7,235 matches
-
îl consideră mai dens decât alte opere ale romancierului. Consideră că e o scriere de meditație și o situează în șirul narațiunilor filosofice românești, începând cu Sărmanul Dionis de Mihai Eminescu. Reușește să ofere un echivalent german la fel de exact, care reconstituie atmosfera caracteristică a textului. Și Păsările a găsit în S. un interpret atent, dornic de a realiza o versiune germană fluidă, fidelă sursei românești. Traducătorul se va mai opri asupra unor narațiuni de mare întindere: romanele Animale bolnave de Nicolae
SCHERG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289551_a_290880]
-
articula o critică „remisivă”, cu caracter sever, pătrunzător, arheologic, dar și tolerantă, aptă de fructificare și mediantă concomitent, capabilă deci să producă o paideia. O critică aptă să „citească” o operă de artă într-un efort plăcut de a-i reconstitui - ca într-un sau printr-un text literar - gramatica, sintaxa, articulațiile. În fine, în ediția Dan Botta, Scrieri (IV, 1968) este cuprinsă și o scurtă (și neterminată) monografie dedicată de S. poetului și eseistului. Se trasează un portret spiritual al
SCHILERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289554_a_290883]
-
tematica mineritului, cu o accentuată notă autobiografică. Romanele Cercul adevărului (1976) și Barieră pentru cocori (1981), modeste, au drept protagonist același inginer Nicolae Dudu, un rebel „salvator de mine”, în conflict cu birocrația de partid. „Romanul-document” Roata fără sfârșit (1984) reconstituie momente din răscoala lui Horea, epicul și ficțiunea, minimală, fiind modelate în lumina filelor de arhivă și a altor texte din epocă. Faptul că S. și-a exersat condeiul mai întâi în reportaje - Transparența subpământului (1972), Țara curcubeului de piatră
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
scriitorului sunt transfigurați liric în ficțiune. Pitorescul vieții din micile târguri moldovenești, în timpul primului război mondial și în anii imediat următori, e „exploatat” cu oarecare relief și farmec, fără excese descriptive fastidioase. Paginile cele mai reușite sunt probabil acelea care reconstituie micul univers al cetei de preadolescenți turbulenți, de „hoinari ai mahalalelor”, cu pozne și șotii câteodată deloc inocente, dar și cu momente de candoare și efuziuni de bunătate. Romanul se organizează în jurul unui personaj idealist - și idealizat -, tânărul profesor Sava
SERBAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289631_a_290960]
-
G. Călinescu. Reeducare și prigoană evocă intervalul 1947-1948, când „sensul unic al culturii” triumfă. Capitolul prim, Alegeri, congrese, decizii hotărâtoare, trece în revistă instanțele care au definitivat configurația cazonă a vieții literare. Secvența centrală a volumului, Contestarea lui Tudor Arghezi, reconstituie un prototip de rechizitoriu și execuție comunistă, după ce identifică actele de recalcitranță publicistică ale poetului care, proaspăt încununat în 1946 cu Premiul Național pentru poezie, nu răspundea - încă - omagiilor prin cooperare și deplora îngrădirea libertății de exprimare. Tribulațiile altei ținte
SELEJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289609_a_290938]
-
1999) întâmplări extraordinare îi despart, în ultimul război mondial, pe frații Romi și Remus, primul fiind considerat dispărut. Remus „compensează” pierderea, trăind parcă existența amândurora, iar scriitorul „profită” de această trăire în oglindă pentru a recompune personalitatea celui dispărut. Romanul reconstituie evenimente politice și sociale din perioada interbelică și din cea următoare, alternând tipuri de relatări, planuri temporale, inserând reflecții și invitându-l pe cititor să se implice în receptarea narațiunii. Ca publicist, Ș. este un evocator al orașului Timișoara, căruia
SERBANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289639_a_290968]
-
ca și de clarificarea propriilor sentimente și îndoieli (moartea/ sinuciderea tatălui, iubirea pentru adolescenta Nadia), Vancu părăsește anturajul bucureștean, unde era bine ancorat, și se refugiază la Brăila, în casa unchiului Eugen Norșa, importantă personalitate locală. Aici, în orașul adolescenței, reconstituie din fragmente istoria familiei, întâlnește vechi cunoștințe și face altele noi. Retrospecția și introspecția - mai toate personajele, intelectuali, au această înclinație - amplifică și construcția epicului; amintirile de familie coboară la a treia generație, până la începutul secolului al XX-lea, când
SANDULESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289468_a_290797]
-
așa cum am spus, „organizările pulsionale” fundamentale ale individului. Ele constituie „materialul psihoenergetic” din care se construiește viața psihică, începând cu instinctele și urcând până la conștiință. O înțelegere a „metamorfozelor” speciei umane din punct de vedere psihologic nu este posibilă decât reconstituind „arheologia sufletului” ca metodă de analiză a acestei evoluții istorice a omului din punctul de vedere al vieții sale sufletești și în particular al stării de sănătate mintală și boală psihică. Istoria evoluției omului nu este numai o simplă și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
considerente, C.R. Jeffrey notează că nici psihanaliza (S. Freud) și nici sociologia (E.H. Sutherland) nu pot răspunde singure acestei chestiuni, întrucât nu toți sociopații sunt nevrotici și nici nu sunt toți produsul unor conduite deviante învățate în grup. Încercând să reconstituie profilul personalității delincventului sociopat, C.R. Jeffrey notează următoarele caracteristici: existența unei depersonalizări sociale; formarea unui Eu și a unui Supra-Eu defectuoase, ca urmare a unei identificări imperfecte cu figurile parentale; integrarea în societate lasă de dorit; sociopatul nu interiorizează valorile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Clima se schimbă în funcție de influența deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor vulcanice și efectului de seră. Conform temperaturilor reconstituite de climatologi, ultimul deceniu din secolul al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea constituie cea mai caldă perioadă din ultimii 2000 de ani . Epoca actuală este mai caldă cu câteva zecimi de grad față de maximul medieval. Oamenii de
OMUL, STĂPÂNUL PĂMÂNTULUI... DUŞMANUL SĂU OMUL!. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_926]
-
altă culoare. Cunoștințele noi adăugați-le în cercuri noi, relaționate de cunoștințele anterioare. Acest ciorchine ajută la completarea ideilor, dar dacă au rămas unele aspecte neclare, fiecare va încerca să caute răspunsul până la ora următoare. Evocare Activitate individuală: Fiecare va reconstitui acasă ciorchinele grupând logic informațiile după modelul următor. Faceți o listă cu întrebările nelămurite pentru constituirea unui suport în studiile ulterioare. • Completați (prin adăugare și aranjare) aceste figuri - proba de creativitate productivă (U. Schiopu, v. Piscoi, 1989, p.262) • Găsiți
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
cu criticul: George Coșbuc, Adrian Maniu, V. Voiculescu sau Lucian Blaga. După același principiu recuperator, susținut acum de o schemă riguros articulată, e construit și studiul Mihail Sadoveanu (1978), subintitulat Universul artistic și concepția fundamentală a operei. Propunându-și să reconstituie Weltanschauung-ul sadovenian, T. situează universul autorului analizat între doi poli (natura și durata istorică), antinomia originară fiind interpretată prin intermediul a trei opoziții secundare: natură/om, natură/civilizație, trecut/prezent. Fără a oferi o imagine radical nouă asupra lui Sadoveanu
TOMUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290222_a_291551]
-
care frapează îmbinarea de surâs și melancolie, de veselie și tristețe, de comic și tragic. Revelatoare este tonalitatea din Rapsodii de toamnă, o adevărată tragicomedie a ființelor plăpânde și neajutorate, surprinse de venirea iminentă a iernii. În cadrul viziunii fabulistice se reconstituie un mic univers uman, față de care poetul încearcă sentimentul compasiunii. Dacă întregul discurs poetic e scris cu vervă, cu o anume tentă ironică și un anume ton glumeț, finalul aduce expresia mai limpede a lirismului lui T., care dobândește valori
TOPIRCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290228_a_291557]
-
1991), care încheie o trilogie istorică menită să reflecte destinul românilor din Bucovina de la intrarea ținutului, în 1775, sub austrieci până prin anii ’60 ai veacului trecut - primele două cărți fiind Solemnitățile supușilor (1980) și Solemnitățile fericiților (1983). Fluxul epic nu reconstituie evenimentele istoriei, ci dezvăluie consecințele acestora, implicațiile în viața obișnuită. Venetici de pretutindeni speculează în interesul rapacității lor tot ce poate fi adjudecat cu rea-credință; viața provinciei se deteriorează: sărăcie, schimbarea în rău a mentalităților, decăderea moravurilor. Rezistența la rău
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
de referințe la vremuri și episoade mai mult sau mai puțin prohibite în epocă, de la relațiile de „prietenie” româno-ruse din perioada primului război mondial (care se întind de la chiolhan la viol) până la abuzurile „obsedantului deceniu”, din toate acestea putându-se reconstitui o veritabilă histoire en miettes a României moderne. De altfel, scriitorului i s-a atribuit statutul de „prim autor de proză retro din comunism” (Eugen Negrici). Numai că romancierul evită asumarea unui punct de vedere neechivoc (în sens subversiv) asupra
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
ș.a., cu versuri, proză și traduceri din literatura polonă, uneori semnând Mariana Urbanovici. Cu o bună cunoaștere de sine, U. se autodefinește în poezia Lut ars din volumul omonim, apărut în 1984: „Sunt un ciob dintr-un vas, / imposibil de reconstituit”. Dacă s-ar avea în vedere doar titlurile majorității plachetelor sale, În prelungirea luminii, Cratere (1981), Lut ars, Heliante (1987), Febra esențială (1997), ori ale unor poeme (Lumină sonoră), s-ar putea conchide că poeta scrie o lirică vitalistă, solară
URBANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290369_a_291698]
-
și mistere. Liantul pentru această colosală cantitate de materie eteroclită nu e autobiografia naratorului, personaj între altele, ci istoria „casei” Alcibiade: o saga în context istoric, național, european și mondial. Ordinea succesiunii evenimentelor e, în principiu, cea cronologică, însă, fiind reconstituite printr-o vastă retrospectivă, unele situații îi amintesc povestitorului altele, ulterioare, și astfel momente de la începutul secolului provoacă menționarea anticipată a unora ce aveau să se producă în perioada interbelică. Ciudatul Alcibiade, fost combatant în Transvaal, înființează, împreună cu alt afacerist
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
cheltuială de prisos/ a unei dimineți în care singurătatea cărnii umple/ toate alveolele memoriei. Un perete de iarbă. Vălul lui Hokusai/ îneacă păsările” (Mic accident). Caz fericit, pentru că de obicei se pot fie selecta frânturi de vers, fie se poate reconstitui, la modul diaristic, „aventura” interioară a unei porțiuni de existență. Din proza semnată de U. - La jumătatea drumului (1986), Visul (1995) -, surprinzător de desuetă pentru o scriitoare influențată evident de literatura americană, rezistă doar narațiuni ca Haosul și diamantul, în
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
Maior; a identificat modelul latin al gramaticii lui Dimitrie Eustatievici Brașoveanul, prima gramatică a limbii române (pe care a și editat-o în 1969), modelul francez al gramaticii lui Ion Heliade-Rădulescu, modelul gramaticii lui Samuil Micu și Gh. Șincai; a reconstituit cursul de gramatică a limbii române ținut de Ion Alboteanu la Seminarul de la Socola în 1805; a descoperit o scriere necunoscută a lui Paul Iorgovici și un scriitor român din secolul al XVIII-lea ignorat, autorul controversatului Cuvânt de îngropare
URSU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290391_a_291720]
-
scriitorul și viața lui pentru a putea formula o judecată asupra literaturii acestuia. Nu este exclus ca opinia să și-o fi format în vremea studiilor în Franța, sub influența lui Sainte-Beuve sau a lui H. Taine. A urmărit să reconstituie cât mai fidel atmosfera socială a epocii în care a apărut scrierea discutată, creând tablouri vii și pitorești. V.-L. judecă opera și în funcție de concordanța între idealul ei și idealul vremii. O importanță deosebită acordă cititorului și opiniei publice, pe
VARNAV-LITEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290436_a_291765]
-
autohton trebuie să fie și frumos; opera nu trebuie judecată numai din perspectiva cititorului, ci și din aceea a epocii în care a fost scrisă. Prin studiile sale despre Cervantes, Lope de Vega și Calderón de la Barca a încercat să reconstituie ansamblul vieții spirituale spaniole din secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Punctul de plecare era convingerea că numai fidelitatea oglindirii poate conferi unei literaturi caracter național (poezia ar face oarecare excepție, pentru că aici adevărul istoric nu constituie o
VARGOLICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290431_a_291760]
-
ca și asupra legăturii subtile între imaginea pictată, cuvântul scris și cel rostit. Cunoașterea literaturii patristice, a implicațiilor teologice ale textelor literare o ajută să înțeleagă scrierile medievale în profunzimea problematicii lor, dincolo de suprafața analizei filologice. Nu o dată încearcă să reconstituie din fragmente întregul pe care trecerea vremii l-a sfărâmat, urmărind în paralel clarificarea unor scheme de gândire uitate, cu pasiunea documentării bibliografice cât mai întinse, ca parte pregătitoare a oricărei cercetări menite să depășească semnificativ stadiul în care aceasta
VELCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290478_a_291807]
-
o existență ce adună simboluri cu valoare alegorică, privind, dincolo de umorul imediat, dramatismul condiției umane. Un bărbat care își amintește că este căsătorit și are șapte copii poposește într-o seară în fosta casă a părinților săi, ce va fi reconstituită cu ajutorul unei vecine, Sibi (posibil avatar al sibilei), și a doi cerșetori. Fie bătrână și urâtă, fie tânără și frumoasă, fie mireasă, fie moartă, aceasta reflectă ipostazele „aproapelui” iubit: amantă, soră, fiică, mamă etc. Chiar mama protagonistului ilustrează același proteism
VELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
îndrăzneala celui ce se amăgește absurd cu „tentația unei clipe de glorie”. Și Memoria (1983), ca temă în conexiune cu „La anii treizeci...”, este o carte care îl reprezintă pregnant pe U. și pendulările lui între revelație și taină. Autorul reconstituie afectiv evenimente de după primul război mondial, „încredințând” unor personaje din Așteptându-i pe învingători povara „desprinderii faptelor din real pentru a le trece în imaginar”. Vorbind despre semne și memorie ca bombă cu explozie neprevăzută, prozatorul închipuie un roman precum
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
am atâta spirit în clocot/ Că nu mai încape în poem, în pagini;/[...] Mâine, ce-a spumegat se va-nchega în șisturi” (Previziune). De aceea, probabil, multe piese sunt discursuri lirice cu un pronunțat accent evocator, în care încearcă să reconstituie substanța și ritmurile unor stări ce depășesc marginile interiorității și devin momente de biografie consemnabilă. Între clipa de tensiune lăuntrică și aceea a punerii ei în cuvânt, patetismul se distilează în nostalgie. Detașându-se de experiențele interioare, autorul câștigă libertatea
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]