupoare generală, menită să vâre în beznă milioanele de telespectatori, prin întrebarea firească pe care a născut-o în mintea tuturor: „Ce sunt strugurii?” Chiar și pentru un citadin înrăit, cu vagi cunoștințe agronomice, până la
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
mobilizator: „În concordanță cu indicațiile prețioase și cu tezele de o inestimabilă valoare teoretică și practică ale tovarășului Nicolae Ceaușescu” - urmând apoi înșiruirea tuturor atributelor „iubitului conducător” - „vom face totul pentru a pune la adăpost, în cel mai scurt timp, recolta de legume, fructe și struguri”. Satul românesc ieri ...și azi (Și totuși, agricultura și zootehnia românească de la vremea respectivă, nu se poate compara cu cea de acum. Era într-adevăr o agricultură realizată mecanizat, pe suprafețe întinse, cu rezultate vizibile
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
de două ori pe săptămână, lunea și joia, deși Legea prescria pentru aceasta un singur post anual - cel din Ziua Ispășirii, și plătea zeciuiala cuvenită din tot ce cumpăra, însă nu și din grâul, vinul și untdelemnul obținute din noua recoltă, din care ar fi trebuit să dea zeciuială producătorului. Rugăciunea trufașă a fariseului din Evanghelia Sfântului Apostol Luca 18, 11 păstrează linia rugăciunilor talmudice. Trufia se omologhează cu mândria. Spre exemplificare, voi reda textul unei astfel de rugăciuni: „Mulțumescu-Ți Ție
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
reverență fiecăruia, cum se cuvine unor îngeri păzitori. Așa a apărut în cadrul ședințelor de cenaclu „Atelierul de creație” - efervescentă clipă, menită să transforme, „selon l’âme et de vie de chacun”, povestea pictată în pictură de cânt. Prezenta Antologie este „recolta” de peste an 2015, adunată cu grijă din creuzetul creației așa cum ea se va fi fost ivit într-o clipă de grație sinonimă cu surâsul, lumina din gând, freamătul de suflet, lacrima, bucuria, sfâșierea, dorul, tăcerea grăitoare. „Dialogul” pictură-poezie, pictură-proză, capătă
PAULA ROMANESCU CRONICA LA ANTOLOGIA CENACLULUI CETATEA LUI BUCUR de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380423_a_381752]
-
niște mieiînsă când de post se-agațăSe transformă-n dumnezei.Hai să trecem în revistă,Întâi testul de bun simțSă vedem dacă rezistăFără chefuri pe la Ritz. Apoi le testez minciunaCare vine la pachet,Ascunsă pe sub căciulaPlimbărilor la parchet.... II. TIMPUL RECOLTEI, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Timpul recoltei Se spune despre toamnă, că-i timpul nostalgiei Și îți trimite gândul la lumea poeziei, Atât de-mbietoare ca mustul tras în teascuri Ce în curând
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
revistă,Întâi testul de bun simțSă vedem dacă rezistăFără chefuri pe la Ritz. Apoi le testez minciunaCare vine la pachet,Ascunsă pe sub căciulaPlimbărilor la parchet.... II. TIMPUL RECOLTEI, de Ilie Marinescu , publicat în Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016. Timpul recoltei Se spune despre toamnă, că-i timpul nostalgiei Și îți trimite gândul la lumea poeziei, Atât de-mbietoare ca mustul tras în teascuri Ce în curând tăria-i îți face viața vreascuri La fel ca și iubirea trecând prin anotimpuri
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
de-mbietoare ca mustul tras în teascuri Ce în curând tăria-i îți face viața vreascuri La fel ca și iubirea trecând prin anotimpuri Culege rodul toamnei turnându-l peste chipuri. Și astfel îți dai seama cât este de bogată Recolta din iubire, în suflet adunată. Cei care vor ca fructul în pârgă să-l culeagă Se vor trezi că-n toamnă, recolta nu-i întreagă. De-aceea este bine ce-ați pus în primăvară, Lăsați să crească fructul, ca a
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
prin anotimpuri Culege rodul toamnei turnându-l peste chipuri. Și astfel îți dai seama cât este de bogată Recolta din iubire, în suflet adunată. Cei care vor ca fructul în pârgă să-l culeagă Se vor trezi că-n toamnă, recolta nu-i întreagă. De-aceea este bine ce-ați pus în primăvară, Lăsați să crească fructul, ca a iubirii scară. Și când veni-va timpul să adunați recolta, Ea va hrăni iubirea, tăcerea sau revolta. Căci fiecare-adună ce a sădit
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]
-
fructul în pârgă să-l culeagă Se vor trezi că-n toamnă, recolta nu-i întreagă. De-aceea este bine ce-ați pus în primăvară, Lăsați să crească fructul, ca a iubirii scară. Și când veni-va timpul să adunați recolta, Ea va hrăni iubirea, tăcerea sau revolta. Căci fiecare-adună ce a sădit în brazdă Și la sfârșit va spune de-a fost stăpân sau gazdă, Sau numai trecătorul prin niște anotimpuri ... Citește mai mult Timpul recolteiSe spune despre toamnă, că
ILIE MARINESCU [Corola-blog/BlogPost/380484_a_381813]