2,023 matches
-
scofîlcit de dificultățile materiale și de alt ordin? *Ani s-a întors fără medicamente de la Lentopol, care e plecat în Italia. Cînd povestea pe unde a mers și ce greutăți a întîmpinat (a fost și la Dănilă, un alt medic reputat prin tratamentele contra cancerului), „Bunicul” repeta după aproape fiecare frază: „Slabă speranță!...”, „Slabă speranță!...”, „Atunci, slabă speranță!...” Pentru aceste vorbe pocite, aproape că l-am urît!... *Privesc rafturile de cărți. De care dintre ele să mă despart? Simt că unele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
o perioadă nefastă. „Bietul Cutare”, „biata Cutare” au aproape întotdeauna rolul de a anunța ceva senzațional din perspectiva povestitorului. Că prin ele emană răutatea, o dovadă e faptul că le aud mai des din gura ipocriților decît din a oamenilor reputați ca sinceri. *Trecută din registrul sentimental în cel politic, mi se pare mereu actuală următoarea „poruncă verlainiana”, tradusă astfel de Macedonski: „Cine gîndul nu-și trădează / Nu oftează!”(Opere, II. Poezii, EPL, 1966, p. 51). O notez „pro memoria”, deși
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Gabriel Tatos; unchiul pictorului și publicistului Teodor Tatos. A colaborat strâns cu prof. Virgil Tempeanu, fiind vicepreședinte al Ligii Culturale din oraș. A adăpostit În copilăria lor, vara, pe frații Valentin și ștefan Gheorghiu, pianistul și violonistul de mai târziu, reputați muzicieni instrumentiști. 122 Lala, este Vasile Lovinescu, fratele dramaturgului. 123 După plecarea mea de la „Galerie”, de aproape un an și jumătate, nu mă puteam amesteca În activitatea și organizarea instituției, mai ales că relațiile cu cei de la muzeul fălticenean erau
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
verde de brad, cu globuri și o păsărică cu ciocul deschis (probabil pentru urări, căci alături e scris cu roșu: 1975). Desenul e iscălit: C.M. 636 ca să vi-l trimit la Fălticeni. Eu știu că socrul meu era un folclorist reputat, și că Gustav Weigand, cunoscutul romanist german, a venit odată la Broșteni, pe când socrul meu funcționa acolo ca Învățător, ca să facă cunoștință cu el. Din păcate, socrul meu lipsea din localitate. El avea o mulțime de fișe, de cuvinte populare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nu pot să nu mă gândesc cu plăcere și la Suceava, la Folticeni și la tine. Îți doresc ție, d-nei și alor tăi: Sărbători fericite și Anul Nou 1977 cu bucurie. Mihai 368 Fiul institutorului I.C. Spiridon din Fălticeni, oncolog, reputat cercetător, cu serviciul la Spitalul Filantropia. Participă la simpozioane internaționale. Traducător din poeți francezi. 369 Doctorul m-a vizitat În Spitalul „Filantropia”, unde eram internat pentru investigații hepatice, după o muncă colosală ca traducător științific, În care beneficiarii n-au
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Din opera sa: O viziune românească asupra lumii, 1941; Neam, sat și oraș În poezia lui Octavian Goga, 1942; Poezie și cunoaștere etnică, 1944); Creatorii și lumea lor, 1943 etc. 378 Const. Turcu, profesor, Directorul Arhivelor Statului din Iași, cercetător reputat, publicist. Prieten apropiat al lui G. T. Kirileanu. 379 Radu I. Vulpe, n. 29 dec. 1899. Arheolog și istoric al antichității. Profesor universitar la București. Membru În Consiliul permanent al Uniunii internaționale de științe pre și protoistorice, membru al Academiei
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Sf. Gheorghe. De aici înainte, iar nu se mai cunosc amănunte. Mai recent, un motociclist a străbătut alte străzi principale aruncând manifeste. Tânărul a fost și el înhățat și zace probabil în beciurile Securității. Se spune că este feciorul unui reputat medic de la Spitalul de urgență din București și că respectivul doctor a fost chemat în justiție pentru a justifica bunurile din casa sa din Capitală și din Snagov . în țară, convoiul prezidențial, ridicol în falsa sa strălucire, este tot mai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de la conducerea ziarului România literară, pe care-l făcuse cel mai citit dintre cele ce apar în țară. Se spune că a fost sau va fi înlocuit cu o femeie. Cu cine anume? Nu prea cunosc nume feminine atât de reputate în ziaristica noastră ca să poată conduce un jurnal ca România liberă. Numai dacă nu o fi vreo rudă a familiei Ceaușescu, caz în care totul devine posibil. Chiar și o calificare peste noapte. Ce s-a mai întâmplat în augustul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
târlici și cu bască găurită în sfârcul capului la oraș, a dat lovitura, pupând cu râtul lui de râmător toate mâinile întâlnite în cale; a plimbat copii de oameni sus așezați pe bulevarde: cuvântul RUȘINE i-a repugnat totdeauna. Este reputat, zbiară, cere, are! Casă de două milioane, mobilă japoneză, făcută din cancer cu un prieten-complice, trei mașini, bar la subsol cu vinotecă, amante pe dric și dame în patru labe pe sub birou, de toate ... Lăsat slobod e în stare să vorbească
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ții! Pentru că are o obială între dinți! O să ne scoale dimineața cu pogribaniile lui; o să ne bată la c , seara, că nu l am învățat pe dinafară și, dacă-i dă cineva voie, o să ne urmărească prin toată țărișoara asta, reputată prin bunul ei simț, prin candoarea locuitorilor săi peste care au trecut turcii, muscalii și alții, lăsându-le măcar biserica, limba și costumul, jocurile și cântecele, dar nu i-au tâmpit sistematic cum vrea ăsta! Opriți-l până mai e
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
separă de străin. Un Îndemn reluat spre cunoașterea celuilalt, premisă a cunoașterii de sine. * Nu puține nostalgii și Întrebări mi-a stârnit și prelegerea sa În fața celor două clase reunite, a mea și a profesoarei de germană Susan Bernofski, o reputată traducătoare. Rămăsesem visător, auzindu-l pe oaspetele nostru menționând numărul limbilor În care au fost traduse cărțile sale, dar mai ales vorbind despre relația de prietenie și complicitate stabilită cu traducătorii. Mulți petrecuseră o vreme la Trieste, cu autorul! Un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
literar, nu de la amvonul didactic. Nuanțat, vibratil, autorul devenea un ghid fratern și locvace, cu acea fermecătoare gentilețe latină a dialogului care stimulează afectele și afinitățile. Acesta fusese, de fapt, și scopul neobișnuitului curs care aducea de peste mări un autor reputat, chiar dacă cvasinecunoscut studenților americani: șansa unui contact direct cu cei care persistă, risipiți În toate colțurile furnicarului planetar, În iscodirea altor miracole decât ni le oferă, din abundență, epoca „informației” și a teletrivializatorului. Contextul și conjunctura creației deveniseră, și ele
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
24 martie 1937, care trece pe data prezentului decret-lege în administrația acestui inspectorat general. Art. 3 - Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de Folos Obștesc, se numește prin decizia ministrului subsecretar de Stat al muncii, dintre persoanele reputate a cunoaște problemele acestui fel de muncă, care au un titlu universitar. Conducerea Inspectoratul General al Taberelor și Coloanelor de Muncă Obligatorie de Folos Obștesc, va putea fi de asemenea încredințată prin delegație, dată prin decizia ministrului subsecretar de Stat
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
crez pe care-l Împărtășește toată literatura franceză contemporană cu prețul scăderii notorietății ei la scară mondială: literatura nu trebuie să păcălească cititorul cu iluzii frumoase. Cel care crede altceva e inautentic - nu e scriitor. O spune de atfel un reputat filzof francez contemporan, Jean-Luc Nancy, Într-o carte publicată tot la sfârșitul anilor 1980: La Communauté désoeuvrée. Literatura este exercițiul prin care scriitorul se prezintă În fața lumii ca cineva capabil să seducă prin scris, dar care renunță la seducție pentru
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
adevărate, al căror conținut narativ este, dacă pot spune așa, autentic ficțional”, În rîndul lor putînd fi inclusă Divina Comedie sau Don Quijote (accentul cade pe ficțional) și “falsele autoficțiuni”, “care nu sînt ficțiuni decît pentru vamă: altfel spus, autobiografii rușionoase.” Reputatul naratolog se vădește astfel un purist incorijibil care păcătuiește În primul rînd printr-o idee imuabilă despre literatură, aceea care o suprapune fără rest funcțiilor estetică și didactică. Din acest punct de vedere, “falsele autoficțiuni”, cele contemporane, sînt, cred, niște
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trimit pe cititorul stoic sau lacom la cronica din La Quinzaine littéraire, semnată de nimeni altul decît Maurice Nadeau (număul din 16-30 aprilie 2001), intitulată “Journal en public”, singura care are pe deplin proprietatea unității de măsură a aceste cărți. Reputatul critic și istoric literar Îi pune cititorului o Întrebare simplă: “Est-ce que cela fait bander l’honnête lecteur-voyeur? Il faudrait un sondage.” Literatura enunțiativă a lui Lydie Salvayre Proza feminină este reprezentată În Hexagon mult mai bine decât la noi
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală a unora dintre cele mai reputate contribuții europene - germane, franțuzești și românești. Este prezentat un exercițiu de sinteză gustian centrat pe analiza cauzalității sociologice, îndeosebi a legii paralelismului sociologic și a principiului interdisciplinarității. În „inventarul schematic” al sociologiei clasice de la sfârșitul secolului al XIX-lea și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lor variate, ignorându-se o resursă explicativă esențială (Bădescu și Ungheanu, 2000, 446-471). Lecția franceză s-a resimțit cu precădere în câteva accente fundamentale ale operei gustiene. Ideea socializării științelor și a viziunii multidisciplinare era practicată de cercetătorii grupați în jurul reputatei reviste L’Année Sociologique, fondată de E. Durkheim în 1897. Sociologul român, care a studiat un an în Franța cu E. Durkheim (1858-1917) și G. Tarde (1843-1904), a sesizat ideea fecundă a Școlii sociologice conduse de Durkheim, de a asocia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o tradiție relativ îndelungată a cercetării opiniei publice cu privire la crime și aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege (Alderman, 1994; Ellaworth și Gross, 1994; Graber, 1980; Niemi et al., 1989; Warr, 1980, 1994, 1995; Wolfgang et al., 1985). Unul dintre cei mai reputați cercetători ai domeniului, Mark Warr, profesor la Departamentul de Sociologie al Universității din Texas, consideră că „unul dintre cele mai importante elemente ale opiniei publice despre crime este frica de victimizarea criminală (sau frica de a deveni victimă a criminalității
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
are un scop premeditat: ea caută adevărul și binele tuturor. Atunci când se oferă, în fața celorlalte zburătoare, să obțină rodul înțelepciunii Lupului, nu o face cu vreun gând ascuns și nici sperând să valorifice, în avantajul Corbului și al Strutocamilei, opinia reputatului gânditor. O spune de la bun început pe șleau: Puțină răbdare să aveți să cade, pentru ca într-o parte luându-ne cu Lupul, pentru cel de obște folos, oarece cuvinte să facem"27 (s.m.). Folosul obștii nu este tragerea sforilor în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Wirsung (1600-1643) sau descrierea structurii histologice a pancreasului de către Langerhans (1847-1888), nu au fost în nici un fel legate de diabet. Cel ce avea să facă legătura dintre diabet și pancreas, într-o manieră clară și precisă, va fi Etienne Lancereaux, reputat clinician, care cunoștea bine diabetul ca boală și avea o neegalată experiență anatomopatologică. Aceste două calități l-au plasat în cea mai bună poziție pentru a stabili organul afectat în diabet. Lancereaux nu era un om de laborator (fiziolog sau
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
la final de grupul-țintă, versus grupul de control, s-a relevat progresele semnificative pe care salariații antrenați în tehnica meditativă le au obținut prin diminuarea anxietății, îmbogățirea gamei de emoții pozitive și creșterea imunității organismului. La rândul său, P. Ekman, reputat profesor și doctor în psihologie, la Facultatea de Medicină a Universității California din San Francisco a constatat, prin mijloace riguroase de laborator, că utilizarea obstinantă a meditației, sporește capacitatea individului respectiv de a depista semnificația unor expresii faciale (prezentate într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
respirație etc.) a evidențiat că, indiferent dacă subiecții lui, de religie catolică, au recitat „Ave Maria” în latină sau o mantră budistă „Om-Mani-Padme-Hum”(care le era total necunoscută) s-a produs, în ambele cazuri, o sincronizare a principalelor ritmuri biologice. Reputatul savant Ervin Laszlo (2008), filosof, viitorolog și expert în teoria sistemelor, argumentează, din perspectiva fizicii cuantice, existența „câmpului akashic”(acel câmp cosmic care tezaurizează întreaga informație a universului, dar și energia care generează totul) și despre care marii mistici de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
preot, evident, doar cu aprobarea pacientului, devine foarte utilă. Desigur, există numeroase exemple care pot proba cum funcționează acest mirabil proces de spiritualizare în cazul terminalilor și care sunt consecințele impresionante cu care se acompaniază uneori. Cercetând palmaresul cazuistic al reputatului psihoterapeut I. Yalom (2009), vom prezenta cazul pilduitor al Paulei, suferindă de un cancer mamar, multiplu metastazat. Devenind o „curtezană a morții”, pacienta, datorită elevației spirituale pe care i-a provocat-o traversarea acestei „golgote”a suferinței, împreună cu psihoterapeutul ei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fenomenul morții este unul procesual, atât în perioada acestor „aperitive”, cât și atunci când survine efectiv și plenar pentru orice persoană. Deci murim mereu, de-a lungul întregii noastre vieți și cu toate acestea n-am reușit să domesticim ferocitatea morții. Reputatul tanatolog St. Levine (2009), promovând o viziune holistică despre moarte, consideră că frica față de aceasta este generată de tendința simplistă și obtuză a omului de a se identifica exclusiv cu trupul său, adică doar cu o parte din imensa lui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]