5,758 matches
-
potrivnicii, a fraților săi „de ginte aromână”. Această frântură de români trăind sub zări întunecate, căci „Ș’chirirea-așteaptă un popor / când dulțea-l’i limbă cheare” ( S-a dus bucuria de la noi...). În dispoziție elegiacă, melancolia găsindu-și un spațiu de rezonanță în decorul autumnal, samarineanul cântă de „dor și jale”, atent la ritmuri și chiar la muzicalitatea rostirii. Își împărtășește mâhnirile, iar alteori revolta, în versuri ce mărturisesc hotărât influența lui G. Coșbuc, din a cărui lirică a și încercat unele
ARAIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
care eufoniile de sorginte folclorică și reminiscențele din Nichita Stănescu se combină cu formulări sentențioase ori de o anumită prețiozitate. Ponderea cea mai însemnată în economia volumului o deține lirica erotică: femeia e chemată într-un univers miraculos, încărcat de rezonanțe folclorice și mitologice, în care iubirea se confundă cu libertatea de a visa: „Vino să ne iubim în Argia, / Acolo e patria mea, / și liberi să fim ca fluturii, / Căci Argia nu e numai un pământ / Ca o durere albă
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
a unei vieți anistorice; pentru că țiganii, în viziunea mitică a prozatorului, nu au intrat niciodată în cursul istoriei, au fost mereu deasupra sau în afara vârstelor civilizației. Sensul dual al fenomenelor, pe care A. îl împinge până spre unele valori cu rezonanțe bogomilice (de unde și echivalarea țiganilor cu purtătorii de însemne satanice), derivă, în realitate, din alternarea perspectivei narative în funcție de intuirea timpului povestirii. Poveste cu țigani s-ar fi putut intitula, într-un înțeles mai perceptibil receptării critice, povestea păcatului și a
ARCADE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285420_a_286749]
-
o bibliografie impresionantă, accesibilă și publicului român, lămurește din plin tot ce poate fi lămurit), să ne rezumăm la a sublinia relația dandy-ului cu noua tendință. Să fie cele două concepte - dandysm și decadentism - corelative? Să intre ele În rezonanță? Mai mult decât evident, deși nu pare neapărat obligatoriu ca tot decadentismul să fie dandy. Și nici, cum deja s-a văzut, ca dandysmul să aparțină doar decadentismului. Să mai spunem o dată că ne referim strict la accepția sa restrânsă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
plin de rafinament, excesiv de prețios după gustul unora, „profesorul de frumusețe” Își merită pe deplin locul În marea paradă a dandy-lor. Ecourile acestui „dandysm pastelizat” pe care Îl pune În scenă eroul lui Huysmans trec dincolo de Canalul Mânecii: „Dar cu o rezonanță diferită și cu mai multă profunzime: la un Oscar Wilde sau George Moore, În operele și În chiar viața lui Gabriele D’Annunzio, care Îi infuzează dandysmului o vigoare păgână, În Algabal al lui Stefan George, care Îi induce o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ciudat În care dandy-ul Își percepe și construiește diferența față de ceilalți: relația sa ambivalentă cu snobul, despre care a mai fost vorba. Acesta Îi este, deopotrivă, și prieten, și dușman. Prieten, pentru că Îl imită fascinat, devenind „cutia sa de rezonanță”; iar dușman, pentru că, imitându-l, atenuează, ba chiar anihilează diferența la care visează dandy-ul, amenințându-i deci unicitatea, atentând la forța de șoc a originalității sale. Atât snobul, cât și dandy-ul au nevoie, de la Începutul până la sfârșitul traseului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
unei vânzătoare de fructe de-a dreptul urâtă. Ce Îi determină să Își sacrifice plăcerea cu atâta cruzime voluptuoasă? Vanitatea, frivolitatea, nevoia de a uimi mereu. „Dar numele adevărat al tuturor acestora e angoasa.” Intuiția lui d’Ormesson intră În rezonanță cu explicațiile psihologilor care s-au Încumetat să pătrundă În subterana tenebroasă a unui suflet dandy. Ceea ce nu mai rimează deloc cu apologia angelismului - fie și ca metaforă - În acest caz. Mai există Însă o altă poartă de intrare spre
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
spontaneitatea. Nimic mai Îndepărtat de melancolia nedeslușită și fără de pricină decât spleenul său: În aceasta trebuie văzute, dimpotrivă, o insatisfacție virilă, o depășire arzătoare și voluntară. Blin scrie foarte adevărat: „Meritul lui Baudelaire este de a fi dat neliniștii o rezonanță mai justă despuind-o de formulele stagnante... Noutatea constă În a fi prezentat aspirația ca o «tensiune a forțelor spirituale», și nu ca o disoluție... În sfârșit, Baudelaire se deosebește de romantism prin faptul că el transformă neliniștea În principiu
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
economiei și societății poate fi chiar mai mare decât prețul crizei economice în sine. În același timp, factorii de producție specifici unei mega tendințe economice trebuie consumați. Politicile anti-ciclice nu sunt posibile și pentru că ele ar scoate economia respectivă din rezonanța cu economia globală. O rezonanță, alta decât cea planetară, poate produce pagube, izolări, transferuri de valoare, dezechilibre chiar mai mari decât cele provocate de criza însăși. Pentru a practica cu bună știință politici anti ciclice, o economie trebuie să fie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
chiar mai mare decât prețul crizei economice în sine. În același timp, factorii de producție specifici unei mega tendințe economice trebuie consumați. Politicile anti-ciclice nu sunt posibile și pentru că ele ar scoate economia respectivă din rezonanța cu economia globală. O rezonanță, alta decât cea planetară, poate produce pagube, izolări, transferuri de valoare, dezechilibre chiar mai mari decât cele provocate de criza însăși. Pentru a practica cu bună știință politici anti ciclice, o economie trebuie să fie extrem de puternică, să fie, adică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Iași,1996. Mauss, M., Eseu despre dar, Editura Institutul European, Iași, 1993. Mayer, E., De la bacterii la om. Evoluția lumii vii, Editura Humanitas, București, 2008. Mărgineanu, N., Condiția umană, Editura Științifică, București, 1973. Mehedinți, S., Civilizație și cultură: concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999. Menger, K, Principiile economiei, www.mises.ro Mill, J. S., Utilitarismul, Editura ALL , București, 2014. Miller, D.-co., Enciclopedia Blackwell a gândirii politice, Editura Humanitas, București, 2000. Mises, L. V., Acțiunea umană.Un tratat de teorie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
oferă informații excavațiile, cele mai vechi documente istorice și relatările călătorilor care au întâlnit triburi sălbatice", Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică, www.mises.ro, p. 123. 117 Apud. Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte definitorii, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 76. 118 Constantin Bălăceanu Stolnici, Magdalena Berescu, Gândirea magică. Geneză și evoluție, Editura Nemira, București, 2009, p. 5. 119 În context autorii situează apariția lui Homo Sapiens cu 200.000 î.Hr. Noua cifră spune multe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Visurile unui vizionar, Editura IRI, București, 2003, p. 47, arată că "... numai o ființă spirituală ar putea avea rațiune...". 157 Claude Lévi Strauss, Rasă și istorie, Editura Fides, Iași, 2001, p. 55. 158 Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 197. 159 Ibidem. 160 Vasile Morar, Morala elementară. Stări, praguri, virtuți, Editura Paideia, www.unibuc.ro, p. 15. 161 Marcel Mauss merge până acolo încât numește civilizația de dinaintea imperiilor drept "civilizația morală". Vezi Marcel Mauss
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Moneda. Mică enciclopedie, Editura Enciclopedică, București, 1998, p. 55. 235 Ibidem, p. 132. 236 Jacques le Goff, Civilizația occidentului medieval, Editura Științifică, București, 1970, p. 309. 237 Idem. 238 Ibidem. 239 Ibidem. 240 Simion Mehedinți, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Editura Trei, București, 1999, p. 215. 241 Vezi și Thomas H. Greco jr., Sfârșitul banilor și viitorul civilizației, Editura Curtea Veche, București, 2011, p. 106. 242 Apud Adrian Paul Iliescu- co., Filosofia socială a lui Hayek, Editura Polirom, Iași, 2001
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
unor decorații, discursuri), iar altele fiind gesturi situate Între etichetă și efuziunea sinceră (Îmbrățișarea unei fetițe orfane, oferirea unor cărți cu dedicație). Actele ceremoniale, deși formalizate, au suscitat o emoție sinceră din partea participanților, În primul rând pentru că ele căpătau o rezonanță aparte prin integrarea În contextul local (Mitterand lucrase timp de 30 de ani cu lideri politici locali și era bine-cunoscut oamenilor din regiune. Acum, el revenea atât ca președinte al Franței, cât și ca vechi camarad de luptă politică) și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
incestului), sărbătorile calendaristice etc. - ceea ce poate plasa aceste mituri și În categoria celor etiologice. Felul În care este creată lumea reproduce diferite activități umane: este vorba despre un act sexual, o vânătoare, un act războinic sau un act productiv, cu rezonanțe fie În practicile agrare, fie În cele meșteșugărești. Cosmogonia apare fie ca produsul puterii absolute a unei divinități izolate (care singură, prin masturbare, prin amestecarea jegului cu salivă sau prin imersiune și apoi prin modelarea fărâmei de pământ, generează elementele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
studiile juridice, tânărul moșier cu febrilități reformiste (altminteri, monarhist) intră în contact cu cercurile socialiste. Cu banii primiți de acasă, editează o revistă de profil marxist, „L’Ère nouvelle” (1893-1894), în paginile căreia sunt inserate texte ale unor personalități de rezonanță. Se afirmase și el întrucâtva, nu numai prin spiritul lui de farsă. La Bruxelles prezidează primul congres internațional al studenților socialiști. E prezent, cu puncte de vedere îndrăznețe, într-o seamă de publicații franțuzești de antropologie, sociologie, drept ș.a. Revenit
DIAMANDY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286760_a_288089]
-
bătăios (ca în cronica demolatoare la cartea lui Dan Zamfirescu - Accente și profiluri) se regăsește și în volumul al treilea de Foiletoane. Nici o inhibiție în fața valorilor consacrate, nici un rabat abaterii de la criteriul estetic. Sunt comentați mai ales scriitori de maximă rezonanță ai momentului: Eugen Barbu, D. R. Popescu, Nicolae Breban, Fănuș Neagu, Ion Băieșu, dar nu sunt ignorați nici creatori aflați la început de carieră (Aura Mușat, Teodor Parapiru). Și aici criticul nu se mulțumește cu o cronică a cărții comentate
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
încorporarea în latinitate a celei mai mari părți a populației din nordul Dunării. Generalizarea creștinismului de limbă latină a fost unul din factorii fundamentali ai acestui proces. Schimbările survenite în evoluția de ansamblu a limbii, în secolele VII-X, au avut rezonanță și în limbajul religios. În acest interval, liturghia din biserica nord-dunăreană se făcea în latină (latina vulgară), dovadă conservarea în scrierile bisericii medievale a expresiei liturghice "Doamne meserere" (cf. Petre Ș. Năsturel). Pe de altă parte, de la o anumită dată
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
inventar bogat și variat monede de aur ce aparținea unui fruntaș al obștei. Funcția putea să fie administrativă sau militară în cadrul obștei sau uniunii de obști. La fel, cele patru căpetenii din secolul al VI-lea, cu nume slave, ca rezonanță, menționate de izvoarele scrise, între Carpați și Dunăre. Pe de altă parte, migratorii (alogenii) pătrunși la nord de Dunăre și impactul provocat de aceștia au determinat fenomenul de dependență colectivă a unor comunități sătești (obști) față de autoritatea politică-militară migratoare-precum obștile
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
anume Mislav. "Kara-Ulaghii" erau "vlahii negri" ce locuiau în spațiul extra-carpatic, poate populația românească de la est de Carpați, iar teritoriile "Ulaghilor" (vlahilor) se aflau probabil în ținuturile subcarpatice ale Munteniei, eventual, în sudul Transilvaniei. Deși numele Mislav are o vădită rezonanță slavă, firească după secole de conviețuire cu ei, este posibil ca el să fie român de neam. În Annales Boiorum, aparținând cronicarului bavarez Aventin, se amintește despre depopularea teritoriilor locuite de "moldoveni și vlahi", ca și în letopisețele rusești mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
eroziunii implacabile a timpului (Apropierea iernii, 1993, Vârsta amintirilor, 1995). Aceeași poezie ceremonioasă în care atmosfera contemplativă se conjugă cu meditația existențială se întâlnește în Lumina din prăpastie (1996), Templul de vise (1999). Adesea versul are un relief stilistic cu rezonanțe clasice. Domeniul în care C. s-a impus este cel al criticii și istoriei literare, unde perspectiva analitică, pătrunzătoare și echilibrată, l-a condus la câteva sinteze de real interes prin unghiul inedit al interpretării unor scriitori clasici sau contemporani
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
o existență prin datele operei și să stabilească o relație între cele două euri separate atât de categoric de Proust și, după el, de noua critică. Viața lui Dostoievski spune ceva despre opțiunile prozei lui Dostoievski, unele date subiective au rezonanță în cărți, dovedește criticul. În Spațiul în literatură, nu sunt analizate „imaginațiile materiale” (Bachelard), ci semnificațiile elementelor spațiale în literatură, simbolismul geografiei literare. Cartea începe cu visul uranic al unui personaj din Cometa de romanticul Jean Paul și se încheie
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
vivacitatea scriiturii, ar fi scris într-un mod „industrial”, în urma succesului cu românul La Medeleni. În numărul 10/1930 revista publică o anchetă, ca răspuns la afirmația lui Al. A. Philippide conform căreia revistele de provincie sunt „timp pierdut”, în rezonanță cu „ritmul lent și tacticos al vieții de provincie”. C.l. pledează pro domo, intervievând, pe tema revistelor literare din provincie, a utilității și legitimității lor, scriitori din aristocrația literară a momentului (Mihail Sadoveanu, Demostene Botez ș.a.), ale căror depoziții vin
CUVINTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]
-
Behavior, McMillan, New York, NY. 3. Benchmarkingul - analiza comparativătc "3. Benchmarkingul - analiza comparativă" Benchmarkingul este în ultimul deceniu o tehnică nelipsită din manualele de management sau din cele de metode și tehnici de management. Tehnica este foarte vizibilă datorită etichetei cu rezonanță ciudată, dar și faptului că popularitatea sa în practică a crescut treptat de la apariția sa, în anii ’70. Astăzi benchmarkingul este asociat noului val de tehnici de analiză care pun accentul pe comparație ca mijloc de îmbunătățire continuă a performanței
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]