3,618 matches
-
Punctat de introspecții abisale și întrerupt de divagații eseistice, nucleul narativ se coagulează prin asamblarea unor mituri convergente (Faust, Orfeu, Meșterul Manole), ce compun o narațiune pluristratificată. Aceste dominante narative suportă o decantare în Depoziția (I-II, 1991-1992), cel mai reușit roman al autorului. Tehnica narativă este acum mai complexă, încorporând pluriperspectivismul și variația persoanelor gramaticale, anamorfoza onirică și imaginarul teratologic. Mărturia pe care Ioan Dabija, fost deținut într-un lagăr nazist de exterminare, o depune împotriva torționarilor se transformă lent
MUNTEANU-16. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
Când atingeam, în treacăt,/ trandafirii, palmele/ mi se umezeau de rouă;/ se aninau de fiecare deget/ picăturile, cu teamă/ începând să se prelingă;/ iar când cădeau, din fiecare/ izbucnea un arbore în noapte”. Proza poetică Dixtuorul, poate piesa cea mai reușită de aici, este un colaj de amintiri fulgurante din copilăria eului-narator și de fragmente din Amintirile lui George Enescu. Despre melancolie (1981) aduce o schimbare vizibilă: poemele, în ansamblul lor, dar și versurile, sunt mai ample, tonalitatea mai neutră, lirismul
MURESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288308_a_289637]
-
îi plac „continuările”, pentru că mereu are ceva nou de inventat, de povestit și pare a nu se plictisi niciodată de această familie formidabilă de încurcă-lume, în care toți se joacă de-a detectivii, iar acțiunea devine un simplu pretext pentru reușite exerciții stilistice. Când se detașează totuși de alter egoul său, corpolentul Alexandru E. Coman, de trabantul Bombița al mătușii sâcâitoare și de copiii năzdrăvani din Valea cu Urși, prozatorul devine ceva mai interesat de realism, dar tot cu fond autobiografic
MUSATESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288325_a_289654]
-
Radu Gyr, Eugen Constant, Ada Umbră, George Baiculescu, D. Nanu, Victor Eftimiu, Camil Baltazar, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, V. Voiculescu, Ion Pillat. Proză dau Al. Popescu-Telega, Ion Dongorozi, George Mihail Zamfirescu (Nuielușa e un copil necăjit, fragment din romanul Bariera). Reușite sunt medalioanele literare consacrate unor scriitori străini (Marcel Proust, Miguel de Unamuno, Gabriele D’Annunzio) de F. Aderca și Al. Popescu-Telega, precum și traducerile realizate de F. Aderca, care în 1924 dă cele dintâi pagini în românește din À la recherche
NAZUINŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288379_a_289708]
-
pe așezarea în balanță a unei scrieri românești și a uneia străine, își relevă disfuncționalitățile îndeosebi prin utilizarea a două unități de măsură diferite. De unde, trei tipuri de decalaje: fie textul românesc e citit fragmentar, fiind prelevate doar părțile mai reușite, pe când cel străin este evaluat integral, cu toate scăderile sale; fie opera românească e interpretată cu un instrumentar critic mai sofisticat, pe când textul străin rămâne prizonierul unor poncife critice (comparația dintre Negruzzi și Flaubert); fie scrierea autohtonă e prezentată ca
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
bancnote, iar Rondelul iernii ce-o să vină are opt „versiuni”, corespunzătoare diverselor partide politice. Parodii după versurile unor colegi maramureșeni sunt textele din Cuțitul ca o mască (2002) și Groapa cu (a)muze (2002), aceasta din urmă fiind cea mai reușită carte a lui P., care alătură atât textul original, cât și versiunea lui parodică. Se află aici un dialog savuros, în care parodia constituie un fel de lectură critică, iar mijloacele sunt extrem de diverse: de la mimarea amuzată a unor structuri
PERŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288764_a_290093]
-
trecut. La gura sobei (1876) imaginează un cămin pașnic și fericit. În ansamblu, lirica lui P. încheagă locurile comune ale vremii într-un întreg oarecum armonios, caracterizat prin fluiditatea limbajului și acuratețea prozodică, situând astfel ciclul Resunete printre cele mai reușite versuri ale deceniului 1860-1870. Broșura Puține cuvinte despre coruperea limbei române în Bucovina (1869), scrisă de pe poziții junimiste, recomandă cunoașterea limbii populare pentru a contribui la tendința de individualizare a celei literare. Tonul pamfletar la adresa lui Aron Pumnul a atras replica
PETRINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288796_a_290125]
-
și declamații bombastice. Experiența dublă, de poet și dascăl, se relevă în versurile din placheta Din Țara lui April. În schimb, culegerea Scrisori de primăvară e mai curând un eșec, deoarece autorul nu își poate selecta multe dintre poeziile mai reușite, pe altele revizuindu-le nefericit, probabil la solicitarea cenzurii. SCRIERI: Țepi... cu adresă, Târgoviște, 1930; Scrisori de primăvară, Târgoviște, 1932; Amintiri, Târgoviște, 1935; Depărtări, Târgoviște, 1936; Regelui meu, Târgoviște, 1936; Poeme cu livezi, Târgoviște, 1937; Poeme cu vin și haiduci
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
freudiene și jungiene; iar la celălalt, exercițiul spiritului de contemplație că eufemism al dezastrelor și haosului descoperite la extremă cealaltă”. Afirmația este apoi detaliată prin descrierea imaginarului elementarizant al poetului și a statutului reprezentării în și prin discurs. Mai puțin reușită se arată însă încadrarea finală a lui Aurel Pântea („El se numără printre acei poeți, foarte puțini, care [...] creează gustul în virtutea căruia vor fi judecați”), de vreme ce o asemenea afirmație e mai degrabă efectul grilei de lectură utilizate decât al operei
PODOABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288859_a_290188]
-
în scenă în 1984 la Teatrul Giulești din București. Realizează și o serie de scenarii TV: Crima din Cișmigiu (1969), Șantaj (1981, după romanul Omul de la capătul firului, 1973), A doua variantă (1984), Enigma (1995-1996), Poveste imorală (1998). Cea mai reușită carte rămâne însă Cianură pentru un surâs (1975), unde, ca și în Bună seara, Melania! (1975), se articulează întâmplări senzaționale, având în centru furtul a două tablouri: Vânătorul lui Rembrandt și Femeia cu evantai de Goya. Schema eliminării pe rând
OJOG-BRASOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288515_a_289844]
-
intitulat Teatrul la români (I-II, 1897-1898), unde, folosindu-se de o bibliografie extrem de bogată și apelând la amintirile unora dintre întemeietorii și sprijinitorii teatrului românesc cult, alcătuiește cea dintâi istorie sistematică a spectacolului românesc. O.-A. a realizat și reușite traduceri din Horațiu, modernizând prozodia antică, adoptând versul, ritmul modern și chiar rima. A proiectat să tălmăcească în întregime opera scriitorului latin, dar nu a reușit să transpună decât epistolele, odele și epodele, două satire și, integral, pentru întâia oară
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
mai găsesc între cele treizeci și două de scrisori (emise între 1837 și 1855) pagini de critică și istorie literară, polemici pe teme filologice ș.a.m.d. În relatarea spirituală a unor voiajuri, descrierile de natură nu sunt cele mai reușite, peisajul fiind perceput prin prisma unor reminiscențe livrești. Un miniatural cap de operă este Păcală și Tândală sau Morală moldovinească, ingenios compendiu de proverbe și sentințe, debitate cu voluptate paremiologică. Stilul epistolar, asociativ, capricios, câteodată (auto)persiflant, emană și o
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
sistemul este rigid, neconținând mecanisme care să-i asigure schimbarea, atunci feedbackul oferit în legătură cu eficiența activității sale are toate șansele să fie respins, ignorat sau chiar suprimat. În plus, intervenția secvențială poate să vicieze procesul social natural. Presupunând o intervenție reușită a sociologului într-una din secvențele activității unui sistem, aceasta poate avea drept rezultat ultim nu perfecționarea sistemului, ci blocarea ei, distorsionând mecanismele spontane de autoreglare. Dacă strategia de acțiune este prost aleasă, prin intervenția sociologului ea poate să funcționeze
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Jaspers, prin „plonjare în psihic”. Rezultatele acestei metode, calitativ infinit mai fine decât cele ale explicației, nu pot fi însă direct verificabile prin experiență. Totuși, ele ni se impun cu evidență. Este ceea ce autorul numește „evidență trăită”. În fața unei înțelegeri reușite, avem sentimentul, deși difuz, dar cert, al adevărului ei. Max Weber încearcă introducerea în sociologie a comprehensiunii. Ca sociolog cu o orientare științifică pozitivă, el nu mai poate opune comprehensiunea explicației, ci caută să le împletească, ca două momente necesare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
behavioriste să cuprindă multiplele aspecte ale comportamentului uman, în special toate comportamentele care aparțin unei culturi determinate sau unei morale, altfel spus, să abordeze, într-o manieră generală, problema vieții mentale. Descrierea verbală realizată de către ființa umană a comportamentelor sale reușite poate fi transformată în instrucțiuni verbale utile pentru celălalt. Limbajul permite construirea unor stimuli discriminativi care sunt ușor de evocat și de reprodus. Prin descrierea contingențelor întăririi sub o formă verbală transmisibilă celuilalt, omul poate elabora ceea ce Skinner a numit
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
scena? Pacienta - Da. (Pacienta își închide ochii, mimica sa facială rămâne neutră). Terapeutul - Concentrați-vă asupra zonei comerciale. Observați magazinul de telefoane de la stânga. Pacienta - Da... (Pacienta rămâne cu ochii închiși și mimica sa rămâne neutră). Terapeutul - Sunteți sigură că reușiți? (Terapeutul așteaptă mai multe manifestări non verbale din partea pacientei, el interpretează neutralitatea mimicii sale faciale ca pe o evitare sau o evadare. El se gândește că aceasta nu se expune cu adevărat). Pacienta - (deschizând ochii și privindu-l pe terapeut
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
profesională, privată, timp liber...). Este necesar să se urmărească prescrierea de sarcini care să acopere toate aspectele viații. Intr-adevăr, o singură schemă generează strategii de coping multiple și variabile în funcție de context, fiecare consolidând schema. Din această cauză, o terapie reușită antrenează modificări în toate aspectele vieții, ale căror consecințe trebuie evaluate împreună cu pacientul. Strategiile comportamentale - Definirea obiectivelor intervenției în toate aspectele vieții, adică vizarea schemelor și coping-urilor principale. - Stabilirea de priorități în funcție de suferință și de obiectivele pacientului. - Dacă este necesar
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de stres. El abordează împreună cu aceasta problema legată de sora sa și de părinți. Gwen suferă din cauza îndepărtării de sora sa și crede că Estelle a uitat-o și o disprețuiește. Ea își spune că părinții săi formează „o pereche reușită”, manifestându-se uneori stângaci atunci când vorbesc în prezența sa despre reușitele lor profesionale, despre modă sau despre bunicul decedat. Meditând asupra modalității de a ameliora lucrurile, Gwen are ideea de a instala o cameră web pentru a comunica cu sora
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sistematică în funcție de locul ocupat (de la dreapta la stânga, de exemplu) ci să li se dea cuvântul în mod aleatoriu, pentru a evita ca ultimul care vorbește să se streseze. Fanget, 2002. Această cerere este simplă pentru a asigura o primă experiență reușită. Această evaluare se poate face, în mod util, în timpul primelor patru ședințe. Nivelul de anxietate crește la unii pacienți: în această situație este bine să fim atenți cu acești pacienți în timpul ședințelor care urmează și să nu ezităm să le
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
poate fi dovedită falsă și care este și accesibilă evaluării empirice. Pentru a se putea face inferențe valide trebuie stabilite anumite standarde care să separe afirmațiile care pot, de cele care nu pot fi susținute. În opinia mea, inferența cauzală reușită presupune acceptarea a patru aserțiuni coordonate referitoare la: covariație, direcționalitate, raportare non-aparentă și plauzibilitate. În primul rând, trebuie să existe un tipar de covariație între variabilele X și Y. Trebuie să observăm că cele două variabile apar împreună, sunt conjugate
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
exemple în care nu există variație substanțială pentru variabila dependentă. Constituie oare o crimă metodologică alegerea observațiilor astfel încât să se asigure o gamă de variație pentru acea variabilă? Astfel, în loc să studiem doar cazurile revoluțiilor de succes, să selectăm atât încercările reușite, cât și pe cele nereușite; în loc să ne ocupăm doar de țările asiatice cu rate de dezvoltare înalte, să selectăm țări asiatice cu niveluri diferite de creștere economică. Răspunsul este: da, și aceasta constituie un delict, dar unul de amplitudine mai
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lui Y este captată de relația de covariație cu X și măsura în care suntem siguri că comportamentul lui Y, descris în funcție de covariația sa dependentă de X, constituie într-adevăr o descriere ce trebuie preferată față de altele posibile. Un test reușit își efectuează prezentarea de date colectate astfel încât să obțină un randament maxim în aceste trei aspecte. Testarea constituie stadiul final al unui proiect de cercetare. Întrebarea relevantă din punct de vedere teoretic este de acum formulată, modelul analizat, implicațiile sale
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
periodice, mai cu seamă în calendarele sibiene apărute între anii 1906 și 1936, unele texte fiind incluse și în culegerea colectivă Un ceas de șezătoare poporală (1927). Ultima colaborare (din „Calendarul «Tribuna Ardealului»”, 1941) este Pățania lui badea Spiridon, o reușită povestire populară axată pe demonstrarea incapacității bărbatului de a rezista la insistențele curiozității feminine. Cunoscând limba germană, P. a localizat o dramă după E. Raupach - Sâmbăta morților (1906). A tradus unele lucrări juridice și politice de Rudolf Ihering, John Stuart
PACAŢIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
românesc” (1937), colaborând apoi la „Universul literar”, „Claviaturi”, „Pagini literare”, „Revista tineretului”ș.a. Prima carte semnată de P., romanul Cercul alb (1945; Premiul Editurii Fundației Regale pentru Literatură și Artă), deși de proporții reduse, este, în mod cert, cea mai reușită scriere a autoarei. Plecând de la pretextul manuscrisului găsit, sunt plasate inspirat elementele romantice ale unei iubiri, ajunsă obsesie, într-un cadru semifantastic, misterios și magic, evitându-se melodrama prin introducerea unui „prolog” ce constituie, de fapt, epilogul întâmplărilor narate. Romanele
PAPU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288682_a_290011]
-
cleiul lipsei de perspectivă. Compusă din alăturarea a doi naratori, augmentată de inserturi din românul pe care unul dintre aceștia l-a scris, Efemeriada e o construcție inegala în primul rând datorită carentei în focalizarea tramei și în ajustarea anecdoticului. Reușite sunt fragmentele, relativ autonome față de angrenajul narativ, în care amprenta vocală a primului narator, scriitorul aspirant Sergiu Varnali, „semnează” partiturile unui discurs cinic, sarcastic, plin de umor. O amprentă asemănătoare lasă personajul-narator Virgil Mihalcea din celălalt român, Bălul fantomelor (2000
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]