7,557 matches
-
cauză sunt România 1866-1944 (Hitchins, 1998b), lucrarea canonică despre istoria națională, și O istorie sinceră a poporului român (Constantiniu, 2011). Evenimentul politic crucis care asigură uvertura naționalismului românesc sponsorizat statal este, fără îndoială, unirea principatelor danubiene din 1859. Prin aceasta, revendicarea naționalistă a programului revoluționar al pașoptismului își găsește o primă materializare. Cascada de reforme lansate de Cuza, prin care a semănat "schimbarea la față a României" în sensul modernizării unei societăți cvasi-feudale, a lovit frontal în interesele latifundiarilor conservatori. În
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
reticență față de noile idei propagate de curentul romantic. Reformele educaționale începute în perioada regulamentară (post 1831- 1832), departe de a satisface doleanțele intelectualității liberal-democrate care a organizat mișcările revoluționare de la 1848, nu au făcut decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație, pentru ambele sexe și indiferent de originea socială. Înăbușirea revoluțiilor pașoptiste din principatele danubiene obstaculează materializarea acestor năzuințe educaționale. Cutremurul politic pașoptist are ca efect
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român este sacrificată în cele din urmă pe altarul evidențelor empirice, după o carieră intelectuală de mai bine de o jumătate de secol în care a impulsionat cristalizarea conștiinței identitare și a furnizat suportul pe baza căruia s-au formulat revendicările politice ale românilor (de emancipare națională, dreptate socială și, în fine, de unificare politică). Heliade este pus în fața situației de a recunoaște atât perpetuarea etnică a dacilor, cât și existența unor reziduuri dacice în limba română de astăzi. Mai grav
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înmănunchiate în aceeași structură narativă a cărei idee forță este principiul național; b) unitatea panteonului românesc, în urma căreia Oamenii Mari ai trecutului își pierd identitățile lor locale și capătă în schimb o unică identitate națională; c) unitatea politică, reflectată în revendicările întregirii naționale a tuturor românilor în același stat; d) unitatea intențională, prin care o întreagă pleiadă de domnitori ai uneia sau alteia din țările române sunt considerați a fi acționat în sensul unificării naționale. a. Unitatea istoriografică. Prima generație de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iar A.D. Xenopol deplânge faptul că românii "nu alcătuesc un singur stat, ci eĭ trăesc împărțiți în deosebite grupe, fiind parte neatârnațĭ, parte supuși unor stăpâniri străine" (Xenopol, 1897, p. 9). Pe lângă unitatea etnică, lingvistică și teritorială care o fundamentează, revendicarea unității politice actuale se sprijină pe precedentul istoric al unității primordiale a statalității medievale românești. N. Iorga, spre exemplu, evidențiază baza istorică a unității politice românești, afirmând că circumstanțele politice ale secolului al XIV-lea erau propice pentru "ridicarea unei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care România a aderat și privațiunile economice elementare ale populației antrenate de falimentul tot mai evident al economiei de comandă au ocazionat primele manifestări ale nemulțumirii sociale (luările de poziție publice ale lui Paul Goma prin care se solidariza cu revendicările din Carta 77 și greva minerilor din Valea Jiului, ambele din 1977, reflectă natura duală intelectual- politică și popular-economică a nemulțumirilor sociale). Calea distinctă a comunismului românesc și-a păstrat traiectoria particulară față de linia stabilită la Kremlin. Izolarea regimului de la București
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unificarea celor trei instanțe revoluționare, fuzionându-le în "Revoluția română din 1848- 1849" (Hurezeanu et al., 1988, p. 41). Se insistă puternic asupra "caracterului unitar al revoluției române", arătându-se că acesta decurge logic din comunalitatea principiilor programatice și a revendicărilor formulate. Unificarea evenimentelor revoluționare de la 1848 în "Revoluția română" evidențiază din plin efectul totalizator și acțiunea integratoare ale ideii de unitate. Independența. Repriza internaționalistă a socialismului românesc a reliefat lupta perenă a poporului muncitor pentru eliberare socială, înțeleasă în sensul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
incursiune asupra Bucureștiului, minerii au spulberat forțele de ordine la bătălia de la Costești. A urmat apoi umilitoare Pace de la Cozia (22-23 ianuarie 1999), pe care premierul Radu Vasile a trebuit să o conceadă minerilor, prin care autoritățile centrale au satisfăcut revendicările economice ale ortacilor. Scandalurile intestine au condus la demiterea premierului Radu Vasile, care a refuzat să părăsească poziția, dar a fost revocat din funcție prin decret prezidențial. În locul său a fost instalat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu. Printre măsurile sale cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de intervenția în forță a aparatului represiv comunist), mișcarea contestatară a rămas la stadiul unei "revoluții neterminate" (Roper, 2000), acaparată de figuri provenite din eșalonul secund al Partidului Comunist Român care au reușit remarcabila dublă performanță de a amortiza radicalitatea revendicărilor revoluționare și de a se afirma ca lideri legitimi ai mișcării. În aceste condiții ale unei "revoluții confiscate" de către comuniștii revizioniști, care prin această manevră și-au asigurat controlul asupra vieții politice românești în perioada postcomunistă, nici nu e de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civile de inițiere a "procesului comunismului" au rămas fără răspuns. Dominația politică a moștenitorilor fostului Partid Comunist, transfigurat inițial în Frontul Salvării Naționale (FSN), scizionat ulterior în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR) și Partidul Democrat (PD), a făcut ca revendicările de confruntare a trecutului comunist să fie ignorate în mod sistematic. Deși au fost vehiculate în arena publică încă din 1990, beneficiind de un larg suport social, aceste revendicări nu au avut succes decât în 2006, când, pe fundalul unor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Sociale din România (PDSR) și Partidul Democrat (PD), a făcut ca revendicările de confruntare a trecutului comunist să fie ignorate în mod sistematic. Deși au fost vehiculate în arena publică încă din 1990, beneficiind de un larg suport social, aceste revendicări nu au avut succes decât în 2006, când, pe fundalul unor conflicte politice în interiorul cărora președintele în funcțiune, T. Băsescu, a speculat simbolic și a capitalizat politic "fereastra de oportunitate" a condamnării oficiale a regimului comunist (vezi Abraham 2008, pp.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
detaliile și dedesubturile politice ale deciziei prezidențiale de a da curs unei invitații pe care a eschivat-o anterior). Simplificând la maximum, poate fi afirmat că decizia de a condamna formal și oficial comunismul a fost luată pe fondul unor revendicări ale societății civile, dar și într-un concurs de împrejurări politice din care T. Băsescu a încercat să obțină o infuzie de capital politic. În aprilie 2006, T. Băsescu l-a responsabilizat pe politologul V. Tismăneanu să coordoneze Comisia Prezidențială
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pasivă) la regiumul nazist a generației adulte care a supraviețuit războiului este un factor suplimentar pentru care confruntarea trecutului s-a lăsat așteptată. Pendulul s-a deplasat de la evitare spre confruntare în turbulentul deceniu șase al secolului XX. Una dintre revendicările contestatarilor din '68 a fost reconsiderarea critică a trecutului nazist. Tinerii rebeli care au generat mișcările contestatare din 1968 s-au revoltat împotriva politicilor oficiale de promovare a amneziei, condamnând reprimarea colectivă a trecutului nazist care a caracterizat generația părinților
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologic exclusiv prin prisma funcției sale de disimulare sau, mai curând așa cum arată Paul Ricoeur a înțeles ideologia ca "distorsiune-comunicare"32. Este adevărat, ideologia are rolul de a legitima, uneori recurgând chiar la disimulare: "Acolo unde există putere, există o revendicare de legitimitate. Și acolo unde există o revendicare de legitimitate, există recurgerea la retorica discursului public într-un scop de persuasiune"33. Dar nu aceasta este calitatea esențială a ideologiei. Dimpotrivă, legitimarea, acțiunea justificatoare proprie ideologiei, chiar și prin apel
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
sau, mai curând așa cum arată Paul Ricoeur a înțeles ideologia ca "distorsiune-comunicare"32. Este adevărat, ideologia are rolul de a legitima, uneori recurgând chiar la disimulare: "Acolo unde există putere, există o revendicare de legitimitate. Și acolo unde există o revendicare de legitimitate, există recurgerea la retorica discursului public într-un scop de persuasiune"33. Dar nu aceasta este calitatea esențială a ideologiei. Dimpotrivă, legitimarea, acțiunea justificatoare proprie ideologiei, chiar și prin apel la disimulare, este, în realitate, o prelungire a
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
adică cu cinste și conștiință. Da, e adevărat, n-am intrat umili, nu ne-am făcut apariția ca niște linge-blide sau lingușitori ai dumneavoastră, ci am venit cu fruntea sus, ca oameni liberi, nu cu o rugăminte, ci cu o revendicare liberă și mândră (auziți: nu cu o rugăminte, ci cu o revendicare, să țineți bine minte asta!). Cu demnitate vă punem direct întrebarea: în problema lui Burdovski, considerați că aveți sau nu aveți dreptate? Recunoașteți că Pavlișcev v-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nu ne-am făcut apariția ca niște linge-blide sau lingușitori ai dumneavoastră, ci am venit cu fruntea sus, ca oameni liberi, nu cu o rugăminte, ci cu o revendicare liberă și mândră (auziți: nu cu o rugăminte, ci cu o revendicare, să țineți bine minte asta!). Cu demnitate vă punem direct întrebarea: în problema lui Burdovski, considerați că aveți sau nu aveți dreptate? Recunoașteți că Pavlișcev v-a fost binefăcător și că, poate, v-a salvat chiar de la moarte? Dacă recunoașteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
numai că nu încearcă, fără succes, ca orice istoric, să își tempereze subiectivitatea, ci militează pentru exacerbarea sa. Dintre problemele importante ridicate de orientări afrocentrice se numără și trasarea originilor culturale europene în Africa (Martin Bernal, Black Athena, 1987), ori revendicarea culturii egiptene antice ca element constitutiv al identității culturale africane. Uneori, prin atitudini oarecum exagerate (contribuția fundamentală a Africii negre în filosofie, artă, istorie), demersurile legitime ale teoreticienilor afrocentrici pot părea expresii militante ale unei anumite politici identitare (vezi IDENTITY
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
venit. Brando protesta împotriva felului cum sunt reprezentați amerindienii de către Hollywood, imediat după conflictul de la Wounded Knee din februarie 1973. Se părea că Brando se leapădă de Mafie și de Hollywood, scopul său aim, în limba engleză fiind să promoveze revendicările și lupta indienilor americani (organizația cea mai importantă se numea AIM, American Indian Movement). Lăsând refuzul premiului Oscar și dramaticul spectacol regizat de Brando la Academy Awards de o parte, după rolul lui Vito Corleone, piața culturală pentru povești cinematografice
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Beat, deschizătoare de drumuri contraculturale pentru mișcarea hippie a deceniului următor), anii de vârf ai contraculturii au fost a doua jumătate a anilor șaizeci și începutul deceniului următor. Reperele importante în raport cu care se poate defini acest complex de atitudini și revendicări militante sunt mișcarea drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), mișcarea de eliberare a femeilor în strânsă legătură cu al doilea val al feminismului, așa-numita revoluție sexuală, precum și campania împotriva războiului din Vietnam (vezi VIETNAM WAR) în contextul general al
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
The Great Society a lui Lyndon B. Johnson a urmărit obiective importante, precum eradicarea sărăciei (vezi WAR ON POVERTY), programele de sănătate Medicaid și Medicare, bugete mai bune pentru educație, unul dintre cele mai importante programe fiind cel ce răspundea revendicărilor mișcării drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT), The Civil Rights Act (1964), eliminarea discriminării și inechității rasiale. Astfel, programul național VISTA (nicio legătură cu Microsoft), promovat prin programul Corpului Păcii, a urmărit recrutarea unor voluntari care să locuiască și să
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
sa în politica Partidului Democrat, au influențat programele sociale deja menționate, mai ales cele postbelice ale lui Kennedy și Johnson din epoca de aur a liberalismului văzută ca îmblânzire capitalistă a economiei de piață. Liberalismul își manifestă afinitățile și cu revendicările și atitudinile promovate de Mișcarea drepturilor civile (vezi CIVIL RIGHTS MOVEMENT) din anii cincizeci și șaizeci, și are mai multă încredere în rolul organismelor internaționale în rezolvarea unor probleme globale (vezi, prin contrast, UNILATERALISM, caracteristică a politicii externe americane în
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
la acțiunea de evacuare a chiriașilor, acțiune facilă și pentru care aceștia trebuie să plătească o taxă de timbru fixă. De multe ori instanțele de judecată adoptă respingerea unor astfel de acțiuni, pe motiv că acțiunea corectă este aceea de revendicare, având ca scop intrarea În stăpânirea bunului deținut fără drept de o altă persoană. La introducerea acțiunii În revendicare, proprietarul trebuie să plătească Însă o taxă calculată la valoarea imobilului Închiriat. De exemplu, pentru a evacua un chiriaș dintr-un
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
fixă. De multe ori instanțele de judecată adoptă respingerea unor astfel de acțiuni, pe motiv că acțiunea corectă este aceea de revendicare, având ca scop intrarea În stăpânirea bunului deținut fără drept de o altă persoană. La introducerea acțiunii În revendicare, proprietarul trebuie să plătească Însă o taxă calculată la valoarea imobilului Închiriat. De exemplu, pentru a evacua un chiriaș dintr-un imobil În valoare de 100.000 de euro, managerul sau proprietarul poate ajunge să plătească o taxă de aproximativ
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]