16,853 matches
-
FNSA preia sarcinile fostei Edituri Minerva de valorificare a moștenirii literare. Din păcate, editura nu are forța administrativă și profesională a Editurii Minerva (înființată în 1969), din perioada ei de glorie și maximă eficiență, când director era Aurel Martin, iar redactor-șef Teodor Vârgolici. Redacția pentru clasici avea buni profesioniști: Elisabeta Brâncuș, Aurelia Rusu, Margareta Feraru, Daciana Vlădoiu, Constantin Mohanu, Ioan Șerb și alții. Z. Ornea (director în 1992-1998, după Dumitru Micu) conducea în anii '80 redacția de istorie literară, cu
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
și alții. Z. Ornea (director în 1992-1998, după Dumitru Micu) conducea în anii '80 redacția de istorie literară, cu colecții serioase, ca "Universitas", "Confluențe", "Momente și sinteze", "Introducere în opera lui...", "Documente literare", "Memorialistică", iar din acest sector făceau parte redactori specializați: Tiberiu Avramescu, Gabriela Omăt, Iordan Datcu, Rodica Rotaru, Maria Simionescu. Din tot acest colectiv, mai activează la Editura FNSA doar Tiberiu Avramescu și Daciana Vlădoiu, iar Gabriela Omăt este implicată în munca de coordonare științifică a Dicționarului General al
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
demențial declanșat împotriva lui Gabriel Liiceanu în unul din ziarele ce vor avea cel mai mult de pierdut dacă Traian Băsescu va reuși să-i învingă pe "oligarhi" - e vorba de "Ziua", a cărui conducere, la nivel de director și redactor-șef, e asigurată de doi foști turnători la Securitate - e, pe cât de malign în intenție, pe atât de comic în efectele sale. A-l acuza pe unul din cei mai străluciți intelectuali români de azi de plagiat, de imoralitate, de
Stigmatul nefericirii by Mircea Mihăieş () [Corola-journal/Journalistic/9850_a_11175]
-
viză la Direcția Presei în anul 1975, a fost înapoiat editurii cu 200 de pagini eliminate, în anul 1979, când a și apărut" (p. 449). Ritmul de apariție a suferit sincope grave, din mai multe pricini: întârzierile datorate cenzurii, schimbarea redactorului de editură în 1973-1974; probleme de subvenționare, după 1989. Începutul a fost bun: în 1962, 1963 și 1964 au apărut câte două volume; în 1965 - 5 volume, cel mai bun an al ediției; în 1966 - unul; în 1967 - 3; în
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
Editura pentru literatură. Volumele 23-42 apar la Editura Minerva, în intervalul 1971-1999. Ultimele, 43-46, sunt preluate din 2001 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, înființată de Eugen Simion, sub patronajul Academiei Române, în urma privatizării Editurii Minerva. Nu știm dacă schimbarea redactorului de editură a produs modificări de atitudine față de text, modificări de nuanță filologică, greu de estimat. Din acest punct de vedere, putem considera că ediția de Scrieri Tudor Arghezi a parcurs, într-o jumătate de secol, trei etape distincte, care
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
în presă, a textelor. Aceasta va fi una din sarcinile unei viitoare ediții critice din opera lui Arghezi, atât de necesară: evidențierea variantelor. În cea de-a doua etapă, 1968-1973, apar volumele 17-25, îngrijite de G. Pienescu, care a fost redactor și pentru primele volume, având exercițiul de a respecta toate recomandările și principiile transmise în mod direct de către scriitor. G. Pienescu avea marele avantaj - subliniez! - de a fi colaborat cu autorul la adunarea, corectura și pregătirea textelor pentru tipar și
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
cert însă că vroia să facă altceva decât prevăzuse scriitorul. Îl ardea dorința de a pregăti terenul pentru o ediție critică. A treia etapă, 1974-2006, înseamnă apariția volumelor 26-46 și finalizarea ediției. Responsabilitatea a fost preluată de către Traian Radu, ca redactor și îngrijitor de ediție, în urma unor neînțelegeri dintre G. Pienescu și moștenitorii scriitorului, Mitzura și Baruțu Arghezi. Traian Radu arată în postfață că incidentul dintre editură și redactor apăruse încă din 1970 și se datora în principal faptului că G.
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
26-46 și finalizarea ediției. Responsabilitatea a fost preluată de către Traian Radu, ca redactor și îngrijitor de ediție, în urma unor neînțelegeri dintre G. Pienescu și moștenitorii scriitorului, Mitzura și Baruțu Arghezi. Traian Radu arată în postfață că incidentul dintre editură și redactor apăruse încă din 1970 și se datora în principal faptului că G. Pienescu dorea să introducă note și comentarii, care sporeau dimensiunile fiecărui volum și nu fuseseră prevăzute în contractul inițial. În 1969, la reorganizarea sistemului editorial, G. Pienescu fusese
Istoria unei ediţii by Ion Simuţ () [Corola-journal/Journalistic/9865_a_11190]
-
cine Dumnezeu nu înțelege? Sau: "Comunicarea Business to Business este mereu în căutarea unor noi modalități de a targetare a publicului." (p. 46) Nu-i nici o greșeală, e vorba de modalități de "a targetare a publicului", și chiar dacă îi concedem redactorului că vrînd să înlocuiască infinitivul scurt cu cel lung, le-a lăsat pînă la urmă pe amîndouă, ne e greu să înțelegem ce va să zică "modalități de targetare a publicului". Le tragi oamenilor în cap cu reclamele? Sau îi preschimbi în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
exemplu: "Bergenbier și Leo Burnett marșează pe neconvențional. Cei care trec pe bulevardul Coposu sau pe Aurel Vlaicu e imposibil să nu observe niște cearceafuri în-nodate. (p. 16)" Corect ar fi fost "celor care trec... le e imposibil să..." Oare redactorilor care au primit sarcina de a corecta textele "le e imposibil" să observe cît de agramată le e revista? Nu au cumva nevoie de un pic de "împrospătare la nivelul identității" culturale ținînd seama că "experiența produsului" nu prea "marșează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
conținut cerute de redacție, cînd de fapt ceea ce atîrnase hotărîtor în balanța refuzului nu fusese conținutul articolelor, ci amănuntul psihologic că numele autorilor nu atrăgea atenția, cum nici centrele universitare cărora le aparțineau nu impuneau prin prestigiu. Pe scurt, niște redactori de a căror inteligență și cultură nu se îndoia nimeni se comportaseră ca niște bieți diletanți, lăsîndu-se păcăliți de detalii pe care în mod normal nu trebuiau să le ia în calcul, ba chiar stăruind cu fermitate că decizia lor
Prostia oamenilor deştepţi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9891_a_11216]
-
al rațiunii, care poate naște și mai mulți monștri. Asta cu ocazia împlinirii a șaisprezece ani de la așa-zisa revoluție. Un profesor alcoolizat, un om vârstnic (un Moș Crăciun local) pretind că au fost chiar în vâltorile ei și, împreună cu redactorul emisiunii încearcă să recapituleze evenimentele. Dar când telespectatorii sună, comentând ceea ce spun ei, se dovedește că istoria în realitate nu a fost chiar atât de eroică. Atunci apare întrebarea dacă într-adevăr a existat vreo revoluție. Și pentru că, din perspectiva
Comedie neagră despre Revoluție by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/9907_a_11232]
-
ț. Volumul cuprinde și alte documente importante, provenind de la Marcel Marmoz, care l-a succedat pe Edouard Raydon la conducerea asociației "Les Amis de Panait Istrati", în perioada 1975-1985, Christian Golfetto, președinte al asociației între 1985-1992 și 1999-2006, Dominique Foufelle, redactor-șef la Cahiers Panait Istrati, Jean Hormiere, Serghei Feodoriev din Ucraina și alți iubitori ai operei lui Panait Istrati. Scrisorile incluse în acest volum, semnate de exegeți și prieteni francezi ai lui Panait Istrati, relevă faptul că aceștia au avut
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
făcut, ca scriitor, înainte de 1989, nici un fel de compromis. Recunoaște că frecventa pe atunci boema, că i s-a întâmplat să întârzie la slujbă după nopți petrecute cu Nichita și Hagiu, dar că a muncit cu tragere de inimă ca redactor de editură sau la "Secolul 20". Are bune amintiri despre atmosfera de la acea admirabilă publicație, scoasă în grele condiții de echipa condusă de Dan Hăulică, un om tenace, dar și "de o mare delicatețe". Dar, cum spuneam, interviul este prea
Prea scurt by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9958_a_11283]
-
Mihai) este plin însă de informații false și inexactități. Câteva sar în ochi. Astfel, Aurora Cornu este prima soție a lui Marin Preda și nu a doua, cum se menționează acolo. C. Turturică, autor de memorii discutabile, nu a fost redactor al Editurii Cartea Românească. Femeia de serviciu a editurii, depunătoarea unei mărturii despre cum și-a petrecut Preda ultimele ore în incinta Cărții Românești, nu se numea Vetuța ci Pena. O Vetuță la Cartea Românească nu a existat. Un scriitor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9955_a_11280]
-
mai apăsat și sprijinul de care Stere se bucură, mai întîi, din partea socialistului N. Quinez(u), care îi împrumută lui C. Șărcăleanu propria sa identitate 7, dar și a colegilor studenți, prin protestul lor colectiv. Pe lîngă "contrazicerea" semnalată de redactorul "Naționalului", exista încă una mai puțin vizibilă. Se știe că în articolele Socialiștii și mișcarea națională și Răspuns d-lor V. Stupu și Doniroff, apărute în august-septembrie 1893 în "Evenimentul", C. Stere polemizează cu unii publiciști socialiști, cărora le reproșează
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
presa guvernamentală, ca și aceea social-democrată ori cu simpatii față de social-democrație (de pildă, "Adevărul") va vesteji în cuvinte dure "mișelia" directorului "Evenimentului", vinovat de "delațiune" în beneficiul poliției țariste. Replica ziarului ieșean vine în numărul din 24 septembrie. Aici, prim-redactorul Iorgu Morțun dă, sub semnătura Sirius, articolul Manifestul de la Iași, în care relevă, în pomenitul document, "o mînă străină de studențime", trădată de tonul general de critică amară, de "dojană". Manifestul ar denota "plata unei datorii de recunoștință sau mai
C. Stere și duelul său de la 1894 by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8916_a_10241]
-
de greșeli de ortografie, de ani, de cuvinte stâlcite), și informațiile lacunare în bibliografia scriitorilor contemporani semnalează gravele deficiențe profesionale de care suferă multe edituri particulare: absența unui corector vigilent (ce poate fi uneori suplinită de autor) și absența unui redactor specialist în domeniu (care să facă observațiile și îndreptările cuvenite). A treia versiune, în loc să fie una definitivă, ireproșabilă ca acuratețe a textului, apare sub imperiul grabei și al improvizației tipografice. Din păcate, citind-o, nu poți scăpa de sâcâiala pe
Tradiționalismul valorizator by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8961_a_10286]
-
General, înainte de a închide, trebuie să mă întorc la situația ziarului "București". Suprimarea lui abuzivă ne-a creat o seamă de neajunsuri sângeroase. Căci noi suntem societate constituită legal, avem prin urmare o seamă de îndatoriri morale și materiale față de redactorii noștri, care rămân pe drumuri, față de depozitarii de ziare din țară, față de tipografie, etc. [...]Vă rog respectuos să binevoiți a cerceta toate câte le-am afirmat mai sus și a dispune să se dea autorizație de apariție a ziarului "București
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
decât filologică, pentru a realiza o deschidere interdisciplinară vizând literatura pusă în relație cu istoria, mentalitățile, mitologia, estetica specifică, sociologia, antropologia și îndeosebi religia. Ca student la Facultatea de Litere din Cluj (1990-1995) și publicist la revista clujeană "Echinox" (1992-1996, redactor pentru pagina germană), iar apoi prin stagii de cercetare la Universitatea din Viena (1996-1997, 1999-2000, 2003-2004) și specializare în limba germană la universități din Germania (perioadele de vară din anii 1991, 1995 și 1996), Orlando Balaș și-a făcut primele
Un tânăr germanist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8984_a_10309]
-
Mali și Cioanta la păscut, fie adolescentul adus cu forța la București pentru a urma liceul "Spiru Haret", fie studentul la Drept, Litere și Filozofie care citește febril pentru examene, pe acoperișul casei dintr-o mahala pitorească... Urmează alți "avatari", redactorul la Radio, corespondentul Agerpres, intelectualul proiectat în funcții înalte (la Televiziune, Radio, "România liberă"), până la desprinderea totală de Sistem, cu câțiva ani înainte de Revoluția ce avea să aducă o nouă angajare civică și publicistică. Acesta fiind desfășurătorul, parcursul unei existențe
Ultimul Paler by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9003_a_10328]
-
acum, story-ul. Tac muzele, tac mieii, dar tac - mai abitir - și ofițerii. În subsoluri. Un comunism ilariant În bătrâna și buna revistă CONVORBIRI LITERARE din dulcele târg al Ieșilor, dacă reușim să trecem de articolele stufoase și indigeste semnate de redactorul-șef Cassian Maria Spiridon, găsim destule lucruri demne de a fi semnalate. Pe lângă tinerii, dar deja experimentații critici Mircea A. Diaconu, Antonio Patraș ori Bogdan Crețu, pe care Cronicarul îi citește întotdeauna cu plăcere, ne-a reținut atenția un text
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
1990, Ioan Buduca a devenit un gazetar frenetic. Săptămânalul de atitudine "Cuvîntul"este în mare măsură creația sa. Îmi amintesc și astăzi nopțile pierdute în tipografia de pe Brezoianu, ambiția febrilă a lui Buduca de a fi, în același timp, și redactor-șef, și secretar general de redacție, de a stabili conținutul, dar și de a-și impune titlurile și de a stabili paginația. Dorind să fie mereu ŕ la page, captivat de dinamica politică și socială, fascinat de noile căi deschise
Profet în tristețea boemei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9006_a_10331]
-
să îl stingherească și pe Mihai Șora vorbind despre ludicul și totodată gravul său prieten, cu o tinerească și veselă complicitate, nu poți să nu regreți că scînteietoarea lor improvizație n-a fost preluată de nici una dintre televiziunile ai căror redactori și cameramani s-au plimbat prin tîrg, ca tăunele cu paiul, ca să citez un clasic. Acești doi înțelepți care n-au renunțat la tinerețea lor interioară și care, dacă ar putea să-și aleagă vîrsta, ar avea și azi 24
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]
-
Radu Mareș, Valeriu Stancu, Gheorghe Schwartz, Nicolae Crețu, Grigore Traian Pop, Ion Moise, Andrei Moldovan, Virgil Rațiu, Aurel Podaru, Constantin Stănescu, Daniela Sitar Tăut ș.a., a fost moderată de amfitrionii Olimpiu Nușfelean, director al revistei "Mișcarea literară", și Ioan Pintea, redactor-șef al acestei prestigioase reviste. La sfârșitul acestui colocviu, Aura Christi a lansat cărțile recent apărute la Editura Ideea Europeană. În seara aceleiași zile, la Biserica Catolică din Str. Gheorghe Șincai, revista "Mișcarea literară" a decernat următoarele premii: Premiul Opera
Mișcarea literară - cinci ani de existență by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9021_a_10346]