8,148 matches
-
de origine de a le influența. Evidențe din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor veniți din migrație preponderent pentru consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația din România se înscrie, din acest punct de vedere, în regularitățile internaționale. Asupra patternurilor de cheltuire a banilor trimiși din străinătate, fără a fi vorba despre evaluări sistematice, există o serie de evidențe empirice. Bunurile de folosință îndelungată (aparatură electrocasnică, automobile), investiția în îmbunătățirea locuințelor sau construcția unora noi, inclusiv în
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
au loc în mod simultan; nu există o activitate analitică separată de alta, specific sintetică. Aceeași legitate se aplică tuturor operațiilor cognitive (generalizare, abstractizare, concretizare). Această simultaneitate dialectică funcționează atât la nivel fiziologic, cât și la nivel psihologic. Totuși, aceste regularități naturale sunt corectate în practica pedagogică, prin una dintre următoarele variante: a) elementele sunt studiate izolat în raport cu semnificația lor integrală, ca întreg - ele sunt automatizate prin exerciții obositoare și doar mai târziu sunt legate între ele sistematic, într-un întreg
Sugestopedia – metoda prin care înveţi uşor şi uiţi greu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Manuela Huţupaşu, Mihaela Şimonca () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1158]
-
Atacul este o fază foarte scurtă ca durată. El constă, de regulă, dintr-un simptom izolat care provoacă o dezordine a personalității. Atacul este o manifestare comună pentru o mare diversitate de procese patologice. Perioada este faza care revine cu regularitate, de origine endogenă, la anumite intervale de timp, separate între ele de etape de acalmie sau de remisiune. Perioadele constau într-o succesiune regulată a fazelor. În sensul acesta pot fi menționate următoarele exemple: a) toate anormalitățile psihice asociate cu
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curriculÄrum, curricóli etc.6 Sensuri conotativetc "Sensuri conotative" Sensurile conotative ale lui curriculum sunt mult mai bogate și mai profunde. De fapt, pentru teoria contemporană a curriculumului, numai ele au importanță. Sensurile conotative sugerează ideile de „circularitate”, „ordine”, „coerență”, „rigoare”, „regularitate inflexibilă” și „predestinare”. Le găsim în expresii metaforice precum curriculum solis („mersul circular al soarelui pe boltă”) și curriculum lunae („cursa circulară a astrului nopții”). Cea mai fascinantă și mai plină de sensuri subtile era expresia curriculum vitae 7. Prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
learn); acestea sunt momentele de predare adecvate. Elevul este gata să învețe o nouă informație semnificativă (a significant new insight) și așteaptă predarea. Un profesor bun este bun pentru că știe să creeze acele condiții în care asemenea situații survin, cu regularitate, în fiecare moment al instruirii. Momentele predării trebuie create. Educatorul are nevoie de o gândire flexibilă și de spontaneitate pentru a le crea și a le valorifica cât mai oportun; d) Fii deschis față de noi moduri de a gândi despre
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
științe. Numele Calipso vine de la verbul kalnptw - „a acoperi, a învălui, a cripta”. Într-adevăr, ea acoperă și învăluie pământul cu o boltă celestă care închide toate lucrurile în îmbrățișarea sa. Aceasta este marea ei știință, posibilă grație permanenței și regularității mișcării circulare, grație legilor sferei - personificată de Atlas, tatăl lui Calipso. Așadar, legăturile lui Ulise cu Calipso nu sunt simple relații erotice, ci „țesătură”, tramă paideutică a destinului. Ulise contemplă cerul, unde se țese soarta. Studiază Pleiadele, Hiadele, Orion și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interesant - dar și îndeajuns de curios - de constatat că ceea ce antropologia istorică a câștigat în varietate tematică și rigoare analitică (nu trebuie uitat că prin restituirea atitudinilor și a comportamentelor colective noua istorie a cotidianului urmărea, de fapt, evidențierea unor regularități sau, cum am spus, procese și tendințe, după un model științific împrumutat din economie și sociologie) a pierdut, pe de altă parte - și în mod cu totul paradoxal -, prin estomparea prezenței efective a umanului în cadrul subiectelor cercetării. Sensibilă la grupuri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
inducând un comportament irațional. De acum înainte, individul va „ideologiza” tot ceea ce întâlnește sau va „psihologiza”, interpretând totul prin prisma aparatului său evaluator indus. Deconchy numește „ortodoxie ideologică” această informație care ține de un anumit câmp social, de o anumită regularitate socială și care-l imunizează cognitiv pe individ împotriva altor idei, atitudini, conduite. Să ilustrăm acum, prin câteva exemple, cum s-a produs, în cazul României, îndoctrinarea ideologică ce a obturat orice posibilitate de a „învăța” altceva decât ceea ce era
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lor. Contactele cu Securitatea au constituit aspectele cele mai tipice ale vieții cotidiene a foștilor deținuți politici în comunism, cunoscând o intensitate deosebită pe parcursul primilor ani de la eliberarea din detenție. În această perioadă anchetele s-au caracterizat printr-o anumită regularitate, iar în timp frecvența acestora a scăzut. Pe parcursul unei anchete obișnuite, erau puse întrebări referitoare atât la activitățile persoanei în cauză, cât și la alți oameni cu care aceasta intra în contact și erau avansate propuneri de colaborare cu Securitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rezultatelor, revenirea asupra celor învățate pentru a le corecta și a facilita trecerea spre o altă etapă, este orientată spre un ajutor imediat și încearcă să coreleze caracteristicile elevului (inclusiv nevoile, interesele) cu caracteristicile conținuturilor de învățat; se desfășoară cu regularitate și este utilizată în luarea deciziilor privind activitatea continuă. după cum se apelează la o normă sau la un criteriu: evaluare normativă - apelează la o normă; furnizează poziția individului față de altul într-un grup (ce poate face elevul X în comparație cu elevul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în vederea identificării punctelor vulnerabile, poate dura câteva luni. În plus, procesul de creare a unui sistem de apărare pe niveluri și ale unei rețele flexibile pentru remedierea celor mai serioase vulnerabilități poate dura câteva luni bune și trebuie repetat cu regularitate. 8.5.5.Amenințări și vulnerabilități: o problemă pe cinci niveluritc "8.5.5. AmeninȚĂri și vulnerabilitĂȚi\: o problemă pe cinci niveluri" Controlul amenințărilor și reducerea vulnerabilității în spațiul cibernetic constituie o provocare complexă, din cauza numărului și gamei diferite de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în care au fost creați virușii de tip script, ștergerea codului lor este mai ușoară decât eliminarea codului virușilor tradiționali. Protecția împotriva virușilor de tip script se realizează la fel ca și în cazul virușilor clasici, adică prin folosirea cu regularitate a unui program antivirus bun, evitarea deschiderii fișierelor atașate la e-mail-uri și neacceptarea fișierelor primite fără să fiți avizați în prealabil de trimiterea lor, în timpul sesiunilor de chat sau mesagerie. În plus, sunt câteva măsuri specifice care pot fi luate
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
subtitlul „Ziar național-poporan independent”. Director și responsabil este V. Hotăran pentru numerele apărute la Sibiu, Eugen Goga pentru cele editate la București. Colaboratorii încearcă să surprindă cele mai importante evenimente social-politice și culturale de pe teritoriul României întregite. Cu o anumită regularitate sunt publicate articole cu un caracter informativ, precum Mișcarea culturală în Banat, Situația în Bucovina, Cultura românească în Basarabia, Propaganda culturală în Ardeal. În prima pagină se află articole de Al. Vlahuță, Sever C. Dan, Octavian Goga (Vreme nouă, Criza
RENASTEREA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289172_a_290501]
-
unei legi cauzale ar putea fi următorul: ANALIZA TEORETICĂ (Model explicativ ipotetic al procesului de producere) → IPOTEZĂ DE RELAȚIE CAUZALĂ → VERIFICARE EMPIRICĂ A IPOTEZEI CAUZALE → LEGE CAUZALĂ. • Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o bază pentru a presupune că o asemenea regularitate este mai generală, independentă de un context particular. Dacă găsim că în întreprinderile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Garanție a generalității relației cauzale, cât și a caracterului ei de lege. O regularitate empirică constatată într-un anumit context poate dispărea cu desăvârșire într-un alt context. Modelul explicativ ne oferă o bază pentru a presupune că o asemenea regularitate este mai generală, independentă de un context particular. Dacă găsim că în întreprinderile dintr-o anumită țară sau dintr-un grup de țări există o corelație empirică clară între poziția ierarhică și gradul de satisfacție a muncii, nu avem încă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fără însă a elabora un model explicativ satisfăcător. Nu avem încă argumente solide care să excludă posibilitatea unui mod de organizare socială în care egalitatea să coexiste cu raritatea. Modelul explicativ ne poate deci oferi o garanție suplimentară că o regularitate empirică oarecare nu este doar locală, ci universală. • Contribuie la precizarea relației cauzale. Legile nu exprimă relații între fenomene complexe, ci între caracteristici abstracte ale acestora. O teorie asupra mecanismului producerii face posibilă formularea cu claritate atât a entităților abstracte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
serie de condiții sociale care, la rândul lor, sunt asociate în unele țări cu rasa! Relația cauzală invocată aici nu reprezintă deci o relație între rasă și criminalitate, ci între condițiile economice și sociale (asociate frecvent cu rasa) și criminalitate. Regularitățile empirice nu pot fi considerate din acest motiv, decât cu multă prudență, drept legi ipotetice. Modelul explicativ nu va ajuta să precizăm entitățile abstracte din aluatul inform al relațiilor empirice. Verificarea ipotezelor cauzale. Existența unui model explicativ plauzibil poate fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
-i acestuia statutul unei ipoteze solide. Analiza teoretică le selectează din mulțimea ipotezelor rivale pe acelea care par mai plauzibile, propunându-le verificării empirice. Mai mult, verificarea empirică nu este nici ea absolută. Analiza teoretică poate preciza condițiile în care regularitatea empirică constatată este posibil să nu mai fivalabilă. Modelul explicativ constituie deci atât un prim test al ipotezelor cauzale, cât și un complement al verificării empirice, o parte esențială a sistemului de testare finală. Analizând mobilitatea socială și factorii săi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi totuși eliminată prin presupozițiile care decurg din modelul explicativ al procesului de producere cauzală. Din mecanismele acestuia pot fi derivate presupoziții în legătură cu distanțele spațiale și temporale care pot susține o relație cauzală. Problema cauzelor aparente. Introducerea legilor cauzale din regularități empirice poate duce adesea la imaginarea de cauze false, aparente. Relația clasă socială-natalitate (Stinchkomb, 1968). Analizele întreprinse în SUA au scos în evidență o relație clară de covariație între clasa socială și natalitate. Clasele sociale mai sărace prezintă o natalitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale aceleiași cauze. Există aici o lecție foarte importantă care trebuie reținută. Avertismentul lui David Hume de a nu trece de la post hoc (după aceea) la propter hoc (din cauza aceea) este, în sociologie, deosebit de actual, datorită complexității fenomenelor sociale. O regularitate empirică, oricât de puternică ar fi ea, nu poate fi încă expresia unei legi cauzale dacă nu este validă și teoretic, prin asocierea unei explicații a procesului de producere. În lipsa acesteia, ea poate rămâne o simplă curiozitate. Să ne gândim
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
practicile educative nu se mai corelează cu imaginea de sine. În ambele exemple s-a pornit de la o presupoziție falsă asupra cauzelor, precizându-se însă corect o corelație empirică. Analizele ulterioare au scos în evidență însă că explicația cauzală a regularității empirice este în realitate alta. Acest risc, de a fi corect din rațiuni false, evidențiază diferența dintre relațiile empirice și interpretările lor cauzale. O ipoteză nu este definitiv validată decât dacă predicțiile sale empirice sunt confirmate. Problema numărului. Pentru sociologie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
invariabilă în raport cu spațiul și timpul; aceeași pe continentul american și pe cel asiatic; aceeași în prezent, ca și acum 2000 de ani sau peste. Sociologul nu mai poate face automat o asemenea presupoziție. Stabilite cu mare migală, aici și acum, regularitățile empirice se pulverizează dacă trecem într-o altă societate sau dacă un parametru structural al perspectivei societății se modifică. Realitatea fizică este relativ omogenă. În contrast, realitatea socială are un caracter puternic variabil. Ea nu mai este omogenă în spațiu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
membrii unei colectivități caracterizate printr-o cultură autoritară? Pentru a răspunde la această întrebare, experimentul a fost replicat cu grupuri de copii din India, țară caracterizată printr-o cultură tradițională puternic orientată autoritar (Mead, 1971). Rezultatele au fost diferite. Alte regularități empirice au apărut. Stilul de conducere autoritar a funcționat mai eficient decât cel democrat, acesta din urmă prezentând o serie de incongruențe cu așteptările culturale cristalizate ale copiilor. Studiile americane asupra mobilității sociale ne oferă un alt exemplu de variație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Duncan, 1972). Datorită importanței deosebite a contextului în explicația sociologică, ne putem aștepta că vom avea doar în mod excepțional relații cauzale simple. Cele maimulte dintre formulările cauzale simple se dovedesc curând a fi formulări neglijente, generalizări abuzive ale unor regularități empirice conjuncturale. Trebuie să ne așteptăm mai degrabă la formularea de teorii complexe care să precizeze într-o măsură cât mai mare variația relațiilor de determinare în funcție de diferiții factori contextuali. Doar specificarea pentru fiecare lege cauzală a condițiilor care pot
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este baza empirică a formulării ipotezelor cauzale. Multe cercetări sociologice empirice sunt orientate tocmai de o asemenea speranță. Ele realizează o mulțime de măsurători, fără să fi formulat de multe ori ipoteze prealabile, așteptând să descopere relații cauzale sub forma regularităților empirice. O asemenea speranță este însă neîntemeiată. Faptele, identificabile în mod natural, nu coincid cu cauzele și efectele căutate. Faptele sunt informații despre fenomene complexe, multidimensionale, în timp ce termenii care figurează în enunțările cauzale în calitate de cauză și efect sunt proprietăți abstracte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]