1,875 matches
-
XX, care a schimbat radical percepția despre spațiu, timp și gravitație care se află permanent într-o condiționalitate reciprocă, pentru că altfel Universul ar intra într-un mare haos. Deci structura Universului, știința cosmologică ar fi de neconceput fără valabilitatea teoriei relativității generale... Aveți domnule Albert Einstein un loc de onoare în Academia Universului. Profesorul: Cea mai mare parte din teoria dumneavoastră a fost demonstrată după plecarea în Ceruri, unde tot Universul a recunoscut-o! Darwin: Domnule profesor, gazda, vreți să mai
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
fapt cineva presupus a fi vinovat; formula folosită de instanțe este "a fost găsit vinovat", prea frecvent a găsi rostind de fapt că partea tare a vinei derivă din intenția noastră de a găsi un vinovat. Am în vedere aici relativitatea (la un anumit context, adică la un sistem de valori) vinii. Dacă mă gândesc și la erorile de judecată, la cei total nevinovați (iată că am introdus în mod implicit ideea unei vinovății parțiale!), răul este cu atât mai mare
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
că acest din urmă Rimbaud pune probleme care depășesc arta cu mult și sunt menite să-i deruteze pe literatori; la fel, noua fizică a lui Poincaré sau cea a lui Einstein i-a derutat la început pe fizicieni. Căci relativitatea este mai degrabă un capitol al Geometriei superioare, decât unul al Fizicii experimentale. S-ar putea, așadar, ca Iluminațiile să țină mai mult de spiritul științific, decât de lirismul pur. Prin urmare, cu modestia și concentrarea cuvenite adevărurilor contemplate, vom
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sub rădăcinile limbii. 74. Spațiul. Ruinele îl strângeau ca o menghină. Stare de spațiu îngust peste pagini de nerostire. În ușa bisericii, o cochilie de melc. Cuiele pecetluiau nimicul. Cărămizile, intenții suprapuse pe două rânduri; Dumnezeu tencuia iluzii sub cruce. Relativitatea porților deschise sfida depărtările. Fără să țină seama de marginile ermetice ale nelocuirii, cimitirul își descompunea umbra strict într-o ordine vegetală. Singurătatea, ciob de lună în maxilarul lupului tânăr, sângele galben păta cu înstrăinare gulerul cămășii. (Masochistă, percepția morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
scuipă cenușă. Anul trecut am sădit un pom, anul acesta am înverzit în jurul sufletului, la anul, Doamne, la anul, cum voi sparge în ambele sensuri cerul?! Amăgire. Nimic mai incert decât o consemnare a prezenței într-un prezent conjugat sub relativitatea absurdului. Astăzi, mâine, poimâine fericiri, regrete, resemnări, raportate la dimensiuni cronologice (înainte de..., după..., anul Domnului...), consemnate în jurnale (ordinea gândirii prima încifrare, ordinea faptelor mereu ultima), actualizate la asfințitul soarelui (nostalgia îndulcește înserările), declasate cu fiecare resuscitarea a memoriei (punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
distorsorului mecanic. Măsurat în distanță spațială, acesta corespundea la o mie de ani-lu-mină în zece ore Dar și aceasta, Gosseyn o bănuise deja, nu era decât o iluzie. Îi explică lui Leej. - Nu este cu adevărat o problemă de viteză. Relativitatea, unul dintre principiile cele mai perfecte ale sistemului non-A. arată că factorii spațiu și timp nu pot fi considerați separat. Evenimente se produc la diferite momente, iar distanța spațială face pur și simplu parte din imaginea care se formează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
indivizi plètiți care sè le facè cunoscute tuturor! rèmâne că tu sè alegi, dar e mai bine sè fii de partea orei exacte! ce ne-am face oare într-o lume în care totul s-ar petrece într-o absolutè relativitate a timpului, ne-am da întâlnire cu ceilalți în jur de patru, ne-am trezi dimineață pe la șapte, înfiorètor câte posibilitèți de relativizare a timpului are limba românè, cum naiba sè trèiești împècat cu timpul într-o limbè care, printr-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
dă pe afară ca șampania. Închis între pereții veșniciei, meditează. Și eu am înțeles atunci, Mitică, bunele intenții ale mamei. Grija raportării ei mă ținea și pe mine liberă în închisoarea mea, putând să mă scufund sau să mă ridic relativitatea sensului e acceptată având în vedere mulțimile din mine. Am acceptat și urâțenia orașului care-mi intra cu duhoarea lui în așternuturi, am înțeles și prostia locuitorilor, ca raportare la deșteptăciunea altor meridiane, se menține astfel echilibrul balanței. Ceea ce mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
distorsorului mecanic. Măsurat în distanță spațială, acesta corespundea la o mie de ani-lu-mină în zece ore Dar și aceasta, Gosseyn o bănuise deja, nu era decât o iluzie. Îi explică lui Leej. - Nu este cu adevărat o problemă de viteză. Relativitatea, unul dintre principiile cele mai perfecte ale sistemului non-A. arată că factorii spațiu și timp nu pot fi considerați separat. Evenimente se produc la diferite momente, iar distanța spațială face pur și simplu parte din imaginea care se formează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
să ne facă să credem că ea are totuși o valoare, chiar dacă în fond n-ar avea vreuna. Există o filozofie a iubirii, una a sărăciei, alta a desperării - iar pe lângă aceasta mai are fiecare om una a sa, caracteristică. Relativitate - relativitate vizionară -, asta e tot! - E. Cunoașterea procesului prin care se formează ideile este și cheia pentru a cunoaște modul cum au luat naștere teribilele contuzii numite "spiritul vremii", cum o confuzie a încercat s-o descurce pe alta și
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ne facă să credem că ea are totuși o valoare, chiar dacă în fond n-ar avea vreuna. Există o filozofie a iubirii, una a sărăciei, alta a desperării - iar pe lângă aceasta mai are fiecare om una a sa, caracteristică. Relativitate - relativitate vizionară -, asta e tot! - E. Cunoașterea procesului prin care se formează ideile este și cheia pentru a cunoaște modul cum au luat naștere teribilele contuzii numite "spiritul vremii", cum o confuzie a încercat s-o descurce pe alta și s-
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
încurcat pe sîne însăși și mai mult. Aceasta e viața vizionară a ideilor noastre. Singura filozofie justă e aceea care fundamentează și scuză, ca firești, toate formele gândirii umane, care consideră ca egal îndreptățite o formă oarecare sau alta. Îndreptățirea relativității. Eu cred că dezbinarea noastră provine din neștiința noastră; ne certăm cu furie și ură, dar rămânem complet nelămuriți cu privire la obiectul disputei. În timp ce noi, asemenea lucrătorilor de la turnul Babel, încercăm zadarnic să ne lămurim unii altora părerile, construcția - grație căreia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care-a fost corectivul tuturor mișcărilor noastre din trecut, care s-a cristalizat la romani în principiul: Nil admirari sau în adânca întrebare a lui Pilat din Pont: "Ce este adevărul? " Vine acuma interesanta întrebare: Cum de acest simțământ al relativității adevărului și binelui nu au rezistat înnoiturilor importate la noi? Cum de fiecare șarlatan care și-a făcut educația în cafinelele Parizului poate să impuie, așa, nitam-nizam, toate chițibușurile necoptului său creier unor țări cari au o istorie proprie de
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
noastră mărginită și obiectele prezentate de natură*. Dacă am fi cu mult mai mici, atunci ceea ce ni se pare azi mic ni s-ar părea atunci foarte mare. Știința ne dezbracă și de asta când ne arată 413 {EminescuOpXV 414} relativitatea măsurăturei noastre. În fine e moral pentru că place - dar ar trebui să placă pentru că e moral ["IPOTEZA, O PRESUPUNERE... "] 2287 Ipoteza, o presupunere din care se trag urmări. Procesul prin care ajungem la formarea ipotezelor este interesant pentru logica concretă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Marinetti. Piesa lui Tzara Le Mouchoir de Nuages, reprezentată de către „Soirées de Paris” la Teatrul Cigale în 1924, este „explicată” pentru publicul românesc de către însuși autorul ei ca fiind o „tragedie ironică sau o farsă tragică”, o „operă poetică” despre „relativitatea lucrurilor, a sentimentelor și a evenimentelor”. Trei personaje care își păstrează identitatea pe parcursul întregii piese; apar șase comentatori care joacă 17 roluri diferite; întreaga piesă se bazează pe exhibarea caracterului de ficțiune teatrală; electricienii și mașiniștii sînt prezenți pe scenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rațională, universal valabilă și recunoscută ca atare de către toți. Ea este cunoașterea adevărată prin opoziție cu opiniile variabile ale indivizilor, cu punctele de vedere particulare, cu tot ceea ce nu este decât "subiectiv". Or această pretenție de a birui particularitatea și relativitatea "subiectivului" trebuie înțeleasă în deplinătatea sa. Depășind cu mult simpla respingere a diferențelor individuale, ea trimite la natura profundă a experienței și a condiției umane și nu poate fi înțeleasă decât pornind de la ea. În această calitate ea a jucat
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nici un punct de sprijin fix pentru o cunoaștere solidă. Or, potrivit acelei științe galileene a naturii care avea să bulverseze modul de gândire al omului european și să facă din el ceea ce este, continuă să fie posibil a exhiba, dincolo de relativitatea aparențelor sale subiective, o ființă adevărată a lumii, o lume în sine. Și aceasta în ciuda faptului că, în cunoașterea lumii, facem abstracție tocmai de calitățile sensibile și, în general, de tot ceea ce este tributar subiectivității, pentru a nu reține, ca
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
de exemplu, o slujbă mai interesantă. Lecția de bază a taoismului este că singurul lucru permanent în viață e lipsa permanenței și totuși ne comportăm constant ca și cum binecuvântările și problemele noastre ar fi permanente. Meditația ne învață lecția impermanenței și relativității și ne arată cum să ia în loc să luptăm împotriva curenților schimbării constante. Meditația echilibrează energia și armonizează cele Trei Comori sub comanda spiritului. De fiecare dată când meditați, vă puneți mintea în slujba corpului și a respirației, în loc să permiteți corpului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
ultimul Învinuit de a fi adus din Australia, cu acte În regulă, trei pui de struți, urâți ca dracu. Cel puțin așa susținea Avram În fața instanței. O acuzație pe care instanța de judecată o respingea de fiecare dată În baza relativității absolute a gustului estetic și a dreptului la diferență. Cu ce sunt mai frumoase niște rațe Îndopate și legănate În mersul lor pe picioare care nici măcar nu se văd? Se apără Domițian ținând strâns În mâini volanul Fordului și privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Dromiket 4 -, îți povestesc și ție despre galaxia mea. — Asta și vreau! șopti Dromiket 4. Știți, domnișoară, noi nu prea avem posibilitatea să ieșim din galaxia noastră. E drept că au ieșit câțiva, în delegație, dar știți cum e cu relativitatea timpului: ei s-au întors tot tineri, însă în vremea asta pe Pământ toți prietenii lor se schimbaseră, îmbătrâniseră, deveniseră șefi și i-au trimis la munca de jos. Apoi, au fost unii care și-au găsit nevestele de vârsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Cred că dovezi arheologice trebuie să-ți cer eu!... Vrei neapărat să-ți justifici ipoteza durerii și întoarcerii unui pământean prin cosmos cu viteza luminii, însă... - Însă cum voiai să interpreteze altfel lucrurile niște martori oculari aproape primitivi ai acestei relativități a timpului pe care azi o numim paradoxul lui Einstein și pe care nici azi n-o înțeleg prea mulți oameni! - Exagerezi. - Dumneata exagerezi simbolizând totul! Miturile și legendele sunt conglomerate mult mai complexe decât le tratăm de obicei. Un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
șansă! Nu! Nu 0,000....0 %, deci, la 0/00, la contra-biliard? Nici una! Chiar când credeam că nu se poate mai rău, atunci se întâmplă asta! și probabil că încă se poate mai rău și atunci e oarecum bine. Minunile relativității. (când se poate mai rău, dar și mai bine și atunci când știi cum este, ei , atunci chiar ai realizat ceva. Iar când mergi din extrema si reușești sa le atingi, ei, atunci nu faci nimic, si e iarăși o realizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
înfruntau pe Grimus cel împodobit cu pene. înăuntru, în camera secretă, eu îeul-Vultur) purtam o aprigă bătălie cu eul-Grimus. — Trebuie să păstrezi Trandafirul, spunea eul-Grimus. Ai nevoie de el pentru reconceptualizarea insulei. Așa cum ți-am explicat. Trebuie să păstrezi Trandafirul. Relativitatea funcționează bine chiar și între dimensiuni. Ele există doar în conjuncție una cu alta, căci își sunt funcții una alteia. Distruge Trandafirul și vei distruge legătura noastră cu Continuumul Dimensional. Și-atunci nici noi n-o să putem supraviețui. — Grimus a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
mă conving?, m-am Întrebat, iritat, când am revenit În cameră. Tipul insinua În chip evident ceva, era Însă mult prea subtil pentru starea mea de agregare interioară ca să mă prind ce anume. Și, oricum, nu considerațiile lui constipate despre relativitatea timpului reprezentau cea mai importantă dintre problemele care mă frământau atunci. Stai liniștit, n-o să te plictisesc cu trecerea lor În revistă. De altfel, nici nu cred că ar fi nevoie, cu un minimum de bunăvoință, ți le poți imagina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Voltaire, care a cochetat și el cu istoria. Mai puțin cu fizica, dar nimeni nu-i perfect... Așadar, ce susținea Einstein? La mai mult de un deceniu după formularea și demonstrarea celebrei E=mc², Într-o cărțulie de popularizare, Teoria relativității pe Înțelesul tuturor, ilustrul fizician scria că una dintre consecințele pe care le atrage după sine existența câmpurilor gravitaționale de mare intensitate este aceea că nu poate fi admisă ideea unui punct de vedere privilegiat din perspectiva căruia Univesul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]