64,066 matches
-
întocmind lumea din nou pe trei datini ale făpturii, trupul, cugetul și truda, o dă veacului ce vine renăscuta"), realitatea de fond la care se referă n-ar putea fi contestată. Regele Carol al II-lea a fost într-adevăr "regele scriitorilor" și nu ne putem reprimă gîndul că încercarea de-a numi astfel pe vreunul din cîrmuitorii de-atunci ai României n-ar sună altminteri decît că o ironie... Emoția poetului care e cordial primit de rege la Palat, pare
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
fost într-adevăr "regele scriitorilor" și nu ne putem reprimă gîndul că încercarea de-a numi astfel pe vreunul din cîrmuitorii de-atunci ai României n-ar sună altminteri decît că o ironie... Emoția poetului care e cordial primit de rege la Palat, pare autentică, în îndoitul înțeles că răspunde, din cîte știm, practicii curente a monarhului, om foarte instruit în domeniul umanist și fin degustător de literatură, de-a întreține relații directe cu oamenii de litere, cît și pentru că reprezintă
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
la Palat în haine de șiac. M-am căznit să iau între valeții de la ușă o poză. N-am izbutit-o. Scară m-a îndreptat printr-un mare hol boltit către biurou. Ah! Un moment! Ce bătaie de inimă cumplită! Regele însuși! Alb, îmbrăcat că un ofițer. M-am uitat... Figură îi surîdea proaspătă, fragedă, inefabila, ca o floare matinala. N-am putut rosti o șoaptă: numai emoția era în funcțiune. Am primit un plic, pe care mi l-a întins
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Am primit un plic, pe care mi l-a întins într-o tăcere de mare răsărit de luna. Mi se părea că stau sub zodia luceafărului, echilibrat pe un nor de matase. Ori emoția mea mă înșela, ori era și regele emoționat... Mi-a strîns mîna și mi-a rămas mîna îmbrăcată într-o mănușă de răcoare caldă... N-am mai dat-o cu nimeni toată ziua. E datina în popor că de sărbătoarea cînd iei împărtășania să nu-ți mai
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
cîrcă, în ultima vreme, e și răspunderea pentru turnură pe care au luat-o schimbările la vîrf. Noul Președinte și miniștrii Convenției au dezamăgit și nu puțini și-au adus aminte că Ana Blandiana cîștigase o faima de "făcător de regi", propulsînd un necunoscut că rival al versatului Iliescu. Profesorul de geologie s-a profilat apoi că un om politic de calibru, care stă pe picioarele proprii. De la un moment dat, însă, ignorînd creditul cu care a fost blagoslovit, a alunecat
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
a stăpînit, nu numai în perioada guvernării sale din 1922-1926 și, apoi, din 1927 -, ci în aproape întreg acest deceniu (pînă în noiembrie 1927, cînd moare pe neașteptate) a fost conducătorul de fapt al țării, mai puternic fiind decît chiar regele Ferdinand, a procedat prin nesocotirea indicațiilor condiționate ale Conferinței de la Paris. Dl. Sorin Alexandrescu numește asta, pe drept, "cecitatea" lui Brătianu. El a refuzat, cu superbie, autonomia regionalista, înfăptuind repede (prea repede) centralizarea integrală a țarii prin legi, reforme, legea
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
Putea să fi fost electoratul cît de matur (cum crede autorul că s-a petrecut la alegerile din decembrie 1937) trucajul în alegeri se practică sfidător cu cele mai variate mijloace, de la votare pînă la măsluirea rezultatelor. Și asta pentru că regele numind guvernul, care, apoi, făcea alegerile, acestea știa întotdeauna să le cîștige. La noi, atunci, guvernul nu era expresia alegerilor ci, paradoxal, invers. Personalitatea regelui Carol al II-lea, bine studiată, a marcat, de fapt, deceniul al patrulea, regele urcîndu-se
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
sfidător cu cele mai variate mijloace, de la votare pînă la măsluirea rezultatelor. Și asta pentru că regele numind guvernul, care, apoi, făcea alegerile, acestea știa întotdeauna să le cîștige. La noi, atunci, guvernul nu era expresia alegerilor ci, paradoxal, invers. Personalitatea regelui Carol al II-lea, bine studiată, a marcat, de fapt, deceniul al patrulea, regele urcîndu-se pe tron la 8 iunie 1930 și abdicînd, silit, la 4 septembrie 1940. Autorul consideră că anii treizeci sînt dominați de un complex de trei
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
pentru că regele numind guvernul, care, apoi, făcea alegerile, acestea știa întotdeauna să le cîștige. La noi, atunci, guvernul nu era expresia alegerilor ci, paradoxal, invers. Personalitatea regelui Carol al II-lea, bine studiată, a marcat, de fapt, deceniul al patrulea, regele urcîndu-se pe tron la 8 iunie 1930 și abdicînd, silit, la 4 septembrie 1940. Autorul consideră că anii treizeci sînt dominați de un complex de trei factori: regele, Gardă de Fier și partidele democratice. Așa este, cu adaosul, cred, a
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
al II-lea, bine studiată, a marcat, de fapt, deceniul al patrulea, regele urcîndu-se pe tron la 8 iunie 1930 și abdicînd, silit, la 4 septembrie 1940. Autorul consideră că anii treizeci sînt dominați de un complex de trei factori: regele, Gardă de Fier și partidele democratice. Așa este, cu adaosul, cred, a faptului fundamental că regele a revenit în țară, încoronîndu-se, cu ideea fixă a lichidării partidelor și a instaurării unui regim de autoritate personală, pește partide și împotriva lor
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
la 8 iunie 1930 și abdicînd, silit, la 4 septembrie 1940. Autorul consideră că anii treizeci sînt dominați de un complex de trei factori: regele, Gardă de Fier și partidele democratice. Așa este, cu adaosul, cred, a faptului fundamental că regele a revenit în țară, încoronîndu-se, cu ideea fixă a lichidării partidelor și a instaurării unui regim de autoritate personală, pește partide și împotriva lor. Că n-a reușit asta decît în februarie 1938 (cînd în jurul nostru erau țări conduse dictatorial
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
în istoria țării, s-a preferat definitivei subjugări teritoriale, păstrarea, fie și pe o mică porțiune, a statalitătii.Autorul nu privește cu ochi buni această strategie pe termen scurt. Cred, dimpotrivă, ca a fost benefică, salvînd, totuși, statalitatea. Revenind la regele Carol al II-lea, autorul observa că, si acesta, a practicat o politică de balans între dispariția României ca stat și cedarea teritorială. Dar crede că suveranul de atunci a greșit impardonabil acceptînd ultimatumul sovietic din iunie 1940. Dacă s-
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
și cedarea teritorială. Dar crede că suveranul de atunci a greșit impardonabil acceptînd ultimatumul sovietic din iunie 1940. Dacă s-ar fi opus rezistenței armate, atunci poate că nu s-ar fi petrecut dictatul de la Viena. Nu idealizez deloc personalitatea regelui (dimpotrivă, o socot năpasta țării din anii treizeci). Dar în acest caz, cred că regele și demnitarii din Consiliul de Coroană n-au avut alternativă, decît supunerea. Sînt documente și informații care atestă că sovieticii erau înțeleși cu ungurii și
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
din iunie 1940. Dacă s-ar fi opus rezistenței armate, atunci poate că nu s-ar fi petrecut dictatul de la Viena. Nu idealizez deloc personalitatea regelui (dimpotrivă, o socot năpasta țării din anii treizeci). Dar în acest caz, cred că regele și demnitarii din Consiliul de Coroană n-au avut alternativă, decît supunerea. Sînt documente și informații care atestă că sovieticii erau înțeleși cu ungurii și bulgarii pentru a ne atacă simultan pe trei fronturi, în cazul cînd România ar fi
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
fi refuzat ultimatumul. Și un război pe trei fronturi România nu avea mijloace să ducă. În condițiile vitrege date, cedarea, de tipul strategiei brîncovenești, a fost singura alternativă posibilă. Țară s-a împuținat tragic, dar și-a păstrat statalitatea. Și regele a plătit, pentru asta, cu tronul. Trecînd la personalitatea lui Ion Antonescu, autorul consideră din capul locului, cu dreptate, ca acesta a fost, negreșit, un dictator. Dar nu unul fascist (cu exceptia lunilor de început de coabitare cu mișcarea legionara). E
De la exegeza literară la cea istoriografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18068_a_19393]
-
sentiment în care luciditatea, împăcarea și melancolia se amestecă în doze sensibil egale, readuc monștrii goyești din lumea necunoașterii pe ecranul invizibil al instinctelor transformate în haos amenințător din care culegi episoade stranii. Din haosul acesta nocturn s-au născut Regii mei nebuni și Spaimele ce pîndesc existența și obligă să iei în seamă lupta destinului propriu." În aceste ceremonii nocturne, pline de patetism, de resemnare și de revoltă, pictura însăși trăiește la limita resorbției în substanța primordială a culorii. Privită
Corneliu Baba, în absența aniversării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17413_a_18738]
-
monografii, ci a unei ediții cuprinzând un stoc masiv de 113 documente (dintre care 95 inedite), culese din arhivele din Washington, precedate de un ăntins, dens și convingător studiu introductiv. Toată zbaterea acelor peste șase luni (iulie 1945-ianuarie 1946) când regele, ajutat de partidele istorice (PNȚ, PNL și aripa Titel Petrescu din PSDR) s-a străduit să revoce guvernul Groza, instaurând an România un regim politic democratic este surprinsă, ăn această ediție, cu acuitate și ăntr-un crescendo aproape gâfâitor. Documentele, conținând
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
vor fi cooptate an Organizația Națiunilor Unite. Dar aceste tratative trebuie purtate cu "guverne democratice recunoscute" (după care marile puteri, separat, vor stabili, cu aceste țări relații diplomatice). Precizarea despre "guverne democratice recunoscute" a dat aripi și speranțe, la noi, regelui Mihai și ăntregii opoziții. S-au informat, ăn prealabil, la trimișii celor două puteri occidentale la București (șefii misiunilor diplomatice și reprezentanții lor an Comisia aliata militară de control) și au primit asigurări ăncurajatoare. De aceea au continuat acțiunile politice
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
consolida sau răsturna guvernul Groza, ănainte că miniștrii de Externe aliați să se ăntălnească (Conferință de la Potsdam hotărâse constituirea unui Consiliu al miniștrilor de Externe pentru discutarea problemelor importante ale Europei postbelice, nota D.C.G.). an timp ce opoziția privește spre Rege pentru a lua inițiativa unei schimbări, guvernul continuă să se bucure și să solicite sprijinul rusesc. Iuliu Maniu, precizează alt document datat 9 august 1945, a adresat o scrisoare Regelui să ăndepărteze guvernul Groza, pe care declarația de la Potsdam e
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Europei postbelice, nota D.C.G.). an timp ce opoziția privește spre Rege pentru a lua inițiativa unei schimbări, guvernul continuă să se bucure și să solicite sprijinul rusesc. Iuliu Maniu, precizează alt document datat 9 august 1945, a adresat o scrisoare Regelui să ăndepărteze guvernul Groza, pe care declarația de la Potsdam e evident că nu-l consideră un "guvern democratic recunoscut". Ba chiar trimisul diplomatic american la București, primit an audiență, la 14 august 1945, de Rege, când, la o ăntrebare anume
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
1945, a adresat o scrisoare Regelui să ăndepărteze guvernul Groza, pe care declarația de la Potsdam e evident că nu-l consideră un "guvern democratic recunoscut". Ba chiar trimisul diplomatic american la București, primit an audiență, la 14 august 1945, de Rege, când, la o ăntrebare anume, "l-am informat asupra confirmatei rezerve a Departamentului față de guvernul Groza, dat fiind caracterul sau nereprezentativ... Am relatat Regelui că guvernul meu speră ca să vadă un regim mai reprezentativ instituit exclusiv prin eforturile românești și
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
recunoscut". Ba chiar trimisul diplomatic american la București, primit an audiență, la 14 august 1945, de Rege, când, la o ăntrebare anume, "l-am informat asupra confirmatei rezerve a Departamentului față de guvernul Groza, dat fiind caracterul sau nereprezentativ... Am relatat Regelui că guvernul meu speră ca să vadă un regim mai reprezentativ instituit exclusiv prin eforturile românești și cu care să poată relua relațiile diplomatice... Regele și-a exprimat satisfacția față de poziția americană și a declarat că intenția sa personală este de
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
informat asupra confirmatei rezerve a Departamentului față de guvernul Groza, dat fiind caracterul sau nereprezentativ... Am relatat Regelui că guvernul meu speră ca să vadă un regim mai reprezentativ instituit exclusiv prin eforturile românești și cu care să poată relua relațiile diplomatice... Regele și-a exprimat satisfacția față de poziția americană și a declarat că intenția sa personală este de a urma procedurile constituționale, dacă și când forțe politice românești responsabile se unesc spre a stărui și pregăti un regim mai reprezentativ". an consecință
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
politice românești responsabile se unesc spre a stărui și pregăti un regim mai reprezentativ". an consecință, după ce s-a sfătuit cu Opoziția și cu oamenii săi de ăncredere (secretarul sau particular M.Ionnitiu, mareșalul Palatului Negel, Savel Rădulescu și alții) regele Mihai l-a convocat pe premierul Groza și, ăn cadrul unei lungi convorbiri la 20 august 1945, potrivit articolului din Constituția din 1923, reinstalata an drepturi după 23 august 1944, care prevedea că regele numește și revoca miniștrii săi, ai
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
Palatului Negel, Savel Rădulescu și alții) regele Mihai l-a convocat pe premierul Groza și, ăn cadrul unei lungi convorbiri la 20 august 1945, potrivit articolului din Constituția din 1923, reinstalata an drepturi după 23 august 1944, care prevedea că regele numește și revoca miniștrii săi, ai cere lui Groza, de trei ori, să demisioneze pentru a se alcătui un nou guvern. Groza a refuzat să demisioneze, ămpotriva prevederilor constituționale, declarând că se bucură de ăntregul sprijin sovietic. Să precizez că
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]