2,430 matches
-
fi construite atât rețele binare, cât și rețele valorizate. Tabelele 2.10 și 2.11 oferă două exemple de format de chestionar care conțin întrebări ce permit construirea unor rețele binare. Construirea rețelelor valorizate presupune administrarea unor întrebări care solicită respondenților să facă evaluări cantitative (de exemplu, Precizați de câte ori ați luat masa de prânz cu fiecare din următoarele persoane). În practică, întrebările specifice rețelelor binare sunt preferabile celor care corespund rețelelor valorizate. Întrebările binare sunt mult mai ușoare pentru respondenți din
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
solicită respondenților să facă evaluări cantitative (de exemplu, Precizați de câte ori ați luat masa de prânz cu fiecare din următoarele persoane). În practică, întrebările specifice rețelelor binare sunt preferabile celor care corespund rețelelor valorizate. Întrebările binare sunt mult mai ușoare pentru respondenți din punct de vedere cognitiv și se administrează mult mai repede. Pe de altă parte, interesele de cercetare nu pot fi satisfăcute întotdeauna prin date colectate în urma administrării unor întrebări binare. În consecință, cercetătorii nu pot evita de fiecare dată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
mult mai repede. Pe de altă parte, interesele de cercetare nu pot fi satisfăcute întotdeauna prin date colectate în urma administrării unor întrebări binare. În consecință, cercetătorii nu pot evita de fiecare dată adresarea unor întrebări ce implică evaluări cantitative din partea respondenților. Unul dintre aspectele pe care cercetătorii trebuie să le aibă în vedere în administrarea chestionarelor este durata aplicării. În unele situații, aplicarea unui chestionar poate dura foarte mult, ceea ce poate genera anxietatea și disconfortul respondenților. Forma de aplicare a unui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
ce implică evaluări cantitative din partea respondenților. Unul dintre aspectele pe care cercetătorii trebuie să le aibă în vedere în administrarea chestionarelor este durata aplicării. În unele situații, aplicarea unui chestionar poate dura foarte mult, ceea ce poate genera anxietatea și disconfortul respondenților. Forma de aplicare a unui chestionar reprezintă un alt aspect ce trebuie avut în vedere în derularea unui studiu asupra rețelor sociale. Chestionarele aplicate direct, fie față în față, fie prin autocompletare (autoadministrare), au o rată de răspuns mult mai
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
avut în vedere în derularea unui studiu asupra rețelor sociale. Chestionarele aplicate direct, fie față în față, fie prin autocompletare (autoadministrare), au o rată de răspuns mult mai mare decât chestionarele aplicate electronic. De asemenea, sunt mult mai comode pentru respondenți. Pe de altă parte, presupun un consum mai mare de resurse: financiare sau de timp (introducerea datelor poate dura foarte mult) și, în plus, implică destul de multe erori în faza de introducere. Chestionarele aplicate online permit colectarea de date de la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
vorba despre ceea ce Borgatti și Molina (2003) numesc metodologia specifică structurilor sociale cognitive. Krackhardt a folosit în studiul său rețele sociale cognitive (construite pe baza percepțiilor unor indivizi cu privire la relațiile dintre anumiți actori sociali; hărți mentale). În această situație, identitatea respondentului (persoana care raportează datele relaționale despre ceilalți) poate fi ascunsă, dacă nu este necesară pentru studiul în sine (în cazul în care respondentul nu face parte din rețelele pe care le raportează). Firește că identitatea persoanelor despre care respondentul raportează
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
pe baza percepțiilor unor indivizi cu privire la relațiile dintre anumiți actori sociali; hărți mentale). În această situație, identitatea respondentului (persoana care raportează datele relaționale despre ceilalți) poate fi ascunsă, dacă nu este necesară pentru studiul în sine (în cazul în care respondentul nu face parte din rețelele pe care le raportează). Firește că identitatea persoanelor despre care respondentul raportează relații sociale nu poate fi ascunsă, deoarece este importantă pentru analiză. În ciuda excepțiilor, din punct de vedere metodologic, studiile de rețele sociale nu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
identitatea respondentului (persoana care raportează datele relaționale despre ceilalți) poate fi ascunsă, dacă nu este necesară pentru studiul în sine (în cazul în care respondentul nu face parte din rețelele pe care le raportează). Firește că identitatea persoanelor despre care respondentul raportează relații sociale nu poate fi ascunsă, deoarece este importantă pentru analiză. În ciuda excepțiilor, din punct de vedere metodologic, studiile de rețele sociale nu pot opera cu date relaționale confidențiale sau anonime. În consecință, atunci când datele sunt colectate din surse
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sociale nu poate fi ascunsă, deoarece este importantă pentru analiză. În ciuda excepțiilor, din punct de vedere metodologic, studiile de rețele sociale nu pot opera cu date relaționale confidențiale sau anonime. În consecință, atunci când datele sunt colectate din surse primare, de la respondenți (de exemplu, prin chestionare sociometrice), avertismentele cu privire la confi dențialitatea sau anonimitatea datelor sunt o condiție sine qua non. Altfel spus, înainte de colectarea datelor, respondenții trebuie să fie informați atât cu privire la faptul că identitatea lor nu va fi confidențială în procesul
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cu date relaționale confidențiale sau anonime. În consecință, atunci când datele sunt colectate din surse primare, de la respondenți (de exemplu, prin chestionare sociometrice), avertismentele cu privire la confi dențialitatea sau anonimitatea datelor sunt o condiție sine qua non. Altfel spus, înainte de colectarea datelor, respondenții trebuie să fie informați atât cu privire la faptul că identitatea lor nu va fi confidențială în procesul de prelucrare și de analiză, cât și cu privire la persoanele care au acces la rezultatele cercetării. De asemenea, respondenții trebuie să fie informați clar cu privire la
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
non. Altfel spus, înainte de colectarea datelor, respondenții trebuie să fie informați atât cu privire la faptul că identitatea lor nu va fi confidențială în procesul de prelucrare și de analiză, cât și cu privire la persoanele care au acces la rezultatele cercetării. De asemenea, respondenții trebuie să fie informați clar cu privire la consecințele directe sau indirecte ale participării la un studiu de relații sociale (Borgatti și Molina, 2003). Așadar, înainte de participarea la un studiu de rețea socială, este recomandat ca respondenții să semneze formulare de consimțământ
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
la rezultatele cercetării. De asemenea, respondenții trebuie să fie informați clar cu privire la consecințele directe sau indirecte ale participării la un studiu de relații sociale (Borgatti și Molina, 2003). Așadar, înainte de participarea la un studiu de rețea socială, este recomandat ca respondenții să semneze formulare de consimțământ și să încheie acorduri de participare. În cazul studiilor de rețele sociale realizate în organizații private, acordurile de participare reglementează explicit: modul în care angajatorii vor utiliza datele referitoare la angajații participanți la studiu, modalitatea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
în care rezultatele vor fi diseminate la finalizarea studiului, persoanele care consultă rezultatele studiului, modul în care rezultatele studiului vor afecta distribuția ulterioară a sancțiunilor în organizație etc. În plus, acordurile de participare stabilesc drepturile participanților și responsabilitățile cercetătorilor. Participarea respondenților și managementul colectării datelor sunt chestiuni critice în cazul studiilor de rețele sociale care se desfășoară în organizațiile private pentru profit (ca expresie a practicii manageriale), la nivelul anumitor seturi de angajați. În acest context, responsabilitatea cercetătorilor este uriașă, pentru că
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
fie de nonrăspunsuri (refuzul unor participanți la studiu de a oferi răspunsuri la anumite întrebări sau decizia unor participanți de a se retrage din studiu înainte ca acesta să se finalizeze). Lipsa datelor poate fi determinată de diferite cauze: (a) respondenții refuză să facă publice informații cu privire la contactele lor; b) respondenții uită să nominalizeze persoane cu care au legături sau greșesc atunci când le nominalizează (în special în situațiile în care se aplică chestionare cu întrebări deschise, ce solicită memoria respondenților); (c
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
oferi răspunsuri la anumite întrebări sau decizia unor participanți de a se retrage din studiu înainte ca acesta să se finalizeze). Lipsa datelor poate fi determinată de diferite cauze: (a) respondenții refuză să facă publice informații cu privire la contactele lor; b) respondenții uită să nominalizeze persoane cu care au legături sau greșesc atunci când le nominalizează (în special în situațiile în care se aplică chestionare cu întrebări deschise, ce solicită memoria respondenților); (c) designurile de cercetare care impun respondenților nominalizarea unui număr limitat
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
a) respondenții refuză să facă publice informații cu privire la contactele lor; b) respondenții uită să nominalizeze persoane cu care au legături sau greșesc atunci când le nominalizează (în special în situațiile în care se aplică chestionare cu întrebări deschise, ce solicită memoria respondenților); (c) designurile de cercetare care impun respondenților nominalizarea unui număr limitat de contacte (în această situație, persoanele care au mai multe legături decât numărul limită impus nu au posibilitatea de a le declara); d) lipsa respondenților - în momentul realizării studiului
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cu privire la contactele lor; b) respondenții uită să nominalizeze persoane cu care au legături sau greșesc atunci când le nominalizează (în special în situațiile în care se aplică chestionare cu întrebări deschise, ce solicită memoria respondenților); (c) designurile de cercetare care impun respondenților nominalizarea unui număr limitat de contacte (în această situație, persoanele care au mai multe legături decât numărul limită impus nu au posibilitatea de a le declara); d) lipsa respondenților - în momentul realizării studiului - de la întâlnirea cu echipa de cercetare (de
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
deschise, ce solicită memoria respondenților); (c) designurile de cercetare care impun respondenților nominalizarea unui număr limitat de contacte (în această situație, persoanele care au mai multe legături decât numărul limită impus nu au posibilitatea de a le declara); d) lipsa respondenților - în momentul realizării studiului - de la întâlnirea cu echipa de cercetare (de exemplu, aceștia sunt bolnavi, în concediu, nu sunt în localitate sau tocmai au decedat); e) unii respondenți sunt excluși din analiză din cauza lipsei informațiilor cu privire la alte variabile importante pentru
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
numărul limită impus nu au posibilitatea de a le declara); d) lipsa respondenților - în momentul realizării studiului - de la întâlnirea cu echipa de cercetare (de exemplu, aceștia sunt bolnavi, în concediu, nu sunt în localitate sau tocmai au decedat); e) unii respondenți sunt excluși din analiză din cauza lipsei informațiilor cu privire la alte variabile importante pentru studiu (venit, nivel de educație etc.) (Handcock și Gile, 2007). Nonparticiparea nu implică faptul că un respondent nu va fi inclus în cadrul studiului asupra unei rețele. În practică
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
concediu, nu sunt în localitate sau tocmai au decedat); e) unii respondenți sunt excluși din analiză din cauza lipsei informațiilor cu privire la alte variabile importante pentru studiu (venit, nivel de educație etc.) (Handcock și Gile, 2007). Nonparticiparea nu implică faptul că un respondent nu va fi inclus în cadrul studiului asupra unei rețele. În practică, pentru a diminua cantitatea de date lipsă, cercetătorii fac inferențe cu privire la posibilele răspunsuri ale nonparticipanților, folosind răspunsurile celor care au fost de acord să participe. De exemplu, decizia lui
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
lipsei datelor (a nonparticipării și a nonrăspunsurilor), voi face câteva referiri și la erorile de măsurare. Prima sursă de erori de măsurare sunt termenii utilizați în întrebările din chestionarele sociometrice. De exemplu, termenul prieten poate avea semnificații diferite de la un respondent la altul și de la o cultură la alta. În practică, sunt sugerate câteva modalități de gestionare a acestei surse posibile de erori: (a) definirea în chestionar a conceptelor susceptibile de a genera probleme de interpretare prin scurte propoziții sau introducerea
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
practică, sunt sugerate câteva modalități de gestionare a acestei surse posibile de erori: (a) definirea în chestionar a conceptelor susceptibile de a genera probleme de interpretare prin scurte propoziții sau introducerea în chestionar, în dreptul itemului, a unor cuvinte echivalente (astfel, respondenții primesc instrucțiuni cu privire la conținutul anumitor termeni); b) când designul cercetării permite, folosirea unor eșantioane omogene; (c) estimarea riscului de dispersie a semnificațiilor atașate de indivizi anumitor concepte, prin analiza variabilelor sociodemografice specifice acestora (de exemplu, cu cât participanții la studiu
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
cu cât participanții la studiu sunt mai eterogeni în privința anumitor variabile cheie stabilite de cercetător, cu atât cresc șansele de a asocia semnificații diferite unui anumit concept). O altă sursă de erori sunt situațiile în care, din diferite motive, unii respondenți își raportează fals contactele. An (2012) oferă drept exemplu supraraportările de prieteni ale elevilor de liceu din SUA. Explicația oferită pentru această situație este legată de concepția tradițională din rândul liceenilor americani conform căreia cu cât un individ are mai
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
nonetic. Nonparticiparea implică și alte probleme de etică profesională. De exemplu, nu este clar dacă implicarea într-un studiu de rețele a persoanelor care refuză să participe, dar care sunt nominalizate de ceilalți poate fi susținută etic. În studiile convenționale, respondenții oferă răspunsuri cu privire la propria persoană (de exemplu, cu ce partid ar vota, în ce direcție merge țara, dacă susțin politicile de protecție a drepturilor animalelor etc.). În studiile de rețea, aceștia trebuie să ofere răspunsuri cu privire la relațiile lor cu alte
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
exemplu, cu ce partid ar vota, în ce direcție merge țara, dacă susțin politicile de protecție a drepturilor animalelor etc.). În studiile de rețea, aceștia trebuie să ofere răspunsuri cu privire la relațiile lor cu alte persoane. Problemele de etică apar când respondenții raportează relații cu persoane care au refuzat să participe la studiu. Raportarea de legături cu nonparticipanții este echivalentă cu includerea lor în cadrul studiului. Această consecință are implicații etice. Pe de o parte, comportamentul lui A de a raporta într-o
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]