10,458 matches
-
întreținere acordată pentru fiecare copil încredințat sau dat în plasament, stabilită potrivit prevederilor art. 20 alin. (1) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 26/1997 , republicata, cu modificările ulterioare; d) ajutorul rambursabil ce se acordă persoanelor cu statut de refugiat, reglementat de art. 15 lit. i) din Legea nr. 15/1996 , modificat și completat prin art. VIII din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 47/1997 . Articolul 10 Nivelul drepturilor acordate în baza Ordonanței Guvernului nr. 56/1994 , aprobată și
HOTĂRÂRE nr. 295 din 15 aprilie 1999 privind unele măsuri de protecţie socială referitoare la pensiile de asigurări sociale de stat, militare, ale agricultorilor şi la alte venituri ale populaţiei în cursul anului 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123980_a_125309]
-
Articolul 1 Se aprobă intrarea pe teritoriul României și acordarea statutului de refugiat, pe durata conflictului armat din Republică Federală Iugoslavia, pentru un numar de 6.000 de persoane, aflate în prezent pe teritoriul fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Statutul de refugiat se va acorda în aceleași condiții și persoanelor care se află
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
1 Se aprobă intrarea pe teritoriul României și acordarea statutului de refugiat, pe durata conflictului armat din Republică Federală Iugoslavia, pentru un numar de 6.000 de persoane, aflate în prezent pe teritoriul fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Statutul de refugiat se va acorda în aceleași condiții și persoanelor care se află sau intră direct pe teritoriul României și care provin din țară de conflict. Articolul 2 Se aprobă transmiterea, cu plata, din patrimoniul deținătorilor în proprietatea publică a statului și
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
de 48 de ore de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență. Aceste contracte vor cuprinde toate datele de identificare a imobilelor. Articolul 3 Se aprobă scoaterea, în mod gratuit, din rezervele de stat a cazarmamentului necesar pentru cazarea refugiaților, constând în paturi, pături, saltele, lenjerie de pat și alte asemenea materiale, prevăzute în anexa nr. 2. Administrația Națională a Rezervelor de Stat va scădea din gestiune bunurile aprobate a fi scoase din rezervele de stat prin prezența ordonanță de
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
nr. 2. Administrația Națională a Rezervelor de Stat va scădea din gestiune bunurile aprobate a fi scoase din rezervele de stat prin prezența ordonanță de urgență, pe baza procesului-verbal de predare-preluare, semnat de către reprezentanți ai Ministerului de Interne - Oficiul pentru refugiați. Articolul 4 Autoritățile publice vor acorda sprijin Ministerului de Interne pentru asigurarea condițiilor de cazare și hrană, conform atribuțiilor stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 417/1991 , republicata, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 5 Având în vedere posibilitățile reduse ale
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
1.430.865 mii lei pentru o perioadă de 9 luni, se vor asigura din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului de Interne pentru acoperirea cheltuielilor de primire, transport, cazare, hrănire, asistenta medicala a refugiaților din Republică Federală Iugoslavia cu suma de 114,316 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Efectuarea cheltuielilor se face prin derogare de la prevederile art. 15 lit. i) din Legea nr. 15/1996 privind statutul și regimul
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
din Republică Federală Iugoslavia cu suma de 114,316 miliarde lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Efectuarea cheltuielilor se face prin derogare de la prevederile art. 15 lit. i) din Legea nr. 15/1996 privind statutul și regimul refugiaților în România, astfel cum a fost modificată prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 47/1997 , aprobată și modificată prin Legea nr. 126/1998 . Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în bugetul Ministerului de Interne pentru anul 1999. Articolul 7
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
secretar de stat Secretar de stat, șeful Departamentului pentru Administrație Publică Locală, Vlad Roșca Ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu Anexă 1 DATELE DE IDENTIFICARE a imobilelor care vor fi preluate de Ministerul de Interne pentru cazarea temporară a refugiaților în urmă conflictului din Republică Federală Iugoslavia Anexă 2 CAZARMAMENTUL NECESAR PENTRU CAZAREA REFUGIAȚILOR
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
Ministrul muncii și protecției sociale, Alexandru Athanasiu Anexă 1 DATELE DE IDENTIFICARE a imobilelor care vor fi preluate de Ministerul de Interne pentru cazarea temporară a refugiaților în urmă conflictului din Republică Federală Iugoslavia Anexă 2 CAZARMAMENTUL NECESAR PENTRU CAZAREA REFUGIAȚILOR
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 53 din 28 aprilie 1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României ��i acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federala Iugoslavia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124117_a_125446]
-
urmărilor unor dezastre; ... d) pentru funcționarea agenților economici și a instituțiilor publice prevăzute cu sarcini în planul de mobilizare a economiei naționale; ... e) pentru funcționarea și exploatarea sistemelor de telecomunicații și căilor de comunicații; ... f) pentru asigurarea cazării necesare sinistraților, refugiaților, populației afectate de consecințele războiului și prizonierilor de război. ... În funcție de anumite situații care reclamă schimbarea priorităților, comisia mixtă de rechiziții poate hotărî, după caz, modificarea acestora. (3) Hotărârea comisiei mixte de rechiziții se comunică, în extras, persoanelor juridice cărora li
HOTĂRÂRE nr. 11 din 19 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 132/1997 privind rechizitiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120071_a_121400]
-
cu opinii "eterogene", în nici un caz "o grupare organizată", așa cum se insinua în presa sovietică și est-europeană (Hegedüs, Somlai în Rusan: 2000, 610) din clădirea ambasadei iugoslave din Budapesta, după ce Ministerul Apărării condus acum de Ferenc Münnich pusese la dispoziția refugiaților un autobuz. La 22 noiembrie 1956, ora 6 seara, autobuzul a sosit în fața clădirii Ambasadei Iugoslave. Atașatul militar iugoslav, plin de indignare, ne-a comunicat că șoferul din autobuz este rus și că există și alți însoțitori. Am spus că
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
seară de discursuri, poezie și cântece sub stindardele care revendicau "drepturi ale omului în România", "salvarea satelor românești" și "libertate pentru minoritățile României". Într-un gest fără precedent care ar fi putut fi considerat de asemenea inconceptibil, spectatorii maghiari și refugiații români prezenți au cântat împreună "Deșteaptă-te române", imnul național al românilor transilvăneni" (Socor: 1988c, 641-642, subl. m.). La nivel social, Ceaușescu părea a fi de acum singurul disident din România, "pentru că președintele era acela a cărui viziuni erau opuse
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
de copii. Au spus că e război și că e nevoie de forță de muncă. Totul se baza pe minciuni. Eu nu știu, dar mi-a povestit tata că se știa ceva, ce se Întâmplă, pentru că au venit odată niște refugiați din Polonia care au spus ce s-a Întâmplat cu evreii din Polonia, că au fost duși și au fost nimiciți, dar nimeni nu a crezut. Adică au crezut ceva, zicea tata, dar nu le venea să creadă că se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
încă esența programului politic românesc. Este greșit să se creadă că Avram Iancu și toți fruntașii românilor au refuzat colaborarea cu ungurii. Pentru colaborare stau mărturie scrisorile adresate conducătorilor guvernului maghiar, discuțiile purtate cu șefii militari și politici și cu refugiații politici din Moldova și Țara Românească. Însă Avram Iancu vroia colaborare pe bază de egalitate, pe recunoașterea națiunii române, pe anularea unirii forțate a Transilvaniei cu Ungaria. În absența unor garanții, la forță s-a răspuns cu forță, iar ungurii
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fostei mânăstiri. Așa s-a întors părintele Evloghie Oța în țară și a cerut aprobarea Patriarhiei și Ministerului Cultelor să înceapă lucrarea. Erau la guvern legionarii când, după pierderea Basarabiei și Bucovinei, a Ardealului și Cadrilaterului țara era plină de refugiați. Părintele s-a dus în sat la Râmeț, la rudele și cunoscuții dânsului și le-a făcut cunoscută porunca Duhului, pentru care venise de la Athos. Satul s-a hotărât să participe la această lucrare. Abătând cursul apei pe un văd
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cei care și l au însușit se vor lămuri aici”. (Și a arătat cu degetul spre frunte). Cererii de control economic, legionarii au răspuns: „Așa ceva nu putem admite. Vă vom vinde ceea ce ne prisosește. Țara noastră este ciuntită și problema refugiaților este foarte grea”. Dar nemții s au gândit să înlăture guvernul civil legionar, lucru care intra și în calculele lui Antonescu, și să-l șantajeze pe Antonescu, care apoi să treacă cu armata și economia de partea lor. Un punct
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
dintre autorii acestor defăimări 10. Un asemenea război al vorbelor, a cărui vulgaritate a fost pe măsura inutilității lui, este instructiv. Deoarece țările acestea nu ofereau imigrației "posibilități nelimitate", băștinașii au văzut prea mulți străini trecînd sub formă de armate, refugiați sau intruși nedoriți. Contribuția acestora (în special în România) a fost mai puțin decît constructivă. Pînă și gîndul la străini trăind ca români asimilați putea trezi amintiri neplăcute și să ațîțe naționalismul. Intoleranța nu a fost niciodată la prea mare
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
19. La revenirea lui Iorga, președintele Ligii Culturale era Părintele Vasile Lucaciu, refugiat din Transilvania. Iorga a devenit Secretar General Activ al Ligii. I s-au alăturat și alți intelectuali refugiați, printre care frații Goga, Octavian și Eugeniu. Pe lîngă refugiați, mai erau și Nicolae Filipescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Stelian Popescu și alții; dar nimic nu se ridica la înălțimea capacității de mobilizare și a prizei în rîndul maselor a lui Iorga, mai ales în cel al tinerei generații și a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și turcești aflate sub ferma comandă germană a feldmareșalului A. von Mackensen, au invadat Dobrogea. Forțele germane și austro-ungare de sub comanda lui E.von Falkenhayn (care fusese înfrînt la Verdun) atacau Oltenia dinspre Banat. Iorga a încercat să ridice moralul refugiaților: "Ați venit acasă la voi", căutînd să-i ajute să se simtă la largul lor la București 46. Dar germanii, cu forța lor modernă, mecanizată, disciplinată și încercată în lupte era cea care conta. Feldmareșalii von Falkenhayn și von Mackensen
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
izolînd chiar și în Iași, familie de familie, partidele adverse unele de altele și mediul rural de orașe. Sub pătura de zăpadă colcăiau mizeria, deznădejdea, zădărnicia și o devastatoare epidemie de tifos. Situația era dramatică: un milion și jumătate de refugiați, un milion de soldați ruși; penurie de alimente și locuințe, lipsă de combustibil și 100.000 de morți de tifos. Elita bucureșteană (membrii Regimului care reușiseră să fugă) a devenit și mai strîns unită la Iași. Politica a devenit într-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un tratat încheiat cu Polonia pentru exact o asemenea situație. Iorga nu a făcut nici un comentariu. În schimb, date fiind zecile de mii de polonezi care au fugit în România (inclusiv guvernul Poloniei) el scria: "Să ne deschidem inimile în fața refugiaților polonezi"93. Între timp, Garda de Fier își continua isprăvile. La 21 septembrie 1939, ea a prins la București, într-o ambuscadă, mașina lui Călinescu și l-a împușcat mortal pe neînduplecatul ei vrăjmaș. Gardiștii s-au dus la sediul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
63 am fost pus în libertate. Și la Securitatea din Brăila, care era pe strada „Eliberării”, dar nu mai știu ce număr avea... am trecut prin anchetă... Mai știți cumva cine v-a anchetat? Da, știu. Lucian Leonida... Era un refugiat basarabean. Dănila Matei, Reimovici Avram și șeful Securității, Dumitru... Nu-i mai știu acum celălalt nume, dar mi-l amintesc... Haideți să ne oprim puțin asupra anchetei. Concluzia mea a fost c-am fost arestat că cineva din cei arestați
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
și la un moment dat zic: Mamă, eu nu-s amator de futbol, da’ mă duc la un meci de futbol. Ei, între timp, s-au apucat și au ars tot ce-am avut noi: acte, hârtii, inclusiv certificatele de refugiat... tot ce părea compromițător. No, și pe urmă, dom’ne, a urmat inevitabilu’. Seara, la ora nouă, cioc-cioc-cioc, numa’ doișpe inși au intrat... În numele legii, sunteți arestați! Mai țineți minte data arestării? Cum să nu? Am fost arestat de două
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
a condiționat recunoașterea proclamării regatului cu aplicarea în România a acestei legi. Legea prevedea, între altele, expulzarea cetățenilor străini care desfășurau activități cu caracter revoluționar pe teritoriul României. Guvernul rus spera, în felul acesta, să fie îndepărtați de la granițele imperiului refugiații socialiști și nihiliști. O primă măsură luată de guvernul român, ca urmare a adoptării acestei legi, a constat în expulzarea la Constantinopol a unui grup de șase nihiliști ruși, care își găsiseră refugiu la Iași (vezi și însemnarea lui Carol
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
și întreprinderile prevăzute la art. 3. Rechizițiile au drept scop satisfacerea trebuințelor în subzistente, furaje, combustibil, materiale de orice natură, mana de lucru și cartiruire, ale forțelor armatei, ale personalului civil ce le însoțesc, prizonierilor de razboiu, funcționarilor Statului, sinistraților, refugiaților și punerea la adăpost a populației atinsă de consecințele războiului. Ele mai sînt destinate a asigura bună funcționare și exploatare a căilor ferate, a căilor de comunicații pe uscat, pe apă și în aer, a stabilimentelor industriale și a tuturor
LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128803_a_130132]