2,370 matches
-
ochii bărbaților care le iubesc, scrie ea. Cu fiecare bărbat, am văzut o altă femeie și o altă viață". Anaïs descoperă astfel că relația amoroasă, jocul flirtului pot îndeplini rolul pe care îl acordase până atunci scrierii: cel al dublei reflexii. Flirturile prezintă chiar, în raport cu scrierea, avantajul de a multiplica jocurile de oglinzi. Ele o dezvăluie sieși plurivalentă, multiplă, necuprinsă. Tânăra femeie se simte atât de îmbogățită de aceste flirturi mondene, încât se hotărăște să împingă jocul ceva mai departe. În
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
desfrâul cel mai nestăvilit. Pentru ea, flirtul nu este decât o etapă a acestui itinerar. Însă de-a lungul acestei inițieri, abordarea ei rămâne aceeași. De-a lungul multiplelor sale experiențe scriitură, flirt, aventuri, incest Anaïs Nin își urmărește propria reflexie. Caută să-și afirme puterea asupra ei înseși și asupra celorlalți. Afirmă atotputernicia ego-ului și a libidoului. Face să triumfe, ca să folosim o expresie freudiană, principiul plăcerii asupra principiului realității. Ca atare, tânăra se plasează perfect pe linia anilor '20
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
-urile, nesocotind reglementările în vigoare. Aceștia flirtează, nu încape nicio îndoială, cu excepția cazului când nu afișează moravuri încă și mai deșucheate. Oricum, atitudinea lor este criticată vehement de presa vichistă și de o mare parte a opiniei publice. Sunt palidele reflexii ale muscadinilor și minunatelor din perioada Directoratului"121, scriu unii, copii palide ale acelor excentrici eleganți de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Desigur, așa-numiții zazous nu sunt singurii care sfidează interdicțiile impuse de regim. Pe perioada întregului război sunt
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
elaborare a trei sisteme de percepere, fiecare dintre acestea fiind conexat de câte ,,un sistem de unelte”, căruia trebuie să i se adapteze pentru exprimarea deplină a capacității sale: unelte ale mâinii, unelte ale receptorilor și cele ale procesului de reflexie. În legătură cu procesul de reflexie, psihologul american considera că există două moduri de a gândi, unul intuitiv, iar celălalt analitic. Modul intuitiv de a gândi rezidă în sesizarea sensului, a semnificației problemei prin cuprinderea ei exhaustivă și holistică, în vreme ce modul analitic
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de percepere, fiecare dintre acestea fiind conexat de câte ,,un sistem de unelte”, căruia trebuie să i se adapteze pentru exprimarea deplină a capacității sale: unelte ale mâinii, unelte ale receptorilor și cele ale procesului de reflexie. În legătură cu procesul de reflexie, psihologul american considera că există două moduri de a gândi, unul intuitiv, iar celălalt analitic. Modul intuitiv de a gândi rezidă în sesizarea sensului, a semnificației problemei prin cuprinderea ei exhaustivă și holistică, în vreme ce modul analitic impune ca procesul de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
claritatea prevederilor legii fundamentale iar în al doilea rând, neutralitatea magistraților care ar trebui să se pronunțe în litera și spiritul Constituției. În realitate, impasurile instituționale din 2007 și, apoi, 2012, și incapacitatea constituțională de a le depăși cer o reflexie mai amplă asupra constiționalismului românesc și asupra soluțiilor care ar putea să ne permită a evita repetarea unor asemenea blocaje. Acest articol își propune analizarea inconvenientelor sistemului constituțional actual și prezentarea unui proiect de reformă propus de către o echipă de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
lungi pe străzile romantice ale Iașilor. Orașul nostru poate fi văzut și prin culorile sale, prin vitala lor valorizare în cuprinderea mare dintre pământ și văzduh. Verdele este culoarea cea mai frumoasă a spectrului naturii vii, albastrul este împrumutat prin reflexiile seninului de cer. Oricum, strălucirea culorilor materiale se relevează prin intensitate și adâncime, prin substanțialități pure. Culorile inefabile ale florilor se întind de la Bucium la Copou și Breazu, de la Galata la Ciric, de la Cetățuia la Grădina botanică, eflorescențele în imaginare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
spirit, aici omul se distanțează de zoon. Aveam lângă mine un proaspăt volum omagial, îl primisem de la cel sărbătorit, academicianul. Le-am citit celor doi un frumos pasaj, asta pentru a-i trimite într-o necesară tăcere, de ascultare și reflexie: Înalta erudiție a unui om de idei merită stimă. La tribună însă, vorbirea lui albă de instrument de precizie devine somnolentă. Cărțile scrise de el aparțin altui om. În fața oamenilor, el nu știe să provoace magnetismul sălii, lucru în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
României din război. Planul meu era să discutăm și să pregătim momentul pentru a executa acest act, pentru a hotărî condițiile armistițiului. Demersul a fost făcut domnului Iuliu Maniu prin doctorul Angelescu. Domnul Iuliu Maniu a cerut trei zile de reflexie și apoi mi-a trimis răspunsul său; domnia sa refuza să adere la planul ce-i comunicasem". Premisa de la care pleca Gheorghe Tătărăscu era: Rusia sovietică va juca un rol decisiv în faza finală a războiului și la conferința păcii. Cum
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
Cernăuți (IV - V) pe anii școlari 1924/1925 și 1925/1926 publicat de directorul Liceului Grigore Rațiu avea în cuprins: medalion Anton Romanovsky de C. Rațiu, „Poetul P. Cerna” de I. Licea, „Cursurile pedagogice din Germania” de dr.A. Butz, „Reflexii” de G. Rațiu, Cronica Școlii și raport asupra anilor școlari 1924/25 și 1925/26, anuar realizat în Cernăuți 1926, la Tipografia Mitropolitul Silvestru. Anuarul VI-VII pe anii școlari 1926/1927 și 1927/1928 era publicat de directorul Liceului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
acest sens în Școala: „Discuții în jurul reformei învățământului” de Ap. D. Culea; „Proiect pentru înființarea unei societăți culturale”, de E. Scarlat și D. Șindilariu; „Gratuitatea învățământului și a manualelor școlare” de N.Damienescu; „Rolul școalei în democrație” de Trăian Brăileanu; „Reflexii la dezideratele Congresului al XIII-lea învățătoresc”, de Iustin Cârdei; „Stilistica în școalele primare”, de I.V. Viorescu; „Congresul de la Cernăuți al geografilor României” de O.Tranavschi și T. Balan ș.a. Cinstind memoria unor înaintași, revista publica in memoriam cursive interesante
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nuclee” de spirit civic, de respect al persoanei, al legilor - cele elaborate de un for democratic! -, o nevoie de demnitate umană și de practicare a unei credințe, oricare ar fi ea, dar sau moștenită de la antecesori, sau dobândită prin proprie reflexie, pe care deceniile comuniste, aspre, uneori chiar absurde, nu le-au putut eradica. Dar... schimbări esențiale de mentalitate putem Încă observa zilnic În toate straturile sociale și, mai ales, la aceia care prin răsturnarea puterii discreționare comuniste s-au văzut
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a nu cita și nume actuale!...Ă, ci... omul inteligent!, cel care s-a lăsat atât de ușor manipulat de „proștii” vremii sale, care aveau vremelnic puterea, mai mult decât atât, și-a abandonat propriile idei, propriul său „cort de reflexie”, pentru a trece În „cortul” celuilalt „de gândire și idei”, Împopoționat cu armele și ornamentele unui „impostor”, deoarece cei care dețin puterea știu să se ascundă nu numai În perioada ingrată și Întortocheată a afirmării, dar și odată succesul garantat
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
pâlpâiau, și mi-am dat seama după zâmbetul ei catifelat că aștepta ceva de la mine, un fel de promisiune. Am simțit aceeași pornire, dar nu i-am putut da curs - era prea târziu. Era de dorit să-mi văd propria reflexie în ea, însă pur și simplu nu eram în stare. Înghițisem un Ambien și restul de Ketel One și după ce m-am întins în pat, am adormit cât ai clipi, eliberat de povara satisfacerii dorințelor soției, de amintirea zgârieturilor de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și pietroaiele de prestigiul lor. Bietele sanctuare nu se impun de la sine: impunerea lor e o chestie de asociere, dacă nu cumva ține de halucinațiile colective. Aceste monumente nu stau în picioare decât datorită poveștilor cu care le sprijinim, datorită reflexiilor memoriei comune pe care le proiectăm asupra lor ca pe un ecran, și aglomerărilor pe care acești agenți în adormire nu fac decât să le ocazioneze. Aceste stânci anodine și venerate, aceste mănăstiri lustruite și mirosind a nou, infinit mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
am gândit că viața mea poate să se isprăvească în acea clipă..." Despre niște "bordeieni" de pe domeniile lui George Morțun în nordul Moldovei jurnalul lui Sadoveranu înregistra date zguduitoare, reluate, după două luni, în Cumpăna (1909, nr. 1-4), sub titlul Reflexiile unui explorator. Tușe apăsate, în negru, punctează dezolarea locurilor dintre Valea Jijiei și Prut. "S-au strâns aici fugari din toate părțile, dezertori, fugari din închisori, și trăiesc departe de cei care i-au cunoscut și pe care i-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
următoarea repetiție circumscrie personajul întors din sacru unei inițiative întreprinzătoare, specifice cotidianului: „Ș-o luat ș-o plecat la căsuța lui, d’i und’i-o fost iel născut. Șî ș-o luat ș-o făcut o curt’i”. Paroxismul reflexiei devine posibil prin repetarea masivă a verbului cognitiv: „Puse coatele pe masă,/ Să gândi-n sus,/ Să gândi-n jos,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la deal,/ Să gândi la vale,/ Gândi la negrul din grajd”. Repetiția aprofundează reflexivitatea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
biografia ta în ceea ce ai scris/ scrii? Nu scrii decât "aruncat în întregime asupra prăzii tale" (Montale), așadar cu tot necunoscutul în față și cu biografia în spate (în urmă). Totuși, nu pun biografia mea în poem, ci doar acea reflexie a ei care face posibilă identificarea de către un altul a unei vieți plasate în acel context de care pomenea filozoful: scriem pentru că vrem să trăim în altă parte. Să fim altcineva, dacă se poate. Omul de la masa de scris este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care se pierde în umbra vremii și nici un cronicar mai bun decât doctorul Gh. Năstase nu este și nici nu poate fi închipuit. Dar să răsfoim această cronică în care amintirile și datele culese din arhive sunt amestecate cu nostalgice reflexii. Iată câteva selecții: Într-un oraș care trăia în special prin viața universitară, studenții formau o categorie socială bine individualizată, cultivată, sensibilă la progres ca și la injustiții. Din datele de arhivă rezultă că între 1890-1920 majoritatea studenților mediciniști provenea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
poetice ", pentru care limbajul devine " un organism al expresiei bazat pe idei-simboluri ", care exprimă și semnifică. Un asemenea nucleu, reprezentând una dintre categoriile fundamentale ale gândirii poetice eminesciene, este oglinda". Pentru exeget, important nu este atât modul în care "fenomenele reflexiei refracției, absorției sau difracției", specifice oglinzii, se manifestă în "sistemul dinamicii textului", cât "felul în care, în oglinda textului, luminile textuale (universuri-artefact) se reflectă/ refractă/ multiplică etc.". Domnia sa atrage atenția asupra faptului că "reduplicarea cosmosului, geneza în spatele feței reflectorizante rezultă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
sale, iar cele două entități ectoplas matice se luptă între ele pe viață și pe moarte". Discursul exegetic, urmărind imagologia oglinzii în creația eminesciană, se oprește asupra ironiei ca mască strategică, pentru ca în capitolul Universuri recentrate Lumea regăsită să detalieze reflexia, "icoana" din oglindă, "cântarea" oglindită, oglinda onirică, iar în capitolul Universuri recentrate Lumea reinterpretată să vorbească despre osmoza figurilor, cronotop și motive etc. În secțiunea Omul și "Reflectul", eroul eminescian este văzut sub aspectul dublului său:"Eroul eminescian stă mereu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
s’ar putea ca amărâtul de Bahlui, ori alt râu de aiurea, să dea pe afară; și avem exemple recente. E o mare deosebire Între câmp și oraș În ceea ce privește dezghețul. Zăpada curată și afânată a câmpului se topește Încet, datorită reflexiei energiei solare, respectiv calităților de izolator termic, iar apa este absorbită de sol. Gheața Înnegrită a orașului, absorbind energia și transmițând-o În massa ei, se topește rapid; dedesubt nu se află decât asfalt ori acoperișurile clădirilor, astfel Încât apa nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
atît problemele comune, cît și pe cele particulare și, pe de o parte, să indice soluțiile puse la dispoziție de știința educației, iar, pe de alta, să caute noi rezolvări pentru probleme specifice. Pedagogia pe baza investigațiilor empirice și a reflexiilor posedă un număr de idei, principii, teze comune, valabile cel puțin într-o anumită perioadă istorică pentru spații geografice mai largi. Așa, de pildă, efortul pedagogilor se îndreaptă aproape de un secol spre surprinderea legităților fenomenului educațional. Evident, nu pot fi
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
fiindcă Aristot laudă acest fel de scris, care este al lui Platon -, această carte Îmi vine a crede că este ea Însăși operă de meloman, ieșită dintr-o nece sitate de ritm și armonie. Cum așa?... Toate amintirile și toate reflexiile ce le Însoțesc aci, În car tea aceasta, s-au născut, s-ar putea spune, din acea veche deprin dere melomană a adolescenței mele pentru ritmuri și armonii; iar ceea ce, din acest material amorf de amintiri și de reflecții potrivite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sau emițătoare radio, TV; case situate lângă surse de câmp electromagnetic. Cercetările și contribuțiile științifice aduse în cadrul acestui proiect sunt axate pe două direcții principale: * Conceperea unor panouri de tip absorbant și de tip ecran electromagnetic a căror proprietăți de reflexie și transmisie au fost analizate și simulate prin metode numerice. * Propunerea unor metode de măsurare în condiții reale a proprietăților de reflexie și transmisie a acestor panouri, precum și estimarea proprietăților de ecranare a unor structuri de dimensiuni mari (clădiri aflate
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]