5,505 matches
-
de externe, dar în eventualitatea unor dezacorduri, guvernelor naționale le revin chestiunile legate de politica externă și de apărare. Banii și armamentul, tradiționalele "cărți mari" ale puterii dure statale, rămân sub controlul statelor membre. În plus, obstacolele birocratice și piața rigidă a forței de muncă pot stânjeni rapiditatea creșterii economice, iar tendințele demografice care stau la baza acestor aspecte sunt nefavorabile. Dacă lucrurile nu se vor schimba, până în anul 2050 vârsta mediană poate ajunge la 52 de ani (pe când în S.U.A.
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și dezinformare, ceea ce își dovedește eficiența pe timp de război, dar nu duce la nimic constructiv pe timp de pace. La fel de importantă în tacticile de luptă este și administrarea informațiilor în așa fel încât să se reducă percepțiile nefavorabile. Cenzura rigidă nu este întotdeauna o soluție. Un aspect al puterii blânde pe care Pentagonul l-a administrat cum se cuvine în timpul războiului din Golf a purtat denumirea de "încorporare a reporterilor." Trimițând reporteri să însoțească primele unități militare, Statele Unite au limitat
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu este unică modalitate valabilă de conducere a sectorului public, sarcina funcționarului public fiind acum una managerială și nu administrativă. Noul management public a apărut în Marea Britanie la începutul anilor '80, perioada guvernării Thatcher, având arie de cuprindere globală. Formă rigidă, ierarhică, birocratica a administrației publice care a dominat cel mai mult în secolul XX , se schimbă cu o nouă formă flexibilă de management public. Această schimbare nu este o schimbare simplă a stilului managerial, ci o schimbare în rolul guvernării
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
management public are o gamă largă de mecanisme : * concepția organizării și a managementului; * aplicarea noii economii instituționle la management public și un model de opțiuni politice; * reducerea rolului statului prin aplicarea unor principii ale sectorului privat în organizațiile guvernamentale. Formă rigidă, ierarhică și birocratica a administrației publice, care a dominat cel mai mult în secolul XX, se schimbă cu o nouă formă flexibilă de management public. Această schimbare presupune atât o schimbare în rolul guvernării în societate, cât și o modernizare
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
stakeholderi pentru a asigura gestionarea adecvată a responsabilităților partajate? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Menține relații constante cu autoritățile executive. Realizează o bună colaborare cu alte autorități și instituții publice. Relațiile angajaților cu angajații autorităților executive de la nivel central sunt formale, rigide și nu se desfășoară în ambele sensuri: (top-down, bottom-up). Nu sunt cunoscute și mediatizate intern și extern parteneriate ale IP cu societatea civilă. CĂI DE ACȚIUNE: Înlesnirea dialogului și a colaborării între angajații instituției și angajații autorităților centrale. Acțiuni concertate
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
la réforme du système de comptabilité dans leș pays anglo-saxons, le management orienté vers résultats, leș réformes des règlementations, le développement d'un nouveau management du personnel ainsi que la mise à jour du statut du fonctionnaire public. La forme rigide, hiérarchique et bureaucratique de l'administration publique, qui a dominé la plupart du XXième siècle, est remplacée par une nouvelle forme flexible de management publique. Ce changement implique un changement dans le rôle du gouvernement dans la société ainsi qu
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
acestei temeri persistente a antropologilor față de aceasta din urmă stă poate în caracterul foarte problematic al punerii în relație a "scărilor" de analiză și al pertinenței lor reciproce față de acest obiect perceput cu obstinație ca un loc al determinărilor obiective rigide. Imersiunea în logicile microsociale ale actorilor unei întreprinderi singulare s-a dovedit multă vreme lipsită de interes în cadrul unei perspective afirmate de separare între câmpuri sociale a priori deschise unei multitudini de strategii (familie, rezidență, asociații, sociabilitate etc.) și altele
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
constrângere, dirijare și control permanente, sancțiuni și amenințări cu sancțiuni; și toate, pentru a-l determina pe membrul organizației să muncească, să-și îndeplinască atribuțiile ce îi revin. Această strategie bazată pe un riguros și permanent control generează raporturi ierarhice rigide, cu un sens unic de la grupul de conducere către executanți. Cum se vede, teoria X consideră omul leneș, lipsit de motivația intrinsecă a muncii, neatașat organizației, indisciplinat, neatent, superficial. În ceea ce o privește, teoria Y consideră faptul că munca face
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
le oferă o largă autonomie, îi susține. Managerul evită, pe cât îi este posibil, un control strict birocratic. Relațiile dintre profesori sunt în cea mai mare parte numeric și temporal colegiale, prietenești, deschise. Climatul angajat Este acel climat marcat de comportamentul rigid și autoritarist al managerului. El îi împovărează pe subordonați cu tot felul de activități suplimentare și îi frustrează printr-un control (foarte) strict. Apreciază foarte puțin sau deloc profesionalismul colectivului său. În aceste condiții, se constituie o lume paralelă a
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
mai mult din obligație. El se caracterizează prin rutină, prin lipsă de interes și de implicare, prin stări de frustrare și de suspiciune, prin absența cooperării și a respectului (reciproc). Este un climat încurajat și conservat de către managerii autoritariști, inflexibili, rigizi, aroganți și de către profesorii apatici, intoleranți, îngâmfați, autosuficienți și lipsiți de angajare. Pe scurt, atât cultura organizațională, cât și climatul organizațional influențează într-o măsură mai mare au mai mică inițierea, conservarea, dezvoltarea sau dimpotrivă criza, destrămarea relațiilor interpersonale. Capitolul
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a avut-o în vedere, umplerea arbitrară a unei lacune a mesajului. • tensiunea. Este un conflict similar disconfortului, dar mult mai intens. Avem de-a face, în principiu, cu o atitudine fixă. Fiecare nouă împrejurare confirmă sau agravează această atitudine rigidă, negativă, ostilă. Percepția reciprocă este (mult) alterată. Sentimentele se negativizează. Relația devine sursă de stres și de îngrijorare. Situația prezintă potențial exploziv. • criza. Este manifestarea cea mai evidentă a conflictului. Are loc violența verbală și/sau fizică. Comportamentul scapă de sub
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
implicate. El ar putea dispărea în situația în care părțile identifică anumite resurse alternative disponibile, ce le pot satisface, astfel, nevoile/trebuințele conflictuale. Rezolvarea acestui tip de conflict "nu constituie un proces dificil, decât, poate, în măsura în care părțile implicate au perspective rigide asupra situației existente, în virtutea unor tensiuni emoționale excesive sau a unor resurse cognitive limitate", notează M. Milcu (2005, p. 51). • conflictul deplasat (sau deplasarea conflictului). Este acel tip de conflict în care părțile implicate discută și încearcă reciproc să se
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Se caracterizează prin năzuința de a fi mereu în centrul atenției, de a se bucura de succes. Chiar și în absența oricărui motiv/oricăror motive pot ajunge la conflict, pentru ca măcar în felul acesta să fie în centrul atenției. b. Rigizii. Această categorie de oameni se remarcă prin ambiție, printr-o înaltă autoapreciere. Ei știu și nu doresc să ia în considerare părerea celor din jur. O părere deja formată, odată pentru totdeauna, a unei persoane rigide, intră inevitabil în contradicție
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în centrul atenției. b. Rigizii. Această categorie de oameni se remarcă prin ambiție, printr-o înaltă autoapreciere. Ei știu și nu doresc să ia în considerare părerea celor din jur. O părere deja formată, odată pentru totdeauna, a unei persoane rigide, intră inevitabil în contradicție cu condițiile care se schimbă și provoacă, astfel, conflicte cu cei din apropiere. Ei consideră că dacă faptele nu le convin, cu atât mai rău pentru fapte. Comportamentul lor se remarcă prin impolitețe, care se poate
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
aluziile acestora sunt tachinări prietenoase, inofensive sau remarce răutăcioase, menite să ne pună într-o lumină proastă; • să pregătim o relație firescă pe viitor, făcându-i să înțeleagă faptul că preferăm o relație directă și o comunicare deschisă, onestă. Atoateștiutorul (Rigidul). Desemnează acea categorie de oameni care arareori au dubii, care dau dovadă de o toleranță scăzută pentru corectări și/sau discuții în contradictoriu. Dacă ceva nu merge bine, vinovați sunt mereu ceilalți. Ideile noi sau abordările alternative sunt percepute ca
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
îi sunt accesibile pentru atingerea scopurilor stabilite: puterea, constrângerea, dependența altor participanți la deciziile și opțiunile lui. Situația este percepută de individ ca extrem de importantă pentru el, ca o problemă de victorie sau de înfrângere. Acest stil presupune o poziție rigidă față de oponenți și un antagonism ireconciliabil față de ceilalți participanți la conflict. Persoanele care îl adoptă sunt devotate propriei lor poziții, perspective. Le este frică să nu piardă controlul și se focalizează asupra a ceea ce vor/ce-și doresc ele. Participanții
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
acea problemă. Apoi, sentimentele vechi și răspunsurile vechi reapar în mod automat" (p. 95). Ele ne pot umbri mintea pentru o vreme, ca un fel de nor emoțional (p. 100). Cercetătoarea nord-americană consideră că ne putem schimba aceste scheme mentale (rigide și înguste, automate și ineficiente în relațiile cu semenii) și numește acest proces alchimie emoțională. Ea se referă la "transformarea unei stări emoționale confuze, cețoase în claritate și iluminare" (idem, p. 17). Presupune, mai întâi, o cunoaștere a schemelor (de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și, de aceea, acțiunile lor le comparăm frecvent cu ceea ce noi considerăm a fi plăcut sau neplăcut. În plus, față de acești oameni avem așteptări mai mari, comparativ cu persoanele cunoscute întâmpător sau necunoscute. Existența acestor standarde superioare facilitază asocierea pretențiilor rigide" (idem, p. 36). În ceea ce-i privește, psihologii consideră că există: • supărarea nocivă situațională: este vorba de acea supărare pe care o trăim atunci când ne-o provocăm într-o anumită situație, dar nu avem tendința de a repeta fenomenul într-
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Adeptă a modelului lui A. Ellis (respectiv, a Terapiei Comportamentului Emotiv-Rațional, T.C.E.R, 2006), W. Dryden (2000) consideră că o persoană cu un înalt nivel al supărării nocive temperamentale "este puternic atașată unui set de convingeri inadecvate caracterizate prin pretenții rigide, catastrofizare, toleranță redusă la frustrare, învinovățirea altora și autoînvinuire" (p. 38). Aceasta are tendința de a considera că celălalt/ceilalți a/au acționat față de ea în mod intenționat, răuvoitor și într-o manieră care putea fi evitată. Consecințele imediate și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
o zi în care familia lui a făcut o greșeală părăsindu-l pentru câteva momente într-un parc mare. Acest fapt ar fi putut fi soldat la vârsta adultă cu o serie de repercusiuni negative asupra afectivității lui Beck. Credințele rigide și absolutiste vor media apariția problemelor, aceste credințe transformându-se în căi prin care persoana conferă un sens lumii în care trăiește, dezvoltând anumite concepții legate de ceea ce face lumea, care sunt principiile după care funcționează și cum va fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
rezultatul unei "gândiri magice". În mod similar, mulți oameni cu TOC se simt constrânși să repete comportamentul, ritualul sau gândul de un număr exact de ori, ca și cum ar fi ceva magic în legătură cu numărul de repetiții. Ritualurile lor devin stereotipe și rigide, și ei dezvoltă obsesii și compulsii pentru că nu execută corect ritualurile. În unele cazuri, nu există nici o legătură între obsesia specifică pe care o are o persoană și compulsia specifică care o ajută să își consume obsesia. Tulburarea obsesiv-compulsivă adesea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
parte din timp, de aceea chiar un eveniment negativ minor este foarte probabil să conducă la gânduri intruzive și negative (Clark & Purdon, 1993)328. Apoi, oamenii cu TOC pot avea tendința de a se îndrepta spre un mod de gândire rigid și irațional (Rachman, 1993329; Salkovski, 1989330). Ei văd negativul și gândurile intruzive și mai inacceptabile decât ceilalți oameni și devin mai anxioși și vinovați din cauza acestora. Această anxietate le îngreunează și mai tare capacitatea de a controla aceste cogniții. În
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
puternice. Walt a urmărit să dezvolte această explicație a formării de alianțe prin includerea în cadrul structural al lui Waltz a rolului proximității geografice, capacităților ofensive și, probabil cel mai semnificativ, intențiilor ofensive (Walt, 1984). Prin urmare, Walt a estompat distincția rigidă unitate-structură aflată în centrul argumentului waltzian privind nivelul sistemic, și a introdus un rol semnificativ pentru variabilele de la nivelul unităților, care influențează deciziile statelor de a balansa sau de a se ralia. Ideile lui Walt sunt primele dintr-o lungă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
mai favorabili pentru paradigma liberală. O modalitate de realizare a acestui lucru ar putea fi contestarea afirmațiilor realiste cu privire la poziția privilegiată ocupată în prezent de nivelul sistemic. Pe termen scurt, această abordare implică îndepărtarea de siguranța relativă oferită de apărarea rigidă a poziției limitate asociate cu enunțul păcii separate. Totuși, pe termen lung, ea pare promițătoare pentru extinderea cercetării păcii democratice într-o a doua generație, prin lărgirea considerabilă a sferei și semnificației sale. Într-adevăr, analizele care extind afirmațiile privind
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și urmărește propriul interes este întotdeauna întipărită într-un set mai vast de practici și identități sociale. Actele succesive de cooperare pot, prin retroacțiune, să creeze efecte care ar fi inexplicabile dacă interesele ar rămâne constante. În loc să traseze o demarcație rigidă între cele două logici, opțiunea "constă în explicarea cooperării comportamentale pe termen scurt, de la momentul respectiv, sau a transformării ei în cooperare comună și metamorfoză sistemică în viitor" (Sterling-Folker, 2000, p. 113). Teme similare au apărut în dezbaterile dintre Buzan
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]