1,817 matches
-
spirală și se va stabiliza pe un alt cerc de rază mai mică. a2) Generator subsincron direct. Noua situație analizată, caz d.g., se obține din precedenta, a1), în condițiile când după pornirea în gol, la t=0,25s, se aplică rotorului un șoc de cuplu de sens invers, chiar de valoare redusă, (de -15[Nm] în analiza de față) și corespunde regimului de generator subsincron al mașinii de inducție dublu alimentată. Din rezultatele obținute prin simulare se deduce faptul că mașina
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
al mașinii de inducție dublu alimentată. Din rezultatele obținute prin simulare se deduce faptul că mașina prezintă o instabilitate pronunțată, chiar la valori mici ale cuplului aplicat pe arbore. Astfel, în fig. 6.85 se constată tendințe de accelerare a rotorului, urmate de reveniri la valoarea subsincronă. Frecvența acestor oscilații cvasiîntreținute depinde de valoarea șocului de cuplu, fiind în general proporțională cu mărimea acestuia. Simultan cu oscilațiile vitezei spre valori peste cea de sincronism, urmate de reveniri la viteza subsincronă se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
se constată și oscilații importante ale cuplului electromagnetic, fig. 6.86. Oscilațiile de energie, manifestate în cazul d.g. între mașină și sursele de alimentare se resimt și în formele de undă ale curenților din stator, fig.6.87, respectiv -din rotor, fig. 6.88. Momentele de intrare în oscilație sunt în strânsă corelație cu creșterile însemnate ale curenților din stator, altfel spus aceste fenomene de oscilație se pot interpreta ca o succesiune de decroșări parțiale și „ambalări” ale rotorului spre viteze
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
respectiv -din rotor, fig. 6.88. Momentele de intrare în oscilație sunt în strânsă corelație cu creșterile însemnate ale curenților din stator, altfel spus aceste fenomene de oscilație se pot interpreta ca o succesiune de decroșări parțiale și „ambalări” ale rotorului spre viteze suprasincrone, când cuplul electromagnetic își modifică semnul, mașina devenind scurt timp motor, urmate de „frânări” având ca efect readucerea rotorului la viteza subsincronă. Studiul regimurilor nesimetrice ale mașinilor de inducție trifazate 459 Acest comportament al mașinii este însoțit
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
altfel spus aceste fenomene de oscilație se pot interpreta ca o succesiune de decroșări parțiale și „ambalări” ale rotorului spre viteze suprasincrone, când cuplul electromagnetic își modifică semnul, mașina devenind scurt timp motor, urmate de „frânări” având ca efect readucerea rotorului la viteza subsincronă. Studiul regimurilor nesimetrice ale mașinilor de inducție trifazate 459 Acest comportament al mașinii este însoțit și de un puternic regim deformant, cu curenți nesinusoidali în înfășurări și consum energetic ridicat, neconvenabil în aplicațiile practice. În fig. 6
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
În fig. 6.89 se prezintă caracteristica mecanică dinamică, unde se observă că după pornirea în gol și intrarea în subsincronism, porțiunea OS, punctul de funcționare evoluează pe ciclurile repetabile SPQRS -de oscilații, care sunt parcurse de fiecare dată când rotorul se ambalează în suprasincronism urmată de o revenire la valoarea subsincronă. Hodograful fluxului rezultant rotoric, din fig. 6.90 conține o primă porțiune OS corespunzătoare pornirii în gol și stabilirii la viteza de subsincronism. După aplicarea șocului de cuplu, acesta
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de o nouă evoluție pe spirală, o trecere bruscă din B în B'-pe alt ciclu ș.a.m.d. b) Alimentarea cu succesiune inversă. Această situație, evidențiată prin i (de la „invers”) se obține când alimentarea statorului se conservă, iar în rotor se aplică tensiuni de amplitudini și de frecvențe tot de 10 ori mai mici ca la stator, având însă, ordinea de succesiune inversă: (6.305) b1) Generator suprasincron invers. După întocmirea noii diagrame-bloc în mediul Matlab-Simulink se simulează o pornire
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
faptul că în primele momente ale pornirii, cuplul electromagnetic prezintă oscilații importante în jurul unei valori medii, ceea ce se manifestă prin oscilații ale vitezei și printr-o creștere a timpului de pornire, comparativ cu cazul d.m. Evoluția în timp a vitezei rotorului, dată în fig. 6.92 surprinde oscilațiile din primele momente, urmate de o puternică accelerare, însoțită de o suprareglare însemnată și intrarea în suprasincronism, de fapt stabilirea la o viteză egală cu suma pulsațiilor tensiunilor armăturilor, împărțite la numărul de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
și intrarea în suprasincronism, de fapt stabilirea la o viteză egală cu suma pulsațiilor tensiunilor armăturilor, împărțite la numărul de perechi de poli: . La t=0,25s apare șocul de cuplu negativ de -150[Nm], care determină o accelerare a rotorului, iar după câteva oscilații rotorul revine la viteza constantă suprasincronă dată de suma pulsațiilor tensiunilor aplicate. Creșterea timpului de pornire la gol sugerează că, spre deosebire de cazul d.m., pornirea mașinii cu dublă alimentare ca generator (DAG) se realizează cu mai multă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
fapt stabilirea la o viteză egală cu suma pulsațiilor tensiunilor armăturilor, împărțite la numărul de perechi de poli: . La t=0,25s apare șocul de cuplu negativ de -150[Nm], care determină o accelerare a rotorului, iar după câteva oscilații rotorul revine la viteza constantă suprasincronă dată de suma pulsațiilor tensiunilor aplicate. Creșterea timpului de pornire la gol sugerează că, spre deosebire de cazul d.m., pornirea mașinii cu dublă alimentare ca generator (DAG) se realizează cu mai multă siguranță dacă se folosește motorul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
care echilibrează cuplul rezistent. Echilibrul de cupluri se menține până la aproximativ t=0,9s când se manifestă o puternică pertubație, Me devine negativ, antrenând o micșorare însemnată a vitezei, cu tendință spre decroșarea mașinii, Me basculează apoi spre valori pozitive, rotorul este accelerat, au loc oscilații amortizate ale vitezei (fig. În esență, dacă o mașină de inducție cu dublă alimentare este stabilă la funcționarea în suprasincronism (la o viteză dată de suma frecvențelor) în regim de generator, ea intră în oscilații
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de inducție dublu alimentată cu o fază rotorică la masă, este un regim nesimetric de avarie, cf. fig.6.101a), obținut după închiderea lui K1 și K2. Analiza se poate efectua, în cazul general, inclusiv în condițiile alimentării statorului sau rotorului cu tensiuni nesimetrice, reunind ecuațiile celor 6 circuite electrice cu cele 2 ecuații de mișcare de forma (6.301-7,8) în care intervine cuplul electromagnetic, dat de (6.224). Dacă se trece în operațional se obține un sistem de 8
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
intervine cuplul electromagnetic, dat de (6.224). Dacă se trece în operațional se obține un sistem de 8 ecuații de ordinul I, provenit din (6.299), anume: (6.306-8) unde s-au introdus expresiile sistemului trifazat de tensiuni nesimetrice aplicate rotorului, de pulsații ωr=31.41 rad/s, (ωs/10) în care tensiunea pe faza cr este nulă, Ucrmax=0, iar pe celelalte 2 faze este de amplitudine Uarmax= Ubrmax=49 V. (Uasmax/10). Tensiunile statorice aplicate alcătuiesc un sistem simetric
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
simulat pornirea în gol real (când pe arbore acționează totuși un cuplu rezistent redus, variabil liniar cu viteza, adică un cuplu de frecări), pe intervalul Studiul regimurilor nesimetrice ale mașinilor de inducție trifazate 467 de timp t(0; 0,4s) rotorul accelerează, având tendința de sincronizare la o viteză unghiulară dictată de suma dintre cele două pulsații ale tensiunilor (≈ 173 rad/s). La aplicarea șocului de cuplu de -70Nm (la t=0.4s), adică dacă se manifestă din exterior o tendință
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
de sincronizare la o viteză unghiulară dictată de suma dintre cele două pulsații ale tensiunilor (≈ 173 rad/s). La aplicarea șocului de cuplu de -70Nm (la t=0.4s), adică dacă se manifestă din exterior o tendință de antrenare a rotorului peste viteza de sincronism, rotorul intră în oscilații, mașina lucrează ca generator și reacționează cu un cuplu electromagnetic variabil, în jurul valorii de -70Nm, cum se observă în fig. 6.102. Aceste variații ale cuplului provoacă oscilații ale vitezei, după cum se
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
unghiulară dictată de suma dintre cele două pulsații ale tensiunilor (≈ 173 rad/s). La aplicarea șocului de cuplu de -70Nm (la t=0.4s), adică dacă se manifestă din exterior o tendință de antrenare a rotorului peste viteza de sincronism, rotorul intră în oscilații, mașina lucrează ca generator și reacționează cu un cuplu electromagnetic variabil, în jurul valorii de -70Nm, cum se observă în fig. 6.102. Aceste variații ale cuplului provoacă oscilații ale vitezei, după cum se observă în fig. 6.103
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
ca generator și reacționează cu un cuplu electromagnetic variabil, în jurul valorii de -70Nm, cum se observă în fig. 6.102. Aceste variații ale cuplului provoacă oscilații ale vitezei, după cum se observă în fig. 6.103. Din acest punct de vedere rotorul poate fi considerat un corp cilindric caracterizat prin viteza medie de sincronism, peste care se suprapune o mișcare de rotație cvasi-armonică de joasă frecvență (de ordinul a zeci de Hz) care se resimte prin zgomote intense, dăunătoare atât pentru mediul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
diferite de cele sinusoidale, deci și analiza acestora, apelând la reprezentarea analitică în complex, devine aproximativă, chiar incorectă, prin urmare va trebui evitată. Referitor la caracteristica mecanică dinamică, ΩR =f(Me) din fig.6.106, aceasta arată că pe timpul accelerării rotorului, valorile maxime de cupluri se situează la aproximativ 175Nm, având tendința de stabilizare la valori de câțiva Nm, când viteza se stabilește la o valoare egală cu cea de suprasincronism. Oscilațiile de viteză după aplicarea cuplului exterior de -70 Nm
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
6.101 b). În mod obișnuit, la un motor asincron sincronizat (MAS) se procedează astfel: în primele momente, după conectarea statorului trifazat la rețea, prin închiderea lui K1, înfășurările rotorice sunt conectate în scurtcircuit (sau pe o rezistență exterioară reglabilă), rotorul pornește și accelerează până în apropierea vitezei de sincronism (K2 are contactele mobile închise pe partea stângă a fig. 6.101 b). După scurt timp, K2 este comandat astfel încât contactele mobile sunt închise pe partea dreaptă, când faza cr (din rotor
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
rotorul pornește și accelerează până în apropierea vitezei de sincronism (K2 are contactele mobile închise pe partea stângă a fig. 6.101 b). După scurt timp, K2 este comandat astfel încât contactele mobile sunt închise pe partea dreaptă, când faza cr (din rotor) rămâne scurtcircuitată, în schimb celelalte două faze ar, br se înseriază și se comută la o sursă S de curent continuu (+U,-U). După câteva pendulări, sub acțiunea cuplului sincronizant ce se manifestă între câmpul învârtitor statoric și rotorul excitat
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
din rotor) rămâne scurtcircuitată, în schimb celelalte două faze ar, br se înseriază și se comută la o sursă S de curent continuu (+U,-U). După câteva pendulări, sub acțiunea cuplului sincronizant ce se manifestă între câmpul învârtitor statoric și rotorul excitat în c.c. (care este caracterizat prin câmp magnetic constant ca o succesiune de poli alternând) rotorul intră în sincronism, mașina devenind motor sincron, putând antrena o mașină de lucru. b1) Generatoare asincrone sincronizate (GAS). În ultimul timp, pentru
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
sursă S de curent continuu (+U,-U). După câteva pendulări, sub acțiunea cuplului sincronizant ce se manifestă între câmpul învârtitor statoric și rotorul excitat în c.c. (care este caracterizat prin câmp magnetic constant ca o succesiune de poli alternând) rotorul intră în sincronism, mașina devenind motor sincron, putând antrena o mașină de lucru. b1) Generatoare asincrone sincronizate (GAS). În ultimul timp, pentru conversia electromecanică în microcentralele neconvenționale eoliene, se folosesc frecvent generatoare de inducție care, în particular pot deveni GAS
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
pornește în gol, ca motor asincron, învingând un mic cuplu de frecări -variabil liniar cu turația. Procesul de pornire durează un timp redus sub 0,2s, evoluția cuplului electromagnetic este prezentată în fig. 6.108, iar a vitezei unghiulare a rotorului în fig.6.109, cuplul electromagnetic se stabilește la o valoare de ≈3Nm, iar viteza unghiulară la o valoare apropiată de sincronism. La momentul t=0,4s asupra rotorului se aplică un cuplu exterior de la o mașină de antrenare, de
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
este prezentată în fig. 6.108, iar a vitezei unghiulare a rotorului în fig.6.109, cuplul electromagnetic se stabilește la o valoare de ≈3Nm, iar viteza unghiulară la o valoare apropiată de sincronism. La momentul t=0,4s asupra rotorului se aplică un cuplu exterior de la o mașină de antrenare, de -70Nm, mașina devine generator de inducție, viteza crește cu câteva procente peste valoarea de sincronism, alunecarea devine negativă, cuplul electromagnetic este negativ, puterea activă în stator își schimbă semnul
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]
-
mașină de antrenare, de -70Nm, mașina devine generator de inducție, viteza crește cu câteva procente peste valoarea de sincronism, alunecarea devine negativă, cuplul electromagnetic este negativ, puterea activă în stator își schimbă semnul. La momentul t=0,6s, în circuitul rotorului se trece K2 pe poziția „dreapta”, două faze ale rotorului, înseriate, sunt conectate la sursa de c.c. () constituind înfășurarea de excitație rotorică, iar a treia rămâne în scurtcircuit (Ucr=0), lucrând ca înfășurare de amortizare pentru mașina devenită sincronă
Maşini electrice/Vol. 3. : Maşina asincronă by Alecsandru Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1660_a_2996]