10,187 matches
-
de unde le găsește, iar locul unde le găsește este viața însăși pe care o observă și asupra căreia reflectează cu seriozitate. Această seriozitate îl desparte întrucâtva pe Valjan de maestrul său, pentru că induce un alt tip de atitudine și de reflecție artistică. Caragiale este, în ciuda caracterului de două ori datat al comediilor sale (o dată prin raportare la contemporani, apoi prin raportare la o sumă de virtuți și defecte ale românilor din totdeauna), mai aproape de un comic pur, în măsura în care comicul de intenție
Actualitatea dramaturgiei lui I. Valjan by Gabriela Duda () [Corola-journal/Imaginative/15324_a_16649]
-
geometrie, de sentimentul ordinii și echilibrul interior, apelul la confesiune, recursul la formele mărturisirii; cu precizarea doar că notațiile confesive ale lui Ion Simuț nu au, în mod paradoxal, o ținută imediată, directă. Mai curând, expresia lor e mijlocită de reflecția livrescă, trăirea e filtrată de convențiile literaturii, de obsesia literarității consemnărilor. Interesante pentru evoluția unei conștiințe supuse avatarurilor și restricțiilor din vremea comunismului, notațiile jurnaliere ale lui Simuț înregistrează ipostaze revelatoare ale eului, în notații succinte, marcate uneori de frenezia
Paradoxurile revizuirii critice by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/15353_a_16678]
-
producții culturale ale secolului al XX-lea: discursuri mai mult sau mai puțin ficționale (Herman Hesse, Nathalie Sarrauté, Marguerite Duras, Samuel Beckett, Marie Cardinal etc.), relatări analitice (Pierre Rey, Marie Cardinal, Vasile-Dem. Zamfirescu), relatări ale psihoterapeuților (Irvin D. Yalom) sau reflecții filozofice de sorginte psihanalitică (Freud, Jung, Zimmer, Andre Green, Clarissa Pinkola Estes etc.) pe care autoarea le numește dezvrăjitoare. Prin mijloace discursive specifice fiecărui gen de scriitură și fiecărui creator, acest segment cultural își propune în esență să fisureze fațada
Prin labirintul ființei by Michaela Gulea () [Corola-journal/Imaginative/15501_a_16826]
-
lui Kierkegaard cu Ludvig Heiberg (1791-1860), arbitrul gustului literar al epocii. Descrierea rolului ironiei în legăturile de dragoste duce cu gândul la Jurnalul seducătorului din Sau-sau (1843), unde seducătorul Johannes trăiește, la fel ca ironiștii romantici, într-o permanentă reflecție a reflecției, analizându-și, cu distanțare calmă, sentimentele. Pasajul ar putea fi considerat și un semn al despărțirii lui Kierkegaard de Regine Olsen, care avea să aibă loc în octombrie 1841. Dintre scriitori se remarcă simpatia lui Kierkegaard pentru Heinrich
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
cu Ludvig Heiberg (1791-1860), arbitrul gustului literar al epocii. Descrierea rolului ironiei în legăturile de dragoste duce cu gândul la Jurnalul seducătorului din Sau-sau (1843), unde seducătorul Johannes trăiește, la fel ca ironiștii romantici, într-o permanentă reflecție a reflecției, analizându-și, cu distanțare calmă, sentimentele. Pasajul ar putea fi considerat și un semn al despărțirii lui Kierkegaard de Regine Olsen, care avea să aibă loc în octombrie 1841. Dintre scriitori se remarcă simpatia lui Kierkegaard pentru Heinrich Heine, la
Soren KIERKEGAARD - Despre conceptul de ironie by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/11103_a_12428]
-
din întreaga lume), profesor titular la Institutul de Studii Teatrale al Universității Paris III, Sorbonne Nouvelle, eminent critic și analist al fenomenului teatral contemporan, figură emblematică, prin plurivalența și complexitatea operei și personalității sale, pentru mișcarea teatrală europeană și pentru reflecția pe care aceasta a suscitat-o în ultimele decenii. Cel pe care îl omagiem astăzi și-a început cariera universitară în România, în 1969, ca asistent la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ,I.L.Caragiale" din București, pe care îl
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
și pasiunea eseului, a spectacolului de idei -, ci și ca animator al vieții teatrale franceze și internaționale, ca factor coagulant al unor acțiuni și proiecte editoriale, dar nu numai, menite nu doar să păstreze memoria actului teatral, ci să propulseze reflecția în jurul acestuia, să deslușească inefabilul, fațetele ascunse ale travaliului artistic din acest domeniu, să provoace întîlnirea și dialogul între creatori. În acest sens, el este un animator în sensul superior al termenului, acela care revalorizează etimologia anima a cuvîntului, un
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
disparate dintr-o jumătate de secol de laborator de creație și de gândire sadoveniene. Editorii au organizat cele 30 de carnete sau caiete în cinci secvențe temporale, nu tematice - și cred că au procedat bine. În prima parte, au grupat reflecții și impresii din anii 1906-1913, cuprinzând însemnări despre oameni și locuri (excursii la mănăstirile moldovene), subiecte și personaje, lecturi, citate și conspecte, listă de cărți împrumutate sau de cumpărat, experiența unei chinuitoare concentrări în armată în august-septembrie 1906, note despre
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
în monadă și care vibrează astăzi în manifestări de civilizație" (tot p. 179). E intrigat de revoluția literară promovată de Tristan Tzara, aflată clar la antipodul mentalității sale artistice (p. 183-186). Nu uită de Basarabia (p. 189-192), revenită periodic în reflecțiile sale politice și culturale. Partea a treia din volumul de restituiri sadoveniene, datând din anii 1932-1936, cuprinde documentarea istorică despre epoca lui Ștefan cel Mare, șantier al romanului Frații Jderi. Sunt pagini ce în viitor, într-o ediție critică, trebuie
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
Vintilă Mihăilescu amendă într-o dezbatere afirmația lui Rose-Marie Lagrave că opera și acțiunile lui Gusti au fost matricea versiunii românești a fascismului, nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise de o lipsă de reflecție critică"39. Or, tocmai cercetarea socială a satului românesc, care era fie idealizat ideologic, fie prea puțin cunoscut în epoca, proiectul monografiei pentru cunoașterea realităților societății românești, relevă spiritul critic și practic al sociologiei gustiene. O cercetare care era gândită
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
rezumata astfel: prin tot ce a făcut, totul indică faptul că opera și acțiunea lui Gusti au fost matricea versiunii românești a fascismului. Nu atât printr-un corpus doctrinar definit, cât prin efectele organizatorice propuse, permise de această lipsă de reflecție critică. Deci, gândirea și practica, acțiunea școlii gustiene, constituie matricea fascismului autohton, a legionarismului. Dar această afirmație se bazează mai mult pe o analogie sau o coincidență: Gusti a făcut din țarănime obiectul sau de studiu și ultraortodoxia și Legiunea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pentru care Europa a cunoscut fascisme, consider că regimurile comuniste au fost și ele la plural: stalinism, maoism, național-comunism etc. Acesta din urmă, de exemplu, a fost specific României în timpul lui Ceaușescu. Prin urmare, pentru istoria noastră recentă, tema de reflecție ar putea fi reformulata în termenii legionarism vs național-comunism. Subiectul poate fi privit din perspectiva ideologiilor, a sistemului de putere, a mentalităților sau a memoriei. Disponibilitatea spațiului public față de memoria Holocaustului este parte a acestui proiect extins și complicat de
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
romi distanță se dublează, 30% răspund că nu ar trebui să vină în România și 11% doar să viziteze România. În acest context amintesc alte informații statistice care, fără a le suprapune peste cele de astăzi, pot contribui la o reflecție despre etică memoriei. La ultimele alegeri democrate interbelice, decembrie 1937, extremă dreaptă a obținut 24% (LANC 9% și Mișcarea Legionara 15%). În octombrie 1940, la o lună după instaurarea Statului Național Legionar, Mișcarea Legionara, singura formațiune politică legală, scotea deja
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
realizat: "putem constată că autorii folosesc interviul biografic în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela că povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri. Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
societate democratică. Istoria ca materie școlară a fost afectată în această perioadă de multe provocări, care au determinat noi orientări în procesul de predare. Două în principal au avut un impact atât de important încât au determinat un proces de reflecție chiar asupra scopului de a studia istoria la începutul secolului XXI: schimbarea de paradigmă privind conținuturile disciplinei și revoluția tehnologică și informațională. De-a lungul secolelor, studiul istoriei a trecut printr-o serie de paradigme diferite, dintre care cele mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Vasile Dancu, prefațatorul lucrării: "autorii folosesc interviul biografic în mai multe maniere, ferindu-se de un singur lucru: acela că povestirea să devină o formă de prezentare a sinelui, în sens goffmanian. Este, într-o anumită ipostază, un prilej de reflecție socială, dar cu mijloacele cognitive sau chiar axiologice pe care le avea în acel moment la îndemână actorul social, actantul acelor vremuri... Avem mai degrabă un fals tratat de istorie orală deoarece aici autorii reușesc un lucru genial: subiectul acestui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
filozofiei politice și a științelor sociale în general. În termenii discuției noastre, Marx îi reproșează lui Hegel incapacitatea de a ieși de pe tărâmul necesității: numai gândirea, chiar și sub formă rațiunii, nu poate face nimic atunci cand practică economică a cărei reflecție este, până la urmă, rămâne neschimbată. Libertatea hegeliana nu ar fi deci decât o iluzie, ea rămânând în continuare prizoniera realității structurale a economiei politice. Marx uită însă că, pentru Hegel, gândirea, rațiunea, se află în lucruri, nu în afara acestora. Ea
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
pentru Franța) și, în același timp, dezvoltă în sensul că muta accentul de la argumentația strict istorică la o discuție asupra memoriei (și asupra conflictului istoriografic subsecvent) acestui genocid. Într-un anume fel, se poate aprecia că această carte reprezintă o reflecție critică asupra ecourilor pe care le-a produs cartea din 1986. Cele două cărți pot fi socotite drept un diptic al carui autor -Reynald Secher- este un erou al cercetării științifice și, deci, al adevărului, precum și un proscris al spațiului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
totuși, Evghenie e poet național-revoluționar! (p.486)." Ce-ar mai fi de adăugat? Că acest negativism se diluează în substanța compozită a jurnalului: relatări amoroase și casnice, fragmente de poezii, scrisori, prefețe, idei pentru roman, teatru, reproduceri din ,enormitățile presei", reflecții despre revoluție, despre ,guvernul nostru", despre diferența dintre comunismul revoluționar (cel interbelic) și cel guvernamental, despre romanul său favorit, Bietul Ioanide (,Prestigiul culturii se salvează în RPR prin această carte"). Că, marginalizat, spre sfârșit de an 1953 hotărăște să-și
Jurnalul unui cobai by Ana Selejan () [Corola-journal/Journalistic/11166_a_12491]
-
să mai fie purtat în acest an de pe poziții ofensive. Felul în care Orhan Pamuk a ,atacat" în luările sale de atitudine subiectele tabu ale Turciei, chestiunea kurdă sau masacrul armenilor, a fost de natură să îndemne mai degrabă la reflecție decît să incite spiritele. Actualitatea politică cedează constant teren economicului; ea aproape că a pălit la Frankfurt oferind beletristicii ocazia să-și reintre în drepturi. Cu toate acestea, doar 42% din produsele expuse la Frankfurt au fost cărți pe suport
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
Cronicar Dilemele mai vechi și mai noi ale criticii Nr. 93 din Dilema veche își propune o ,Privire critică asupra criticii". Tema, generoasă și cu multe idei care invită la reflecție (critică), este îngrijită și deschisă de Alex Leo Șerban cu scurte considerații pertinente, printre care și o posibilă tipologie a criticului de film: Criticul-Vestală e ,prezent oriunde se întîmplă vreun eveniment cinematografic ori monden, pe scenă, drept ca un stîlp
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11176_a_12501]
-
George Radu Trebuie să menționez din capul locului că lucrarea domnului Mihai Pelin - subintitulată Viețile pictorilor, sculptorilor și arhitecților români între legionari și staliniști - conține un uriaș material informativ, întotdeauna incitant și supus reflecției cititorului, material pe care nu-l poate stăpâni critic o unică persoană, vreau să spun un singur lector, dacă e să considerăm textul în totalitatea lui. Cuprinsul masivului op de aproape 700 de pagini depășește considerabil ceea ce lasă să se
Deceniul prăbușirilor (1940-1950) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11189_a_12514]
-
pentru societatea românească 1. De fapt, cercurile academice influențe, mai ales juridice, din jurul președintelui actual argumentează de mai mult timp necesitatea revizuirii chiar a "constituției economice" a României, dorind în mod meritoriu să umple pur si simpu un gol în reflecția românească relevanță în această materie. "Până acum", declară în mod categoric prof. univ. dr. Elena-Simina Tănăsescu, actuala coordonatoare a Departamentului prezidențial, "aceste abordări au ignorat constituția economică, adică acele reguli instituite de stat pentru a consacră o anumita doctrina economică
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
La dispoziția dumneavoastră (1979) care, mai sceptic în premise și mai amar în concluzii, va diminua considerabil superbia eului liric; ci este prezentă încă de la debutul poetului, apăsat și chiar terorizat de combustia personajului pe care-l (re)prezintă. Planul reflecției profunde și dramatice îl dublează pe cel al acțiunii energice, ridicând împotriva fluxului vital o serie de obstacole și argumente solide. Cu cât eroul își întinde mai larg brațele pentru a cuprinde în axa lor lumea întreagă (gest romantic prin
Elegii de când era mai tânăr by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10661_a_11986]
-
albă, Rozica, pe care o îmbie cu bomboane. Cățelușa îl îndrăgește, ca și stăpîna, mai mult pe curtezan decît pe stăpînul și soțul legitim. Acesta, gelos, neputîndu-se răzbuna pe nevastă, alege soluția odioasă a otrăvirii Rozicăi. Victimă la fel de inocentă, provocînd reflecții melancolice poetului Lucian Blaga este Cîinele din Pompei, surprins de valul de lavă. În schimb, poetul Mircea Ivănescu introduce cu spirit ludic un hibrid inedit: Pisicîinele. Cu mult mai rar decît în poezie sau proză, apar, din motive foarte obiective
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]