3,182 matches
-
cunoașterii și dezbaterile ideologice din plan socio-politic servește demersului propus aici, în măsura în care admite că ideologia are o poziție influentă, ca factor ordonator al imaginarului social: Scufundați cum suntem în societate, nu putem să o absorbim ca întreg în conștiința noastră reflexivă decât prin folosirea unei imagini simplificate, pe care o putem numi "ideologie". Religia, în sensul lui Durkheim, reprezenta o ideologie de acest tip. Aceasta înseamnă că ceea ce percepem ca fiind identitatea dintre cunoaștere și societate ne oferă, în fapt, un
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
britanicii sînt pragmatici (potrivit teoriei acțiunii), flegmatici (temperamental) și calmi (comportamental). Churchill nu intră în această schemă rigidă. Era într-adevăr un pragmatic, dar era în același timp coleric, irascibil și impulsiv. Dacă ar fi fost un tip calm și reflexiv, erorile repetate de lansare în acțiuni precipitate de anvergură, insuficient gîndite și pregătite, cu consecințe militare și politice negative, ar fi fost evitate. Pentru a da doar un singur exemplu, în timpul campaniei electorale care a precedat alegerile parlamentare din iunie-iulie
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Solul românesc din care el a crescut este înlocuit de critici prin surse externe, pentru ciudățenia operei, care „stânjenește” pe oricine încearcă să o pătrundă, sunt căutate cauze ereditare, gânditorul demiurg este redus la poet „iubitor de antiteze cam exagerate, reflexiv mai peste marginile iertate”, cu carențe între care cea mai regretabilă o constituie „neglijența formei”, dar „în fine, poet, poet în toată puterea cuvântului” (T. Maiorescu, 1871). 2. Junimea era o grupare de înaltă ținută intelectuală, dar Eminescu era, la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Mac Leod. Asupra acestei nedreptăți s-a scris mult și se mai scrie și de către români și de oameni de știință străini. Această injustiție în lumea cercetărilor continuă să interogheze conștiințe. Ca filosof și pedagog, Nicolae Paulescu este un spiritualist reflexiv, încrezător în destinul neamului său, al lumii și al adevăratei științe și culturi, un ilustrator prin exemplu personal al unității gând-cuvânt-faptă. La toți marii medici ai sec. XX, fie străini, fie români se observă tendința plurispecializării, mai ales în cazul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
invocată este evoluția paradigmelor imaginarului, urmărită de Richard Kearney, de la cea mimetică, specifică premodernismului, la cea productivă, caracteristică modernismului și la cea parodistică a postmodernismului. Interesantă este atribuirea unei imagini simbolice fiecăruia: oglinda pentru mimetic, lampa pentru productiv și imaginea reflexivă a labirintului de lentile pentru parodistic.77 De asemenea, s-a constatat depășirea stadiului de consolidare a statutului central al parodiei în postmodernismul occidental, dar și în cel incipient, românesc, înspre o fază de saturație, înregistrându-se deja un fenomen
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acordate mitului de-a lungul timpului (încercare ce poate părea inutilă, disperată ori imposibilă s-a vorbit atât de mult despre mit încât aparent nu ar mai exista nimic de adăugat, însă dacă acceptăm că mituri sunt create permanent, privirile reflexive sunt nu doar justificabile, ci și recomandabile) trebuie să se țină seama în primul rând de diferența naturii disciplinei din perspectiva căreia se operează analiza. Astfel, există pe de o parte abordările care insistă asupra structurilor, asupra permanențelor transistorice, imuabile
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ale altei vremi, imagini împrumutate de la cultură ori de la părinți, imagini depășite, irelevante, constrângătoare. Ne străduim din răsputeri să ne construim un simț adaptabil al sinelui, un set de atitudini față de sine și față de ceilalți, și o serie de răspunsuri reflexive al căror scop este să ne reducă anxietatea existențială. Mare parte din acest sine asamblat este derivată din experiența copilăriei, și întărită de efectele condiționării culturale. Sinele natural este îngropat sub acest eu dobândit, rezultând într-o înstrăinare de sine
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
pe spații extinse, de la M. Eminescu, Mateiu Caragiale, I. Barbu, la Mallarmé, Lampedusa, Flaubert, Wilde, Eco etc. M., personajul care domină acest eterogen material, este din speța romanticilor faustici, contaminat de orgolii egolatre și misogine, pur și intransigent, vital și reflexiv, aflat În stadiul estetic de afirmare a subiectivității. Educația sentimentală ocupă În cele două jurnale un loc inegal; la M., performanțele senzoriale sunt subordonate reflexivității și distanțării; la A. (Aura, Aurora), patinatoare și apoi alpinistă, discursul amoros copleșește jurnalul. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
reduc spre finalul romanului Într-un mod tipic barochismului. Cartea lui Marin Mincu are meritul de a incomoda inerțiile narative, prin (re)punerea unor probleme de interes teoretic, Într-o construcție integratoare, de incontestabilă originalitate. Trebuie precizat Însă că maniera reflexivă este proprie romanului (post)modernist/semiotic, În care problema tehnicilor, a proceselor interne și a funcționării textuale prevalează asupra „conținutului“ tradițional (cf. John Barth, „La littérature du renouvellement. La fiction postmoderniste“, Poetique, nr. 48, 1981). La Marin Mincu, refuzul retoricii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
gen. Ba mai mult, Sachs simți un fel de invidie inexplicabilă din partea Karei. Aceasta explică: - Eu stau foarte prost la capitolul bărbați în ultimul timp. - Nu te vezi cu nimeni? - Nu sunt sigură, răspunse Kara pe un ton mai degrabă reflexiv. Ultima noastră întâlnire s-a terminat cu un mic dejun la ora prânzului la mine acasă. Cu mâncare franțuzească și șampanie. Foarte romantic. A spus că mă va suna a doua zi. - Și nu a făcut-o. - Într-adevăr, niciun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
dar romancierul nu trebuie să deschidă nimic pentru ca cititorul să simtă zvâcnind rărunchii organismului viu al romanului, care sunt înșiși rărunchii romancierului, ai autorului. Și cei ai cititorului identificat cu el prin lectură. Pe de altă parte, ceasornicarul cunoaște însă, reflexiv și critic, mecanismul ceasului; dar romancierul își cunoaște oare în aceeași măsură organismul romanului? Dacă în acesta există un capac, atunci el e doar pentru romancier. Cei mai buni romancieri nu știu ce au pus în romanele lor. Și dacă se apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și ea la urma urmelor, i-a restituit vederea. Nu voi amâna revelația, mult iubite prietene Parodi: Ricardo și-a scuturat lenea somnului În brațele baronesei de Servus. Viața domniei voastre și viața mea, mai lenevoase, mai sedentare, poate mai reflexive, sunt, În consecință, lipsite de atari peripeții; dar ele forfotesc În viața lui Ricardo. Peste măsură de Întristat de moartea Pumitei, el o caută pe baroneasă. Gregorio Martínez Sierra al nostru a fost sever, dar cât se poate de drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-a tras În conducta de oxigen cu un glonț de materie condensată, și e condamnat la psihoterapie. Apare și Scarlatti, biolog, cel care voia să-l omoare pe Anovel, și aflăm că membrii societății de tip Dobu sînt suspicioși. Individul reflexiv cu opt brațe respiră fluor cu multă plăcere, de unde rezultă că regulienii sînt superiori pămîntenilor pe plan fizic și intelectual. Dar, pe toate tunetele din galaxie, Anovel e un kenekito-madual! Iar Patricia, membră a Ligii „Stelele pentru Om”. E xenofobă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mulțumesc din ce în ce mai mult să descopere în cărți, atunci când le citesc, doar un prilej de distracție. Lucru frustrant întotdeauna pentru un autor care are ambiția de a propune o creație (adică un tip de construcție care să fie sensibilă, senzuală și reflexivă, și în același timp aducătoare de satisfacții), dar simte că aceasta e percepută doar ca un mijloc de destindere. Dar aceasta este o caracteristică a lumii contemporane, și cred că trebuie să-i acceptăm amenințarea. Este prin urmare necesar să
François Vallejo:"...ce bucurie pentru mine, lectura romanului meu făcută de români..." by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8364_a_9689]
-
nu unui adversar, ci unui cititor dispus să o „ridice”, meditând asupra speculațiilor, reflecțiilor, certitudinilor, a semnelor de întrebare sau a punctelor de suspensie oferite sau propuse de reprezentările ideatice ale autorului. Expunerea împletește eterofonic, în proporții bine cântărite, tranzitivul, reflexivul și narativul, autorul mânuind cu nonșalanță termeni aparținând muzicologiei, esteticii, epistemologiei, fenomenologiei muzicii, filozofiei, psihologiei, matematicii, fizicii. Liviu Dănceanu, însă, nu adaptează, ci pur și simplu „aclimatizează” noțiuni și concepte aparținând altor domenii, operând conexiuni, distribuind, atribuind și asociind acestora
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
Liviu Dănceanu, însă, nu adaptează, ci pur și simplu „aclimatizează” noțiuni și concepte aparținând altor domenii, operând conexiuni, distribuind, atribuind și asociind acestora sensuri și semnificații noi, păstrând semnificantul și reevaluând semnificatul. Astfel, avem de-a face cu „muzici tranzitive, reflexive sau narative” dar - după cum vom vedea - și cu muzici asociate modelelor temperamentale hipocratice. În toate aceste cazuri, autorul ne atrage atenția, cu modestie, că [...] orice poveste muzicală este imposibil de zugrăvit într-un alt sistem semiologic<footnote Idem, op. cit., p.
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
sonore”<footnote Idem, op. cit. pp. 16-18. footnote>. Intrând în laboratorul de creație, care-i este familiar, Liviu Dănceanu ne propune imaginarea compoziției muzicale ca fiind produsul unui sistem cartezian de coordonate: abscisa trasează, pe orizontală, axa distincției dintre empiric și reflexiv, iar ordonata, pe verticală, pe cea a diferenței dintre intuitiv și rațional. Lor le corespunde un raport dintre conștient și inconștient (primul caz) și dintre voință și putință (al doilea caz)<footnote Idem, op. cit., pp. 19-20. footnote>. Ideea este continuată
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
voință și putință (al doilea caz)<footnote Idem, op. cit., pp. 19-20. footnote>. Ideea este continuată pe parcursul unui alt “despre”, analizând problematica atitudinală față de actul componistic. Aici delimitează atitudinea empirică - bazată pe tatonarea unor experiențe senzoriale, spontane sau sedimentate - de atitudinea reflexivă - care ia în calcul faptul că gestul creator trece prin filtrul inteligenței, rațiunii, judecății și determină un model analitico-sintetic axat pe recompunerea proiectului componistic din părțile lui componente. Procesul componistic, spune autorul, reunește multă invenție și puțină descoperire, concluzionând că
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
structuri gramaticale mai puțin obișnuite în cazul curent". Denotație și conotație Orice persoană care transmite un mesaj prin intermediul limbajului, care spune sau scrie ceva, urmărește ( conștient sau nu) una din cele două intenții ale limbajului: cea tranzitivă sau cea reflexivă. Stilul științific se caracterizează prin tranzitivitate maximă, urmărind să exprime o idee ori o lege, să descrie fenomene sau relațiile dintre ele într-un mod cât mai clar, precis, exact, corect. El nu lasă loc altor înțelesuri sau interpretări, se
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
se cerceta cu o atenție minuțioasă și îndelungă, se strâmba, se uita când foarte aproape, când de la distanță, punea mâna pe nas, belea ochii... Nu părea nici surprinsă, dar nici cu totul indiferentă, avea doar o vagă curiozitate scârbită și reflexivă... Când aproape că aruncă oglinda, de astă dată plictisită, și spuse cu un soi de nepăsare care venea parcă de foarte departe: "Arăt oribil!" Dar nu mie mi se adresa, ci, ai fi zis pereților și se ridică din fotoliu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
așteptam și mă ținu puțin. Era un om care nu-și arăta vârsta, părea mult mai tânăr, nici un fir de păr alb, voinic, figură de ins experimentat, cunoscător de oameni, cu gesturi puține, fizionomie care semăna cu a tatălui meu, reflexiv însă și greu de presupus că se putea înfuria vreodată. Am început eu. "Tovarășe prim-secretar, știți că am fost condamnat pe nedrept?", " Nu chiar, răspunse el cu o vagă ostilitate. Nu chiar pe nedrept." "V-aș ruga să-mi
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și că, deși noi mergeam încet, el răsufla greu. Ne oprirăm și Vintilă puse gălețile jos. Eu înmuiai bidineaua în laptele de var și începui să albesc cu mișcări calme scoarța copacului. "Eu nu-mi aduc aminte, reluă Ion Micu reflexiv și simulând o candoare senină, să te fi supărat cu ceva. Sper că ești informat că Vaintrub a făcut un anumit referat sub presiunea mea. I-am demonstrat de ce era necesar să riște. Și cred că n-a fost lipsit
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Michael, Arguing and Thinking: a rhetorical approach to social psychology, Cambridge University Press, Cambridge, 1987. 14. BLACK, Erwin, Politics and the News. The Political Functions of the Mass Media, Butterworsths, Toronto, 1982. 15. BOURDIEU, Pierre, WACQUANT, Loïc, An Invitation to Reflexive Sociology, University of Chigaco Press, Chigaco, 1992. 16. BOURDIEU, Pierre, Sur la télévision, Liber-Raisons d'agir, Paris, 1996. 17. BURKE, Keneth, Language as symbolic action: essays on life, literature, and method, University of California Press, Los Angeles, 1966. 18. BURKE
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Dictionnaire d'analyse du discours, Éditions du Seuil, Paris, 2002, pp. 457-458. 37 Jean CARON, Les régulations du discours. Psycholinguistique et pragmatique du langage, Presses Universitaires de France, Paris, 1983, pp. 155-156. 38 Pierre BOURDIEU, Loïc WACQUANT, An Invitation to Reflexive Sociology, University of Chigaco Press, Chigaco, 1992, p. 94. 39 Pierre BOUDIEU, Journalisme et éthique, revista Les cahiers du journalisme, nr. 1, Lille, 1996, p. 13. 40 Pierre BOURDIEU, Sur la télévision, Liber-Raisons d'agir, Paris, 1996, p. 17. 41
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de măiestrie artistică de L. Blaga este minată, totuși, de ceea ce logicienii numesc "obscurum per obscurius" (Muscă, 1996, pp. 34), explicarea obscurului (specificul etnic, geniul național, duhul românesc) prin elemente la fel de obscure (matricea stilistică, inconștient colectiv, apriorism românesc). Întorcându-se reflexiv asupra sieși, Lucian Blaga își autocaracteriza propriul stil de cugetare filosofică probabil pentru a contracara acuzațiile de misticism lansate împotriva sa cu calificativul "raționalism ecstatic" (Ghișe, 1969, p. viii). Sub efectul lecturii filosofiei sale antropologice, în care chintesența omului este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]