5,386 matches
-
și se răstoarnă într-o afirmație ce este la rândul ei negație? „Lumina nu-i lumină, ci doar un grai uitat”. Dar celelalte două care abia se aud din pricina uitării, „încetul cu încetul chemând întru a fi”? Observăm cum se rotesc spiralic spre acel „întru a fi”. Știm de la Constantin Noica, și ca oricare vorbitor din Carpați, funcția de deschidere a acestui „întru” și de lucrare în ființă. Dar această chemare „întru a fi” cine o rostește și cui se adresează
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
cuvinte. Și printre toate aceste fraze care rezonează acut în auzul, destul de precar al celor care refuză să audă, un buchețel înmiresmat de cuvinte, aninate de inelul miresei cu un „vârtej de fum” - fac ca speranța să reînvie, să se rotească peste creștete și să se fixeze - aură pe pe frunți părăsite de patimi. Măiestria cu care autorul știe să zidească, pe o temelie solidă, edificiul său de cuvinte - este mai mult decât evidentă. Condeiul vibrează în mâna poetului și așterne
RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346419_a_347748]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ACEL PEGAS Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 439 din 14 martie 2012 Toate Articolele Autorului ACEL PEGAS Acel Pegas cunoscut, Ca fiind și Carul Mare, Se rotește neîntrerupt, În îndepărtata zare. Nu am făcut un clasament, Ca să-ți aleg o cântare, Dar ca simplu eveniment, Pentru mine ești CEA MARE. Nu-ți fac statuie din aur, Nici cioplită în granit, Vei rămâne al iubirii faur, Mergând cu
ACEL PEGAS de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348356_a_349685]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > ÎNTRE DOUĂ SPERANȚE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEZII DE AL.FLORIN ȚENE Între două speranțe Sunt singur în barcă legănat de vânt Rotesc stelele valsuri și perinițe, Silueta ta a rămas difuză pe mal Și luna își despletește pe mare șuvițe. Înaintez în noapte înspre nici-unde Nu știu dacă la alt mal mă așteaptă o speranță Dar îmi este sufletul o barcă pe
ÎNTRE DOUĂ SPERANŢE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348426_a_349755]
-
hale“ pentru meseni și estrade pentru maeștrii cântecului, buticuri cu ispititoare răcoritoare, corturi și rotiserii/ grătare din care „se-nălța-tornadă“ fumul către soare, către Domnul, de la zecile de mii de „bronzați mici foarte mari“, ori de la jarul și de la „vițeii/ purceii-la-proțap“ rotiți în sensul mișcării acelor de pendulă/ ceasornic și tot mai rumeniți - după exemplul cu vițelul haiducesc, „matrioșcizat“/ „matrioșic“ dat/ televizat antărț de slobozianul Mircea Dinescu, chiar de la vestitul său Han/ Domeniu-de-Cetate (han/ domeniu nu neapărat „de rețete culinare de ultim
UN ADMIRABIL STUDIU MONOGRAFIC DESPRE COMUNA BRĂDEŞTI-DOLJ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348412_a_349741]
-
COCOȘII DE MUNTE Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Înălțimea lor, regi înaripați fluidizează noaptea spre zi, măsurată prin cântec. Ei sunt la sfat decretând zilele cosmice, beau sângele pădurilor, rotite prin noapte. Sfâșie întunericul cu creasta roșie și somnul viețuitoarelor cu ecoul întors de pe fața lunii. Ei sunt strigătul dimineții, altfel munții și pădurile ar dormi iar râul lunii ar fi căzut, după țancuri de piatră pe crestele abrupte, speriind
COCOŞII DE MUNTE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348473_a_349802]
-
alt fel de spațiu, în care principiul meritocratic nu ține cont nici de origini, nici de clasă socială. Nea Mitică - vinovatul principal al dezvăluirilor întâmplărilor structurate de către Octavian Curpaș în cele 30 de capitole -, este doar axa în jurul căreia se rotesc poveștile adevărate ale unor români îndrăzneți, inteligenți, neînfricați, care, odată ajunși în lumea nouă se zbat să-și realizeze visele cu truda minții și a brațelor, și chiar reușesc. Pe scheletul unor însemnări făcute de nea Mitică pe parcursul celor peste
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
în Cer?” Pășeșc desculță, simt răcoarea și asprimea pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e locul unde cerul se îngemănează cu pământul, unde munții înalță soarele dimineața: „Hopa sus!” și-l învelesc la apus, să nu răcească. Desigur, chiar așa și trebuie să arate locul! Merită văzut! Numai proastele alea au râs
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
în Cer?” Pășeșc desculță, simt răcoarea și asprimea pământului cărării, prin locurile neluate cu asalt de iarbă. Mai încolo, un smoc de iarbă îmi răcorește talpa îndemnându-mă: „Mergi alături de cărare, suratele mele sunt primitoare”. Îi urmez sfatul și-mi rotesc privirea. Magnific e locul unde cerul se îngemănează cu pământul, unde munții înalță soarele dimineața: „Hopa sus!” și-l învelesc la apus, să nu răcească.Desigur, chiar așa și trebuie să arate locul! Merită văzut! Numai proastele alea au râs
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
sănătoasă!” Geani, cum îmi șade costumul? Sîîît! Nu, nu-mi răspunde, lasă-mă să te privesc. Mi-e dor să te privesc. Mi-ai lipsit. Trenul aștepta impasibil startul. La un moment dat, conductorul trenului și-a verificat ceasul, a rotit stegulețul în semicerc, impiegatul gării a întors paleta cu cercul verde spre mecanic, iar locomotiva a șuierat scurt, dând de știre c-a înțeles semnul de plecare. Garnitura s-a pus în mișcare; întâi a rulat încet și apoi din ce în ce mai
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
posesiv!” - își zise, sătulă de pupăceala îndrăznețului. Devenise chiar enervant. O pală de vânt îi veni în ajutor. ”Ufff!” - răsuflă, ușurată c-a scăpat. Își aranjă discret machiajul. Mândră privi de jur-împrejur ca și cum nu s-a întâmplat nimic și-și roti cochet corola. O mică rază curioasă, se desprinse din astrul nopții și se furișă, pâș, pâș, cercetător. Jos, în casă, agitație mare. - Hei, tu! Om mic, ce faci? - se băgă în vorbă sclipirea. - Creez! Mă străduiesc și iar mă străduiesc
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Legile Kybalionului Mai înainte de-orice veac Venit de nu știu unde, Iubirii să-i găsească leac, Un înțelept răspunde La taină adevărului De nimeni nepătrunsa Ținută-n mâna Cerului De ignoranți ascunsă. Rotește ochiul prin văzduh De șapte ori să cheme La fiecare om un duh Să-nvețe-a nu se teme. Dar eu, că primul cel ales Necunoscând misterul, Floarea de lotus am cules Să fiu una cu Cerul. Iar ochiul critic
POEM de ILIE MARINESCU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/345144_a_346473]
-
secție de Conflict Studies (studii ale conflictului) care o interesa pe ea în mod deosebit. Avea și posibilitatea de „coop”. Asta inseamna ca din anul 3 merge la școală 4 luni și apoi lucrează 4 luni. Și tot așa se rotește programul până la sfârșitul universității. Din această cauză, stă un an mai mult la universitate, dar la sfarsitul universității are deja experiență de muncă, știe mai clar ce vrea, iar șansele să-și găsească de lucru în domeniu cresc. Ca să nu
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
amețitoare. Undeva în interiorul capului au început să se audă bubuituri surde : se rup ghețarii, se desfac în bucăți din ce în ce mai mari și plutesc în derivă prin marea înghețată din capul meu. Doamne, oare voi înnebuni ? Aprind lumina. Camera începe să se rotească ca o elice. Este elicea elicopterului din care, astă-vară, a făcut salturi cu parașuta. Scrisul nu-i altceva decât o încercare , disperată la un moment dat , de a-mi decodifica, nu atât viitorul, cât mai degrabă, trecutul. Deci : destinul. O
DEŞERTUL DE CATIFEA (3) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345359_a_346688]
-
unde se încrucișează, mijlocul, este fixat pe axul rotorului de la generatorul de curent. Împingi de una din bare, generatorul de curent se învârte. Ei, locuitorii orașului, trebuie să circule numai pe străzile principale, conform Hotărârii Consiliului Local. Învârt „vârtelnițele”, acestea rotesc generatoarele și așa se produce curentul electric. „Băieții deștepți” știu, mai departe, ce se întâmplă cu acest curent electric. Oamenii trebuie să iasă pe stradă de cel puțin două ori pe zi; o dată înainte de prânz, o data după...și au obligația
PRIMARUL, EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376803_a_378132]
-
au înfipt unul în altul și au rămas așa, purtați doar de vântul solar. A fost construit tramvaiul cu vâsle; foarte multi bani au fost cheltuiți! „Un nemișcat stă!” Cum altfel!? Nu are pasageri,în rest are tot; are vâsle, roti, șine, canale de apă pe lângă șine... La cererea expresă a primarului, pasarela care traversează orașul, la înălțimea de câteva zeci de metri, folosită în trecut de un combinat siderurgic pentru transportul materialelor de furnal, a fost cumpărată de către primărie. Ce
PRIMARUL, EP.10 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376803_a_378132]
-
mătase și un pat matrimonial în care îl aștepta o fetișcană goală de o frumusețe nemaiîntâlnită. Fermecat de acea apariție se apropie, dar se trezi lângă perete, la o nișă. Privirile îi alunecară afară, peste pădurea de stejar. Turnul se roti din nou cu el și simți cum îl cuprinde amețeala. Niciodată nu privise în jos de la asemenea înălțime. Deodată își aduse aminte de făptura gingașă din patul de alături și tresări: „Asta-i drăcoaica! Dacă-mi face vânt peste zid
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
niciodată deoarece se întindea peste încă vreo patru dealuri până hăt în zare. De multe ori, fiind încălziți de la urcuș, odată pătrunși în întunecimea pădurii ne simțeam deodată spatele înghețat așa că, ne dezbrăcam iute de cămășile pe care le fluturam rotindu-le prin aer pe deasupra capetelor până ce se zvântau după care le îmbrăcam uscate ca să nu răcim. Așa cum ne tot dăscăleau cei mari, bântuiam pădurea hăulind pentru a ne anunța din timp prezența și astfel, să punem pe goană vreo fiară
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
zânatice/ îmbracă-mi alba lumină mă spală cu artă cuminte sunt iubiri ce se salvează din orice potop/rubiconde stilate/ sentimentele le împart sărmanilor ce au doar un cord două mâini lipsă picioare de spălat guri mutilate axul inimilor se rotește ca norii pe un cer văruit râul se umflă de ape ce spală (cam) tot ce-am iubit Referință Bibliografică: Ritual de spălat iubirea / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1510, Anul V, 18 februarie 2015. Drepturi de
RITUAL DE SPĂLAT IUBIREA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377084_a_378413]
-
toate sunt cu susu-n jos. Aș vrea să mă înalț pe-o rază Pân’ la Palatele Cerești, Să le sădesc sufletu-n vază Păzit de îngeri la ferești. Dar gândul mi-a căzut în palmă; Pe umeri capul s-a rotit Și m-am simțit ușor - o scamă, Dar de pământ mereu lipit. ION PĂRĂIANU Referință Bibliografică: MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi
MĂ SIMT LEGAT DE GLIE DE ION PĂRĂIANU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377828_a_379157]
-
ciocârliile obosite și amețite de soare. Ultimul care mai joacă și cade la pământ este mutul. Cei din jur aplaudă frenetic, țipă de bucurie și strigă în neștire: bravoo, bravoo! Încetează și muzica. Cu greu călușarii se ridică și se rotesc cu mâinile atârnând grele, de plumb, și capetele plecate. Toți înțeleg că jocul s-a sfârșit și aplaudă încet...Parcă sunt triști că jocul nu mai durează/continuă...Totul se sfârșește pe lumea asta...Mai ales bucuria...Vătaful mulțumește mulțimii
HĂLĂIŞA!-PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377793_a_379122]
-
Acasa > Stihuri > Semne > PRELUDIU Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Lâncede funii lungi de umbră Se întind peste bietul pământ, Se presimte răsuflarea sumbră A aerului aruncat pe vânt. Mirat mai rotește pământul Un ornic cu acele-n soare, Iar vremea alunecă-n cântul Foilor de porumb șușotitoare. Razele soarelui se chircesc Printre genele-i blând alungite... Văzduhul, într-un fel copilăresc, Se-agață de clipe smucite. Prin guri nevăzute curge mușcătura
PRELUDIU de LIA RUSE în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377867_a_379196]
-
crezi? N-o recunoști în ea pe sfioasa de odinioară, cam sufocată de majoritatea băieților din clasă, gata să se refugieze, la vremea pauzelor dintre ore, între noi, fetele de la C, între umaniste?! -Ne-am mai schimbat și noi, deh! rosti rotindu-și ochii negri și lucioși vizata. -Da’ tu ce te-amesteci? o certă copilărește Papa pe Miramoț. După câte văd, nu mai aduci defel cu firava dintr-a opta de liceu, căreia eu îi strigam cu ciudă: a venit mamița
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
savurându-l, era clar! Văzându-i încântarea, Flower-Power care se afla în fața ei, întinse mâna și... fură un bob. Pe dată papilele gustative îi fură satisfăcute. Îndrăzni să-și asume de pe tipsie un ciorchine întreg. Toate astea, în tăcere conspirativă, rotindu-și ochii de plăcere. Între timp, Americanul trecuse la o mandarină din care, de data asta, tăia grațios câte o feliuță, o punea pe un crâmpei de pâine și o vâra tacticos în gură, tot cu mare satisfacție. Ceilalți parau
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
Acasa > Literatura > Proza > LA ANUL FARA INVARTELI Autor: Eugen Lupu Publicat în: Ediția nr. 1945 din 28 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului La anul fără învârteli Parcă prea repede trec anii, parcă prea repede se rotește pământul! În ultimul timp prea multe speranțe se trec din anul trecut în anul viitor. Cum se poate una ca asta, să amestecăm anul trecut cu anul viitor! E vina Pământului că se rotește prea repede? Nu! Trebuie să ne
LA ANUL FARA INVARTELI de EUGEN LUPU în ediţia nr. 1945 din 28 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378117_a_379446]