6,667 matches
-
un larg zîmbet eliptic ticluit din lumină, aur și alabastru. 93. Reperaj: aripile-stâncilor se bucură-n taină de lumi care vin din Prea-Naltul luminos și cald, nu este nevoie să îmbrace vreo bogată haină, nici să se acopere cu regrete-n fald. 94. Reperaj: aripile-stâncilor ridică-n slăvi cerul, nevăzute pot fi dacă vor, ele își stimulează meditând flerul grăbit renăscând din sânge, cenușă și dor. 95. Reperaj: aripile-stâncilor mută munții-n mare, puternică-i credința lor în El din
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
Dar acceptând îmbrățișarea ființei care-i părea atât de cunoscută, își alungă repede dubiile și conchise că fără nicio îndoială trebuia să fie bunica - tocmai pe când aceasta îi șoptea ceva - pentru că doar ea ar fi putut să-i spună cu regret și în acel ton duios-compătimitor ce ajungea la ea ca un ecou îndepărtat, ceva ce o nedumerea :”muncim atât de mult, că nici nu mai avem timp să ne iubim”. Era surprinsă de ceea ce auzea, însă în același timp, simțea
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
mâne în goană făpturile sale de fum cenușiu, prinse într-o formă sau alta și care se destrămau tot atât de repede ca și cum n-ar fi existat nicicând. Rămânea doar acel ecou, venit de nu se știe unde, ce răsuna ca un regret duios-compătimitor, pe care îl auzea de fiecare dată atunci când limbile clopotului său se însuflețeau prinzând glas și care părea a spune doar celor ce reușeau să le înțeleagă sunetele: “muncim... muncim... nu avem timp... să iubim...” . Referință Bibliografică: ECOUL / Tania
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
Și-l îndemna la urmă să-mbrace viața ce-o duce în petice din fibră de urzică... Și tot așa se perpelea... Acum e vindecată cât de cât?! Chiar sper! -Era până mai de curând! I-au revenit durerea și regretul... A reînceput lupta cu sine. Se teme c-o nouă apariție a lui Arthur, deși așa bolnav, amenință cu altă despărțire! Și asta o-nspăimântă. Îi mulțumește Cerului că-i viu, dar își refuză gestul filial. Nu poate și nu vrea
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > CU UN REGRET ÎN SUFLET... Autor: Mihail Janto Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Șoaptele de toamnă ca-n vise, îți picură încet în vene, e toamna poveștilor scrise, - amintiri ce zac în catrene. Cu dor de
CU UN REGRET ÎN SUFLET... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382640_a_383969]
-
aplecă-n vânt, câmpii de glasuri tremurânde, să-și țină al toamnei jurământ. Pe răni de glie ruginite, pășești pe frunze ce suspină, destinul lor trăiește-n tine, căci soarta lor cu-a ta se-mbină... Le calci cu un regret în suflet, le ții în mână... răsfiri în vânt, prin visele rămase-n cuget, pierdute în toamne, rând pe rând ... Când vântul seamănă tăcerea, liniștea devine un blestem, șterge în urma ei amprente, căci în viață, nu-i nimic etern... Autor
CU UN REGRET ÎN SUFLET... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382640_a_383969]
-
răsfiri în vânt, prin visele rămase-n cuget, pierdute în toamne, rând pe rând ... Când vântul seamănă tăcerea, liniștea devine un blestem, șterge în urma ei amprente, căci în viață, nu-i nimic etern... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Cu un regret în suflet... / Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1787, Anul V, 22 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CU UN REGRET ÎN SUFLET... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382640_a_383969]
-
În această încrâncenată dorință de redescoperire, apare Ea - Iubirea, mai întâi sub forma unui vis frumos, mai apoi frântă în zbor de dorințe sau gânduri nespuse. O iubire intensă și marcantă, ce s-a volatilizat, închizând poarta, fără umbră de regret sau remușcare. O iubire căreia poeta i se adresează când tandru, când distant și rece, reverberând dureri și atingând sensibile amintiri. Dar, în orice prag de amurgire, acestei iubiri aproape uitate, îi ia locul cerul plin de stele, pădurile fermecate
NOI APARIȚII EDITORIALE – OCTOMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383804_a_385133]
-
fu prea lesne, ieftin sau neplătit- Numai sufletu-mi știe câte rele-am pățit. Dacă viața-i o luptă, am ales să mă lupt- În apele ei tulburi nu reziști dedesubt. Am cerut foarte rar altora să m-ajute, Și regret și acum, dar regretele-s mute... Trebuia să-l duc singur și-n tăcere pe greu, Ca să simt ce puternic și ce mic sunt mereu. Ca un duh trec prin viață, dar visul mi-e mare: Când pleca-voi prin
LUPTA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383856_a_385185]
-
sau neplătit- Numai sufletu-mi știe câte rele-am pățit. Dacă viața-i o luptă, am ales să mă lupt- În apele ei tulburi nu reziști dedesubt. Am cerut foarte rar altora să m-ajute, Și regret și acum, dar regretele-s mute... Trebuia să-l duc singur și-n tăcere pe greu, Ca să simt ce puternic și ce mic sunt mereu. Ca un duh trec prin viață, dar visul mi-e mare: Când pleca-voi prin nori, să rămân în
LUPTA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383856_a_385185]
-
Acasă > Versuri > Visare > UN ULTIM ZÂMBET Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Un ultim zâmbet, Și-apoi plec spre toamnă, Fără regrete, Fără remușcări, C-aș fi putut rămâne Printre ierburile verii, Un fluture, O floare de salcâm . M-am șters la ochi, De lacrima tăcută, Alung tristețea, Duca-se-n pustiu! Pășesc încrezătoare Către culme, Spre viile Și codri aurii. Un
UN ULTIM ZAMBET de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383880_a_385209]
-
ne-ar fi plăcut. Am să încerc să vă plimb peste tot și să vă introduc, cât de puțin, în acea lume de basm pe care am vizitat-o cu mare curiozitate și plăcere și din care am plecat cu regretul că nu am putut rămâne mai mult acolo, să respir aerul curat și să mă încarc pentru toată viața cu acea energie benefică pe care am resimțit-o în fiecare așezământ religios în care m-am închinat cu evlavie. Vă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
germană, engleză ori italiană, artista inițiază, practic, vizitatorul doritor să cunoască meșteșugul împestrițării ouălor, cu deosebită acuratețe și tact pedagogic desăvârșit, așa cum ne-a convins, după două zile, chiar la Tabăra de creație „Dor de Bucovina”. Am plecat cu mult regret din această gospodărie atât de curată și de primitoare, din muzeul cu exponate lucrate cu măiestrie dusă la extrem. Era regretul că timpul nu ne permitea să stăm mai mult. Nu mă săturam să privesc admirativ și să ascult vorbirea
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
așa cum ne-a convins, după două zile, chiar la Tabăra de creație „Dor de Bucovina”. Am plecat cu mult regret din această gospodărie atât de curată și de primitoare, din muzeul cu exponate lucrate cu măiestrie dusă la extrem. Era regretul că timpul nu ne permitea să stăm mai mult. Nu mă săturam să privesc admirativ și să ascult vorbirea plăcută, caldă, prietenească, a gazdei noastre. Cel puțin pentru mine, totul a fost inedit. Alte persoane, inclusiv Rodica Rodean, Emilian Marcu
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Sunt ceasornicari ce-mbină, Ura cu a lor dispreț. Stând în clocotul mândriei, Din cazanul care fierbe, Lumea cu a ei trufie, Își dau viața ca simbrie. Însă când va suna ceasul, De plecare-n veșnicie, Va fi prea târziu regretul... C-au uitat de ale lor zile. Cluj Napoca, 11 iulie 2016 Cântec de laudă Cântec de laudă, de biruință Îmi străbate ființa întreagă, Știu că Tu dai bucurii și dorință, Celui ce-a ales în Tine să creadă. Cu Tine
ECOURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383912_a_385241]
-
a existenței în alt univers, va gândi filozoful . Și mă vei iubi o singură dată, pentru prima și ultima oară... ... Binele și răul din noi au oglinzi separate și pe fiecare când buni, cănd răi, lăsăm aburii indiferentei și ai regretelor tardive. Într-o ordine - personală, divină?- aleatorie, descoperim tăișul cuvântului care rânește în loc să vindece, simțim că firul de iarbă cu care ne lovește prietenul doare mai tare decât sabia cu care dușmanul ne face bucăți, plătim cu aceeași monedă iubirea
TAINA DIN LABIRINT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383918_a_385247]
-
în jur cu lacrimi reci,că spaime ning, căci lacrimile dacă ne ating, pe ale noastre suflete par rouă. În doi speranța-i vie,visul zboară și-atâta timp cât o să ne iubim, doar daruri din destin o să primim și niciun trist regret n-o să ne doară. În doi și lumea veche pare nouă, fiindcă se-aprind și aștrii ce se sting, când viețile care mereu înving același țel frumos au amândouă. Anatol Covali Referință Bibliografică: În doi / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN
ÎN DOI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383939_a_385268]
-
orice despărțire, evident temporară, poate fi urmată de o reîntoarcere, o reîntâlnire, care sunt considerate firești și nici nu le remarcăm. Când însă viitorul este cert, o plecare fără posibilă reîntoarcere cum ar fi un eveniment funerar, creează mari suferințe, regrete dar și reflecții. Da, reflecții, la oameni care-și păstrează luciditatea și în momentele grele. Este suficient că plecarea neașteptată poate crea mari probleme în care conducerea pe ultimul drum este o bagatelă. Asigurare zilei de mâine plus o serie
PA, TIBIC MIC! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383911_a_385240]
-
se-arunca asupră-mi în tumult și răsuna în mine ca un bucium. Poate vrăjit de fulgerul iubirii ce sufletul atunci mi l-a străpuns eu am crezut că-n lumea nemuririi pe scutul biruinței am pătruns. De-atunci printre regrete umblu trist cu traista amintirilor pe umăr și-ncerc cu disperare să rezist printre dureri care sporesc la număr. De-atunci neobosita-mi cutezanță se târâie tot timpul în genunchi și-n loc de apa vieții, din speranță al spaimei
PE SCURTUL DRUM CA UN CAIS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383955_a_385284]
-
acel străin meleag. La umbra resemnării eu sufletul mi-am pus și-am acceptat ideea că voi cădea răpus, că-a visurilor turmă, pierind fără de urmă, va crede că de voie de lângă ea m-am dus. Simțeam în mine plânsul regretelor că pier neîndrăznind revolta să o înalț spre cer, dar fără de-ndurare o veche împăcare îmi picura în suflet al resemnării ger. Atunci văzui icoana frumosului tău chip și m-am trezit deodată că din mânie țip, că nu mai
TREZIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383993_a_385322]
-
simt că n-am de spus nimic, Zile și ani când nu mai pot să mă ridic, În care parcă am murit pe-un câmp de bătălie, Trădat doar și lovit din spate, de cei asemeni mie. Fără de glorie, fără de regret, Cu poezia doar nespusa a ucisului poet, Fără un scop, si zi de zi murim noi încă În disperarea de-a salva speranta-ne nătânga. Mi-e dor de pace și de porumbei, De cerul plin de înălțații zmei, La
ZBOR DE ZMEU de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384040_a_385369]
-
Și flori de cireș pendulează candid,/ Cucernici sihaștri rostesc rugăciuni,/ Zdrobind cu genunchii nisipul arid.../ Un dor necuprins de ploi și luceferi,/ O sete intensă ce mistuie firea,/ Zburdalnice aripi de vulturi neteferi/ Văpaia arșiței aprinde iubirea.” ( Renaștere ) Timpul cioplește regrete și amintiri pe scena existenței noastre. Dumitru Marian Tomoiagă surprinde în versurile sale trecerea timpului, a cărei durată nu poate fi măsurată decât cu sufletul. Zile, ore sau secunde stau sub semnul misterului existențial. “Degeaba-ți spun că nu există
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
fi umbrită de amăgiri din trecut care ne împiedică zborul. Dumitru Marian Tomoiagă reliefează în versul său un mesaj de o importanță fundamentală, acela de a trăi clipa cât mai intens, fără a mai privi în scoarțele trecutului unde zac regretele. Să lăsăm primăverile să renască în noi și, totodată, să renaștem și noi prin ele. “Ignorăm veșnicia clipei profunde/ Așteptând să uităm amăgirea de ieri,/ Trecutul în scoarțe de dor se ascunde/ Trec ierni peste noi și mai rar primăveri
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
tip încăpățânat, încrezut și lipsit de maleabilitate, grăbit în a lua decizii și refractar la dispozițiile superiorilor. În plus, se pare că ești licențiat. Ai terminat o facultate? Am recunoscut că da. În acest caz, mi-au spus dumnealor cu regret, dar nu corespund funcției respective. Atâta pagubă. Eu parcă vroiam să mă încadrez la ei? Pur și simplu eram curios în ce constă un test pentru postul de casier principal. Dorel SCHOR Tel Aviv, Israel 28 ianuarie 2016 Referință Bibliografică
SCHIŢE UMORISTICE (62) – PROBA CU TESTE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1855 din 29 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384017_a_385346]
-
acest cuvânt din urmă poporul de jos. O situație asemănătoare s-a petrecut și cu cuvântul pocăință care, în înțelesul său adevărat, indică una din cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii noastre care constă în mărturisirea păcatelor săvârșite, din căință, regret și hotărâre de îndreptare, din împlinirea, după caz, a canonului primit, urmată de dezlegarea pe care o acordă preotul duhovnic. Dicționarul mai sus amintit, consemnând acest înțeles originar și adevărat al cuvântului pocăință, nu întrevede să amintească și sensul mai
CÂTEVA REFERINŢE MORAL – SPIRITUALE ŞI DUHOVNICEŞTI – EDUCATIVE CU PRIVIRE LA PILDA/PARABOLA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1881 din [Corola-blog/BlogPost/383963_a_385292]