2,802 matches
-
Acest lucru se poate întâmpla oriunde există un context asemănător. La nivelul unei echipe redacționale există de multe ori vicii de comunicare; unii nu s-au alfabetizat încă în domeniul sensibil al diversităților de opinii și/sau n-au cultul relațional; alții nu știu să abordeze un conflict și nici nu vor să învețe acest lucru, deși el le trădează chiar nivelul cultural de adâncime. Sunt scriitori care fac polemica în defavoarea persoanelor și nu a ideilor. La toate acestea se adaugă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
caldă, normală, rece sau tensional conflictuală) definește parțial calitatea interacțiunilor în educație, potențialul de câștig al jocului de tip „educație”. Pentru mulți, subiecți conduita empatică este una imperios practică. Echilibrul competențelor comunicativ-afective devine elementul central al profesionalității. Prin retroacțiune, empatia relațională prezentă în spațiul educațional produce unele schimbări în valorile subiectului/grupului educațional. La întrebările: Cât de puternic se manifestă mecanismul empatic ca generator al variabilității relațiilor umane? Care este gradul de înțelegere a nevoilor de relaționare, de comunicare la unii
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
interesele, expectațiile și aspirațiile subiecților angajați în evaluarea rezultatelor pe care le-au obținut; oportunitățile și constrângerile mediului instituțional (metoda SWOT de analiză este utilă în acest caz); percepțiile reprezentările și concepțiile pe care profesorii le au cu privire la orizontul cultural, relațional și la maturitatea socială a elevilor; tensiunile care se produc în grupurile școlare și care pot lua forma unor orientări prescriptive, judecăți de valoare, norme interne ale culturii organizaționale școlare; 24 forța de impact protecționist/securizat sau stresant/frustrant pe
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
muzicieni instrumentiști”; s-a derulat în perioada 9.11.2009 - 29.11.2009. 4. Managementul schimbării La nivel societal au loc numeroase schimbări solicitate de aderarea României la Uniunea Europeană. Profesorul trebuie să conștientizeze necesitatea realizării unor schimbări de ordin profesional, relațional sau material pentru a se perfecționa cât mai mult. 5. Managementul timpului Profesorul trebuie să conștientizeze importanța gestionării eficiente a timpului: alocarea cu eficiență a unor secvențe de timp, pentru fiecare activitate (planificarea); respectarea timpului acordat (organizarea); evaluarea constată a
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de informatică; Încărcarea soft-ului educațional din aplicația AEL pe toate calculatoarele din cabinete (altele decât laboratoarele); Asigurarea asistenței tehnice la examene naționale, olimpiade școlare, sesiuni de comunicări, simpozioane; Administrarea bazei de date BDNE, Administrarea altor baze de date; Capacitatea relațională cu personalul instituției; Implicare, propuneri concrete, intervenții documentate, etc., Realizarea de activități/sarcini suplimentare. Capitolul XVI Certificarea competențelor profesionale, liceu, filiera vocațională În temeiul hotărârii de guvern nr.741/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
dosare documentare, sinteze, oferind consultații directe sau la distanță, etc. Mediul instituțional: meseria se poate exersa în medii diferite, în funcție de natura și mărimea centrului informațional; este singura persoană care poate răspunde nevoilor de informare a unui organism/instituție; tehnicitatea, calitățile relaționale și eficacitatea vor fi cu siguranță apreciate Competențe Nivel minim de formare: BAC + 3 Calificări profesionale: nivelul 2 (tehnician în I/ D) * Competențe tehnice esențiale: * cunoașterea mediului profesional * înțelegerea utilizatorilor * identificarea și validarea surselor de informare * prelucrarea fizică a documentului
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
Mediul familial este locul unde copilul deprinde modelul primelor contacte cu adultul și atitudinile pe care el le adoptă în cercul familiei pun bazele conduitelor viitoare. STILURI PARENTALE 1.1. Definirea conceptului Expresia stil educativ este utilizată într-un sens relațional: ea vizează natura și caracteristicile raporturilor familiale în cadrul cărora se realizează procesul educativ, fiind adesea înlocuită în literatura de specialitate cu termeni ca “atmosferă familială ”, “climat educativ (familial) ”, “tehnici de influență ”. Dacă diferite familii transmit valori, atitudini, cunoștințe etc. diferite
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
copiii lipsiți de dragostea părintească sunt timizi, instabili, interiorizați și complexați, în timp ce capriciul, răsfățul, lipsa de voință și fermitatea caracterizează de cele mai multe ori copiii ale căror relații cu părinții sunt exagerate din punct de vedere afectiv; b) asigurarea unor raporturi relaționale, juste și echilibrate. Părinții trebuie să ofere modele de conduită corespunzătoare, calitățile și atitudinile lor având o influență formativă decisivă; dimpotrivă, divergențele între tact și cuvinte, între atitudine și conduită antrenează incertitudini și lipsă de discernământ în aprecierea răului sau
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de devierile de conduită ale copiilor normali mintal. Kurt Schneider <footnote I.Străchinaru, Devierile de conduită la copii footnote> analizând rolulul trăsăturilor temperamentale în constituirea manifestărilor caracteriale, pune în evidență la caracteriali trăsături afectiv-temperamentale relativ rudimentare, insuficient înnobilate cu conținut relațional social adecvat. Unele conduite reprobabile ale copilului caracterial se pot structura datorită reacției explozive sau instabilității sale, dar ele, conduitele respective pot să apară și prin mecanismul de proiectare directă a unui temperament dificil, dominat de impulsul afirmării. În aceste
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
caracter sunt mult mai variate deoarece depind aproape exclusiv de mediul social și de educație. Caracterul reunește particularități privind relațiile subiectului cu lumea și valorile după care se conduce subiectul; este, deci, o instanță de control și valorificare. Caracterul, latura relațional valorică și de autoreglare a personalității, poate fi definit în termeni de atitudini și de trăsături. În viziunea lui Cattell, atitudinea este o tendință de a acționa într-un mod special într-o situație determinată. Atitudinea conține 2 segmente: orientativ-evaluativ
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
de obstacole si greutăți. În astfel de situație distingem: a) Trebuințele: - fiziologice: trebuințele de hrană, de sete, de igienă, de adăpost, de odihnă, de protejare a sănătății; - de siguranță/securitate: trebuințele de siguranță existențială, de securitate emoțională, de securitate socială, relațională; - sociale: trebuințele de apartenență și adeziune, de identificare afectivă cu un grup, de a fi membru al unei familii și de a avea o familie, de a fi în consonanță cognitivă și afectivă cu membrii grupului; se referă la trebuința
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
poate aduce contribuția la rezolvarea problemelor de orientare școlară și profesională sau la elucidarea unor fenomene specifice, cum ar fi: rămânerea în urmă la învățătură și cazurile de indisciplină, defecte de organizare a regimului zilnic de activitate, conflictele și tensiunile relaționale etc. Din păcate, în școlile de la noi din țară, unde rareori întâlnim cabinete de consiliere psihopedagogică (problemele mai severe fiind rezolvate de centrele județene), prerogativele consilierului/psihopedagogului școlar trebuie să fie preluate de cadrele didactice care trebuie să acorde atenția
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
clasă, din care multe comportă unele schimbări imprevizibile. El trebuie să nu intre în dezacord cu regulile de conviețuire din mediul școlar știind că adaptarea școlară nu poate fi realizată decât în condițiile unui climat școlar optim. A.1. INDICATORI RELAȚIONALI Adaptarea școlară nu poate fi concepută fără analiza indicatorilor relaționali. Aceștia se referă la preferințele pe care un anumit elev le manifestă față de ceilalți colegi și ale acestora față de el. Aceste relații interpersonale se stabilesc între elevi cu ocazia participării
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
să nu intre în dezacord cu regulile de conviețuire din mediul școlar știind că adaptarea școlară nu poate fi realizată decât în condițiile unui climat școlar optim. A.1. INDICATORI RELAȚIONALI Adaptarea școlară nu poate fi concepută fără analiza indicatorilor relaționali. Aceștia se referă la preferințele pe care un anumit elev le manifestă față de ceilalți colegi și ale acestora față de el. Aceste relații interpersonale se stabilesc între elevi cu ocazia participării lor la activitățile instructiveducative și a celor desfășurate în cadrul diferitelor
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
fi lipsit de realism dacă deriva românească din Federația Rusă ar fi pusă numai pe seama autorităților federale și a zeloșilor activiști romanofobi. Există și responsabilitatea oficialilor români dar și a societății civile și Organizațiilor guvernamentale de a stabili un sistem relațional și de sprijin a culturii naționale în comunitățile dispersate pe întinsul fostei Uniunii Sovietice. O comparație între Comunitatea românilor din Caucazul de Nord și Comunitatea rușilor lipoveni din Delta Dunării - România este elocventă pentru cauza susținută de Societatea Ginta Latină
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
stimulul stresant ca atare contează, ci și perceperea lui de către individ ca fiind stresant. În burnout caracteristicile și constrângerile reale ale vieții profesionale trec În prim-plan. Burnout-ul apare atunci când individul nu mai face față constrângerilor profesionale, resimțind „investițiile” lui relaționale inițiale. Stresul există independent de burnout, pe când acesta din urmă este indispensabil legat de stres. Stresul bine gestionat poate fi depășit. În schimb, stresul incorect sau prost gestionat se poate converti În bornout. Pași importanți care diminuează sindromul de epuizare
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cătălin Constantin IOAN, Cristina VAMEŞU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93100]
-
inițiate de educatori pentru a valorifica timpul elevilor, pot fi factori de prevenire dacă un asfel de demers se bazează pe excluderea formalismului și a poziției autoritare. Dorința reală a educatorului de a afla ce stimulează acum impulsivitatea, precum și tactul relațional, sunt atitudini percepute și apreciate de elevi. Metafora cea mai potrivită a acestei etape (1980 cf. Cosmovici, A., Iacob, L., 1999ă ar fi aceea a catusului extrem de țepos, dar care a ajuns să Îmbrace această haină "nesuferită" tocmai pentru a
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă și morală a copilului. Clasa școlară reprezintă un grup ai cărui membri depind unii de alții, fiind supuși unei mișcări de influențare reciprocă ce determină echilibrul funcțional al câmpului educațional. Insuși actul predării-Învățării este un proces relațional, iar gestiunea acestor relații se Înscrie În ceea ce autorii de specialitate numesc managementul clasei școlare. Comportamentele agresive ale adolescentului Își pot avea originea și Într-un management defectuos al clasei, mai exact Într-o lipsă de adaptare a practicilor educaționale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
se instruiesc, dar este și un loc unde se stabilesc relații, se crează condiții pentru dezvoltarea cognitivă, afectivă și morală a copilului. Clasa școlară reprezintă un grup ai cărui membri depind unii de alții. Insuși actul predării-Învățării este un proces relațional, iar gestiunea acestor relații se Înscriu În ceea ce autorii de specialitate numesc managementul clasei școlare. Comportamentele agresive ale adolescentului Își pot avea originea și Într-un management defectuos al clasei, mai exact Într-o lipsă de adaptare a practicilor educaționale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
observa că școala Însăși favorizează manifestarea conduitelor agresive. Clasa școlară reprezintă un grup ai cărui membri depind unii de alții, fiind supuși unei mișcări de influențare reciprocă ce determină echilibrul funcțional al cțmpului educațional. Insuși actul predării-Învățării este un proces relațional, iar gestiunea acestor relații se Înscriu În ceea ce autorii de specialitate numesc managementul clasei școlare. Comportamentele agresive ale adolescentului Își pot avea originea și Într-un management defectuos al clasei, mai exact Într-o lipsă de adaptare a practicilor educaționale
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
că ceea ce vor deveni adolescenții depinde de ceea ce sădesc, cultivă părinții. Obiectivele ce trebuie atinse în dezvoltarea relației dintre părinți și copii sunt: mărturisirea și demonstrarea dragostei (încredere și siguranță din partea copilului, afecțiune și înțelegere din partea părinților), asigurarea unor raporturi relaționale, juste și echilibrate (divergența dintre act și cuvinte, între atitudine și conduită antrenează incertitudini și lipsă de discernământ în aprecierea răului sau binelui de către copil), complementaritatea rolurilor parentale Îrolurile tatălui și ale mamei trebuie să se completeze reciproc). Familia este
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
formula o rețetă comportamentală care să fie aplicată în mod nediferențiat de către fiecare părinte, însă, după opinia lor, în educația copiilor trebuie să existe între părinți înțelegere și acord în diferite probleme. Expresia ,, stil educativ” este utilizată într-un sens relațional, ea vizând natura și caracteristicile raporturilor în cadrul cărora se realizează procesul educativ, fiind cunoscută în literatura de specialitate cu termeni ca: ,, atmosferă familială”, „climat educativ”, „ tehnici de influență”. Fiecare familie are stilul ei educativ, care este în principal dependent de
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
ale individului. (Anca Munteanu, 1994, p.49) Orientarea behavioristă concepe creativitatea ca un tip de comportament cu trăsături specifice, ce încearcă să surprindă, în mod special, determinările sale. Creativitatea nu e numai o trăsătură de personalitate, ci și o variabilă relațională, iar comportamentul creativ a fost studiat în raport cu situația problematică, nivelurile performanței și cu condițiile mediului în care se desfășoară acțiunea creativă. Principala limită a curentului behaviorist, în explicarea fenomenului creativității, este reducerea complexității fenomenului creativității la formarea legăturilor de tipul
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
ei, observați și darul pe care-l au de la natură spre a-l dezvolta dar și cusurul de la natură spre a-l îndepărta.”( C., Cucoș, 1997, p. 93) Stiluri și modele parentale Conceptul de stil parental este utilizat în sens relațional, deoarece vizează natura și caracteristicile raporturilor familiale în cadrul cărora se realizează procesul educativ. Stilurile parentale par să se organizeze în jurul a două axe: 1) Axa autoritate / liberalism sau constrângere / permisivitate; 2) Axa dragoste / ostilitate sau atașament / respingere Există trei modele
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
educarea copilului. în relația părinți-copii, fiecare influențează și este influențat în procesul comunicării. Relația părinți -copii nu trebuie lăsată la întâmplare. Există norme 18 precise care stau la baza acestor relații: nevoia de dragoste care asigură protecție, asigură unele raporturi relaționale, juste și echilibrate, cât și complementaritatea rolurilor parentale. Indiferent de vârstă, copilul are nevoie de o ambianță caldă dar și de supunere, de reguli cărora să se conformeze, stabilite în acord cu părinții. Așteptările părinților și atitudinile lor privind educația
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]