10,452 matches
-
Erau așa de vioi când se ascundeau la apropierea noastră ori a umbrei noastre, că abia puteai să-i urmărești până să dispară. Parcă erau țipari, ca aspect și ca vioiciune. Priveam cu multă plăcere peștii, broaștele, vegetația, apa, și respiram cu nesaț aerul și liniștea ce ne-nconjura atât de prezentă încât aveam senzația că o pot atinge, că o pot pipăi. Nu am vorbit prea mult. Organismele noastre simțeau nevoia doar de relaxare, de odihnă. În asemenea stare se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Am tresărit. „Ce condiții? Se vizitează un muzeu particular doar, nu ne primește regele Mihai la Peleș!” O priveam pe Silvia întrebător. Ea râdea, deci știa. Era vorba de costumație, de un anumit „ritual”, potrivit specificului locului și muzeului. Am respirat ușurat. Știam că pentru bărbați nu are gazda noastră costumele necesare. Avea, în schimb, costume pentru aproape toate femeile. De fapt, precum am observat mai târziu, în afară de Luminița Vătavului, Liliana Todirașcu, Silvia și mama domnișoarei Carmen Prepeliță, toate femeile s-
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1416666855.html [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
prostiile unor mitocani, spuse de un școlar pe care îl considera un povestitor talentat. Un astfel de afront a murdărit autoritatea și imaginea ei imaculată. A otrăvit atmosfera în care își desfășura activitatea. O femeie-înger cum era dânsa nu putea respira într-o astfel de atmosferă viciată. De aceea a plecat...nu am meritat-o...Nu am știut nici măcar să regretăm purtarea noastră și să ne cerem iertare pentru comportamentul nostru deplorabil. Poate...n-am avut cei “șapte ani de acasă
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1456939849.html [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
am cules duios vrăjit de-a ta privire.Dar toate acestea fost-au cândva, odinioară... XVII. UN VERS...O ROZA, de Căprar Florin, publicat în Ediția nr. 1649 din 07 iulie 2015. Am înglobat în dulcele meu vers O roza respirând iubirea ta, Căci nu am vrut s-o dărui altcuiva De nicăieri din vastul univers. În rîme-am pus o lacrima de-a mea Sa simti durerea sufletului greu, Dar poate însă Bunul Dumnezeu Spre mine pașii ți-i va îndruma
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
a ofilit L-am îngropat în tainice morminte, În amintiri ce veșnic or să fie Ascunse într-o carte rătăcita, Voi mai simți durerea ascuțită A țepilor rămași pentru vecie. Citește mai mult Am înglobat în dulcele meu versO roza respirând iubirea ta,Căci nu am vrut s-o dărui altcuivaDe nicăieri din vastul univers.În rîme-am pus o lacrima de-a meaSă simți durerea sufletului greu,Dar poate însă Bunul DumnezeuSpre mine pașii ți-i va îndruma.De-oi rătăci
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/caprar_florin/canal [Corola-blog/BlogPost/379507_a_380836]
-
ar bate joc de mine. Dar m-am învățat cu ea. (pune urechea și ascultă piatra, o ascultă atent un timp) Parcă aud ceva, dar e puțin ce vreau eu să știu. Tot palma, tot pipăitul îmi spun mai multe... (respiră adânc, gâjâit) Piatra nu vorbește, ea îți spune prin sine, prin substanță, prin ordinea în care s-au așezat atomii și s-au făcut vinele pietrei. Și asta e un lucru bun... Să poți să vorbești prin tine, și prin
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
se aud țipetele triste ale pescărușilor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Nu, nici nu m-am gândit...Ăsta ar putea fi doar un gând secret al artistului și nu se poate în mintea geniului să nu se ivească o asemenea măreție de gând. ( respiră adânc, ca și cum ar ofta) Ce gând diavolesc... Dar ce gând mare! Geniului, la un moment dat, când ajunge să aibă conștiința valorii lui, a puterii lui urieșești în lume, îi trece prin minte un gând nesăbuit și diavolesc, acela de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
aceasta, de ce am venit noi, oamenii, în timp? ( se aude un tunet înfundat, prelung, care zguduie pământul, Sculptorul pare a nu-l auzi) Este ușor să răspunzi, ca filozof, la întrebarea aceasta, mult mai greu este să răspunzi ca artist. (respiră adânc, gâjâit, ca și cum și-ar lua avânt) Să presupunem că există Dumnezeu, și El ne-a creat. Dar după ce ne-a creat? Dacă ar fi El însuși obligat să răspundă la întrebarea aceasta, de ce ne-a creat, n-ar ști
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
și ce vom construi ziua se va surpa noaptea...(undeva departe, din adâncul unor codri se aud dangătele mângâioase ale unor clopote de biserici scufundate) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Hei, hei, hei, o luă gândul în altă parte... Unde rămăsesem cu gândul ?. ( respiră adânc) În același timp nu noi am venit pe lume, și ne-am făcut noi, și că am fi vrut noi ceva în timp și în univers. Deși lucrul acesta ar fi și mai măreț de s-ar fi întâmplat
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
sat românesc, toamna, pe dealurile din jur se aude un caval cântând trist o doină de jale)) COSTANTIN BRÂNCUȘI : Și totuși, de ce iubesc eu materia? Când îmi dau seama că mai măreț și mai bine ar fi s-o urăsc? ( respiră adânc, gâjâit) Și de fapt chiar o urăsc. Pentru că dacă o iubesc cu sufletul și văd în vinele acelea roșii ale pietrei nesfârșite oceane de piatră fierbinte, de materie stelară, tot universul ca un ocean de lavă roșie, eu de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
duce și se așează în fața altei statui. Scârțâitul unui car care trece pe drum se aude umitor de concret) CONSTANTIN BRÎNCUȚȘI : De unde se adună, de unde vin ideile acestea în mintea mea, și care curg ca un fir de apă limpede? (respiră adânc, ca un plâns) Înseamnă că ele se încheagă acolo, în mine, în adâncul meu, ca izvorul, și apoi curg în afară. Multe curg prin mine fără să mai treacă prin minte. Înseamnă că numai când nu creez ele îmi
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
am ajuns eu un înțelept? Am ajuns acolo, de unde cunoașterea îți revelează lumea ca o mare? De unde a apărut seninătatea și larghețea la mine ? (după un moment) Eu care sunt un materialist, și iubesc materia, eu îi iubesc pe idealiști. (respiră adânc, gâjâit) Oare așa este? Așa este, desigur ! Iată eu îi iubesc, pentru că ei sunt mai poeți. Ce mai, sunt poeți adevărați. Și ei au ținut cu spiritul. Au iubit spiritul, mai presus de ei înșiși... (trist, meditativ) pentru că n-
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
el, acest creier, să continue să existe prin sine, numai prin ceea ce este el? N-ar putea, ar sucomba imediat. Acest Ocean de materie vie, gânditoare, superior organizată, ar muri imediat. Ar deveni ceea ce a fost la început, materie moartă. ( respiră adânc ) Acum mai putem, mă întreb, să spunem că materia vie, conștiința este superioară materiei stelare ? (după un timp, se scarpină după ceafă. Undeva pe dealurile din apropiere se aude cântecul trist al unui bucium) CONSTANTIN BRÎÂNCUȘI : Ei, drăcia dracului
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
stomac. ( după un timp) Hm! Ce ciudat ! Când am sesizat eu această curiozitate? Apoi, ideea unicității tale, și de aici un fel de măreție a măreției tale. (râde ușor ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Frumoasă expresie. Un fel de măreție a măreției omului. (respiră adânc, tușește cum tușesc tuberculoșii) Dar apoi vine spaima. Pustiul devine existența ta într-o existență viitoare. Și iată, vin eu, care am știut să mă bucur de liniște și de pustiu, și mă sperii. Îmi e frică acum de
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
ar fi că s-a întors de o infinitate de ori. Și de o infinitate de ori, acelei materii ce devenea creier universal nu i-a venit ideea că o dată și o dată se va stinge. Va deveni iar materie stelară. (respiră adânc, i se aude inima bătând obosită și speriată ) Să se fi îngrozit de ideea morții, și a materiei stelare, și să se fi revoltat ? Și după ce se va fi revoltat, să fi luat toate măsurile ca această întoarcere la
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
-și fața , urlând ) Doamneeeeee ! Doamneeeee ! (picioarele îi tremură. Se lasă palid pe un fel de pat, către care mai mult s-a târât. Îi tremură mâinile ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Dumnezeule, Dumnezeule! Cât de cumplit este! Cum de nu m-am gândit (respiră greu, epuizat ) Să trec și peste lovitura aceasta. Dacă rezist și trec de ea înseamnă că sunt tare. Și sunt norocos... (acum s-a liniștit. Privește în gol ca un orb) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (peste câteva case se aude lătratul domestic
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
acea lumină pe care ne-o arată azi fotografiile) Nu se poate, o dată și o dată clepsidra nu se mai răsturna! Chiar dacă mii de ființe ca mine până acum în veșnicia trecută au gândit ideea aceasta între două răsturnări ale clepsidrei. (respiră agitat) Sau tocmai pentru aceasta, că până acum mii, o infinitate de ființe au gândit ideea aceasta, tocmai din cauza asta, o dată și o dată se va putea! (râde ca bătrânii senili) He he he he he he... (un tunet brăzdează cerul
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
BRÂNCUȘI : Așa trebuie să fie...Căci ce sunt fugile mele...când eram copil, apoi băietan, fugeam de acasă... Fuga copilului care am fost, la Boiangeria de la Târgu-Jiu, fuga la Slatina și de aici la Craiova.... Și apoi fuga în lume. (respiră adânc, ca și cum și-ar da sufletul ) Dacă n-aș fi fost geniu n-aș fi fugit... Era dorul ăla în mine, însă era mers în pustiu și la nimereală. Era mers către ținta pe care o știam eu acolo în
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
sângele strămoșilor. (după câteva clipe ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (țipetele pescărușilor se aud foarte aproape, dureros) La început prea gâlgâia totul în mine. Raza vederii era gâlgâire. Așa cum lumina unei lumânări ar arde prea puternic, și ar topi prea repede biata lumânare. (respiră adânc, geme, ca și cum ar plânge ) Pământul ăla, pământul ăla care e cultură, nu e piatră, ori substanță geologică. (geme) Doamne, când ară plugul pe plai românesc ară prin sufletul dens care s-a tot depus cu fiecare mort, și s-
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
mă prăpădesc. Vântul ala mă sufla ca pe un fulg. El m-a suflat la Târgu Jiu, de aici la Craiova, și m-a dus ca pe o corabie cu pânze la Paris. Și aici s-a produs marea luminare. (respiră gâjâit) Privirea, raza aia a ajuns până la capăt, și s-a uscat pe sfera Totului până a devenit ea însăși Sferă. De acum eu am știut cât am de spus și ce am de spus. (după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
să cuprind Totul, adică opera mea se înscrie, sau descrie sfera ? Bine ar fi să fie aproape de sferă. Și sfera să nu se fi închis, căci totul atunci ar înnebuni, ar atinge ipostaza perfecțiuni, și ar urma căderea în haos. (respiră greu) Elementele operei, care sunt jumătăți, s-ar aduna în întreguri, sau s-ar aduna într-un tot, ceea ce este același lucru, după care ar urma căderea în haos. Ceea ce ar fi cumplit, căci totul se înscrie într-un sens
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
împăcat) Mai bine să fiu eu sigur. Să fiu liniștit. (mică pauză) Ce lucru uriaș, să fii liniștit, senin în fața universului ! (se întoarce. Observă dispariția domnișoarei Pagany) Unde ești? ( clipește des din ochi, se vede că este disperat) Unde ești ?? (respiră des, gâfâind) Ai plecat ? (arată speriat și mirat în același timp ) Poate că nici n-a fost...A fost doar amintirea ei, doar o părere...(tace câtva timp) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (împăcat) Bine că a venit. Îmi era dor de femeie
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
văzut și apreciat opera. Eu chiar dacă aș fi rămas în țara mea și aș fi ridicat opera pe care am ridicat-o, ar fi trebuit sa mai treacă încă un veac cel puțin ca sa ajung sa fie cunoscută în lume. (respiră adânc) Ori așa a fost cunoscută imediat, și prin ea, prin lucrul meu, a fost cunoscut poporul meu, și miturile lui si ale locului de unde veneam. (valurile mării se aud acum foarte clar, aproape) VOCEA : Ai dreptate, Costache. Ți-ai
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
mondial, când atâtea popoare s-au sinucis prin mințile de care erau conduse.( sunetul stins al unui bucium se pierde în depărtări) CONSTANTIN BRÂMCUȘI : Cei mai vinovați de destinul lumii sunt conducătorii de popoare. Aceștia sunt marii criminali ai omenirii. (respiră adânc, gâjâit) Cum să spun eu, omul să fie neiertător cu aceia care de începuturile lumii nu-și fac datoria față de om și de progres, și nu și-o vor face mult timp. (are fruntea încruntată, și privirea rece) Sunt
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
avut atât de mult de spus omului, și popoarelor, câte am în clipa aceasta când mă duc. (după câteva momente) Parcă mi-am mai revenit. Simt din nou în mine vlaga, cum vine, cum abia susură, ca apa în fântână... ( respiră adânc, oftează ) COSTANTIN BRÂNCUȘI : (vorbind cu el) De câte ori n-am fost eu doborât la pământ , și tot de atâtea ori m-am ridicat. (se ridică în capul oaselor. Transpirația îi curge pe frunte, pe obraji. Face câțiva pași clătinându-se
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]