1,653 matches
-
israeliți că, la vreme de restriște, „își aminteau că Dumnezeu e stâncă lor și Cel Preaînalt e Răscumpărătorul lor”. Acest nume, cu forma de participiu prezent q"l, desemnează de obicei rudă cea mai apropiată din partea căreia cel căzut în robie e îndreptățit să aștepte a fi răscumpărat, sau rudă puternică de la care cel slab așteaptă ocrotire în fața nedreptății (cf. Lev 25, 25-34. 47-35). Dumnezeu este numit astfel numai în texte poetice. O dată este în paralelism cu MÄša‘ și altă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
învățat să folosească și ei acest nume în formă aramaica: ou gàr elábete pne¤mă douleías pálin eis phóbon, allà elábete pne¤mă hyiothesías en hÄÎi krázomen: abba ho pater (Rom 8,15): „Într-adevăr, n-ați primit duh de robie ca să vă fie iarăși frică, ci ați primit spiritul înfierii, prin care strigam Abba! (Părinte!)” (G-R) hóti dé este hyioí, exapésteilen ho theòs tò pne¤mă to¤ hyio¤ eis tàs kardías hQmÄÎn krăzon: abba ho pater (Gal 4,6): „Și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
din nou sÄtQr este apoziție pe langă theós: mónÄi theÄÎi sÄtQÎri hQmÄÎn dià IQso¤ Christo¤ to¤ kyríou hQmÄÎn dóxa...: „singurului Dumnezeu, Mântuitorului nostru prin Iisus Hristos Domnul nostru: slavă...” (BVA) În Noul Testament, mântuirea are întotdeauna un sens spiritual: salvarea din robia celui rău, eliberarea de păcat, izbăvirea de osânda veșnică. De aceea, înfăptuitorul ei nu poate fi decât Dumnezeu, prin Fiul său, Isus Hristos. Semnificații de bază: cel care îl scăpa pe om de rău, de păcat și de osânda. 3.2
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
împrumutate din realitatea socială pentru a exprima faptul că Dumnezeu este ocrotitor, deoarece față de credinciosul sau își asumă rolul unui suzeran (în cazul numelor coranice) sau al rudei apropiate și puternice care veghează la drepturile celor asupriți sau căzuți în robie din neamul sau (numele biblic). În limba română se poate întâmpla să fie traduse la fel, cu „Ocrotitor”, „Oblăduitor”, deoarece metaforele respective fie sunt rezistente la transfer, în lipsa unei realități sociale analoage la vorbitorii acestei limbi (în cazul lui Go
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fiecare pas preschimbă totul și e din ce în ce mai aproape. El m-a ales pe mine, știu că nu mai am scăpare. M-a cuprins, mă simt din ce în ce mai crudă, mai fără viață, fără milă, fără nimic. Deja mă îmbrâncește. Am căzut în robia întunericului și mă simt o ființă fără suflet. Sunt ca o nălucă, umblând fără rost, amăgind pe cei pe care îi simt mai sensibili, mai nefericiți, făcându-i să creadă că nu mai au rost în viață. Sunt ca într-
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Stan Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2369]
-
Homer nici nu știa ce este aceea tip sau tipic, și că numai datorită geniului său artistic, a sesizat cum face în «Odiseea», tipul corăbierului aventurier Ulise, tipul sclavului agricol, Eumen, tipul sclavei oarecum legată printr-o viață întreagă de robie în casă - Euricleia - și zeci și sute de alte figuri ale vremii lui (...). În măsura în care aceasta este o chestiune de talent, discuția nu are prea mare rost. În măsura însă în care orice talent poate fi educat, perfecționat, influențat, merită să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
pace! Lăsați pruncii să se joace! Să se joace și să râdă nimeni n-o să vi-i ucidă. Și-ar trimite Tito câinii La-nceputul săptămânii la-nceput și la gătat, peste graniță-n Banat, să ne-ntoarcă înapoi la robie și război. Mihu DRAGOMIR - Acropole tresaltă. În: Viața românească, nr. 11, noe., 1951 Acropole tresaltă de-njurături yankee. Prin țară trece-un fluviu de sânge și dolari. Stau tancuri lângă temple străvechi și propilee, și bocăne pe stradă, zi-noapte, mercenari
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
modulații diverse: „O, munte, tu, biserica, moșia, casa mea,/ «Zgârie-cerul» meu [...]/ Pe culmea ta-n nemărginire mă dezmărginesc” (Spre culmi). Și, în același spirit: „Sătul de ale șesurilor bucurii mărunte,/ Când urc pe munții lor, mă simt un munte” (În robia lor) ori: „Eu m-am născut să mă dărui / Oricând și orișicui” (Mă știu). Sau acest mândru îndemn: „Mută munții uriași din calea zărilor, - / de poți!” După Goga, C. este al doilea poet tribun reprezentativ provenind din Transilvania: mai vârtos
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
Mă știu). Sau acest mândru îndemn: „Mută munții uriași din calea zărilor, - / de poți!” După Goga, C. este al doilea poet tribun reprezentativ provenind din Transilvania: mai vârtos, mai puțin atins de „jalea” contemporanului său. Plachetele Versuri (1925) și În robia lor (1926), centrate pe ideea de mesianism, într-o retorică expresionistă - în care eul exacerbat e comparabil cu vibrantul „noi” al lui Goga -, sunt în acest sens edificatoare. Alte câteva plachete - Mâine (1928), Printre oameni în mers (1933) și Minerii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
nereclamate de un accent sufletesc, acum în leneșe pânze de ape, inegală, silnică și neobișnuit de verbală. E. LOVINESCU SCRIERI: Poezii, Orăștie, 1911; Sărbătoarea morții (1914-1915), Arad, 1915; Neguri albe, Alba Iulia, 1920; România, Brașov, 1920; Versuri, Arad, 1925; În robia lor, Arad, 1926; Strigăt pentru depărtări, Timișoara, 1927; Cuvinte către țăran, Arad, 1928; Mâine, Craiova, 1928; Printre oameni în mers, Sosnowiecz, 1933; Horia, Varșovia, 1935; ed. București, 1937; Minerii, București, 1937; Țara, București, 1937; Maria Doamna, București, 1938; Peste prăpăstii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
la capăt că nu a înțeles nimic din riturile comuniste pe când era acolo. Lumea distopică, indiferent că în jurul ei Cortina de Fier e politică sau de altă natură, tânjește după eliberare, evadare. Cortina de Fier e capcana, lipsirea de libertate, robia coșmarului, spulberarea nădejdii de evadare. * Vizitatorul occidental e uluit de pervertirea limbajului, gândirii, libertății, omeniei în comunism: nu-i vine să creadă că minciuna e atotputernică. Cel puțin aici occidentalii merg la esență. Comunismul e o uriașă minciună și, spre deosebire de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
romane și acelea se folosesc explicit de existența mea. Vezi The Border, Mother's Girl, Loving Brecht, Lady Chatterley's Confession. LV. În The First Wriggle vorbești de "libertatea / în care se întâmplă poemul". Atunci când scrii, e poezia eliberare sau robie? EF. Poezia înseamnă libertate. LV. Menționezi România de câteva ori în poeme. Presupun că ai vizitat țara și capitala ei. Înțeleg că părinții tăi veneau din Odesa. Ai rude cumva în România? Îmi amintesc poemele lui Carol Rumens despre Rusia
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
plângeau în cântări de jale și-n taină, prăbușirea cetății și a țării. Până la urmă profetul, cu un grup de răzvrătiți vor fugi în Egipt. în 592 î.Chr. toți evreii care au mai fost găsiți au fost duși în robia Babilonului, după ceilalți. Dar în Babilon evreii nu au trăit rău. Un cartier era al lor. Aici au venit în contact direct cu o civilizație avansată. Religia, tradiția s au păstrat. Așteptau împlinirea profeției lui Iasiia: căderea Babilonului, reîntoarcerea evreilor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe cine să susțină. A ajutat-o să decidă încheierea războiului în favoarea lui Marc Antoniu, un filoelen rafinat, inteligent, frumos, excelent militar. Întâlnirea lor în orașul Tarsus, în Asia Mică, s-a soldat cu intrarea definitivă a generalului roman în robia farmecului, pasiunii și erotismului reginei Egiptului. L-a acaparat cu banchete fastuoase, cu orgii, încât a amânat campania împotriva parților. Împreună au creat o societate dedicată zeului Dionysos, serbările fiind adevărate orgii. Cleopatra l-ar fi văzut stăpân la Roma
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
versuri Leon Feraru (Trecutul mort), G. Bacovia (Serenada muncitorului), Camil Baltazar, Agatha Grigorescu-Bacovia, Mihail Celarianu, Sergiu Dan, C. Pajură (C. Papacostea), Emil Dorian. Publică proză Ion Călugăru (Mortul în concediu), I. Peltz (Stradă de război), G.M. Zamfirescu (Bariera), Ioan Slavici (Robia omului), Ion Pas. Studii și articole semnează Eugen Relgis (Idei și pseudo-idei) și F. Aderca (Moravuri intelectuale și Cum poți deveni scriitor tradiționalist, texte în care îl acuză pe Cezar Petrescu de plagiat după Guy de Maupassant). O. l. tipărește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288535_a_289864]
-
a Mediteranei, va fi totuși desemnat poporului evreu de către proorocul Moise ca fiind pământul făgăduit de Dumnezeu. Ritualurile de la Paștele evreilor evocă ieșirea din Egipt și trecerea (Pessah, Paște, semnifică de asemenea trecere în limba ebraică) copiilor lui Israel de la robie la libertate. Masa luată cu ocazia Paștelui evreiesc, sau Seder, este fundamentul Cinei creștine (din latinescul cena, masă de seară) și în consecință, baza Tainei Euharistiei. Împărtășania creștină are ca origine directă sacrificiile simbolice pe care elenii le făceau în timpul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
busolă. Românul a pierdut din memorie ceea ce a pătimit și a pierdut în perioada comunistă. Viața de atunci era un chin, o junglă și nici azi nu suntem scutiți de acest babilonism. Iubite cititor, pătimirea e darul, răscumpărarea mântuirii din robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
căutăm și să începem cu cazul cel mai îndurerat. Cine l-a țintuit pe Cruce pe Hristos Dumnezeu? Cine stăpânește lumea finanțelor și sunt sprijiniți de marii oameni și forțe oculte, politici sau nepolitici, creștini sau necreștini, sub puterea și robia banului? Legionarul a mers până la sacrificiu pentru credința sa, pentru o bucată de pâine mai bună pentru neamul său și pentru un loc demn în societate. Pentru aceasta a îndurat chinuri inumane până la moarte. Legionarul a dat dovadă de loialitate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne: autonomia puterilor și precizarea rolului statului, responsabilitatea miniștrilor, autonomia locală, desființarea robiei, abolirea boierescului (iobăgiei), împroprietărirea țăranilor, votul universal, egalitatea drepturilor politice, încurajarea comerțului și a industriilor (Lovinescu, 1924/1972, pp. 117-118, 140-144). Valorile care susțin aceste programe exprimă raționalitatea capitalistă a muncii eficiente caracteristică liberalismului economic și politic: proprietatea privată, individul
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prizonierii culturali ai unui stil bine individualizat, pe care îl poartă "ca un jug suprem" (Blaga, 1969, p. 4). Blaga avansează teza "imposibilității vidului stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
stilistic", subliniind apăsat că existența socioumană nu se poate desfășura decât într-un cadru stilistic, sub robia jugului suprem al unui stil. Ce este însă acest misterior "stil", de care suntem pătrunși până în măduva ființei noastre culturale, dar a cărui robie nu o simțim? " Cine simte greutatea atmosferei sau mișcarea pământului?" (p. 4). Stilul este "factorul imponderabil", "mănunchi de stigme și motive" care, imprimându-se tainic spiritualității unei culturi, dă personalitate distinctă și unitate expresivă culturii pe care o străbate de la
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
inedită în epoca în care a fost enunțată, ideea lui Heliade este acum oficializată în înțelegerea socialistă a trecutului românesc. Invazia popoarelor migratoare în provincia Daciei Traiane a fost un moment "prielnic pentru masele de sclavi care au scăpat de robie, devenind liberi. De aceea, sclavii, țăranii liberi sau pătura de jos săracă din orașe, au primit pe "barbari" ca eliberatori" (Roller, 1952, p. 48). Însă principalul merit pentru eliberarea Daciei revine nu atât barbarilor care au adus suflul de libertate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
zile boierescul, „având de arat și de cosit îndestul pentru trebuința lor fără a fi supărați de dijmă”; era o situație relativ bună pentru urgisiții soartei de la noi, care erau atunci robii țigani în condițiile știute, până va fi desființată robia pe moșiile statului, în 1844, iar pe cele boierești și mănăstirești abia în 1854; -morarul să nu fie supărat „la boieresc” și să i se dea din vamă „la cinci, una”; -la pădure „să nu aibă nici un amestec, afară de lemnul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acest colț de lume, întâlnim și o interesantă diversitate de categorii social-economice, pornind de la umilul rob la marele boier. Din analiza urmelor documentare, observăm cum o îndelungată vreme diferențierile sociale și economice erau abia perceptibile, excepție făcând oamenii căzuți în robie, întotdeauna străini de obște și de neam. În paginile următoare venim cu câteva considerații referitoare la această categorie de oameni, problematică avută în atenție de mulți cercetători. 2. Robii Este bine stabilit de către istoricii români faptul că pe teritoriul locuit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
găsesc și o menționează ca existentă, neprecizată în timp. Faptul că primele știri confirmă doar existența ca atare a respectivei categorii sociale, fără nici un fel de referire privitoare la originea robilor ce fac obiectul daniilor ori al tranzacțiilor, precum și a robiei ca fenomen social, reprezintă prin el însuși dovada că ne aflăm în fața unei situații din timpuri mai îndepărtate decât întemeierea statului din Evul Mediu. Este atât de vechi încât i s-a pierdut urma începutului, deși istorici de pretutindeni au
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]