1,753 matches
-
un cui? mă-ntreabă vecinul de la unu, căruia i-am inundat acum o săptămînă baia. E devreme, e șapte, s-a răcit și cafeaua. Circuitul banului în natură, pierdut în balconul strîmt ca un coșciug. Lumea imaterială, un apucat, o rugină de om... Omul de pe casă "Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostîrci. - Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. - Ușor de zis
Poezii by Ioan Flora () [Corola-website/Imaginative/14462_a_15787]
-
Anton Jurebie tăcerea fluturilor am fost la chicago, în america și am văzut insectarul acela cu fluturi pătați de rugină, boeing-uri și airbus-uri le spun ei. nu sînt totuna cu fluturii care merg la școala melancoliei, fac autostopul, fug de la ora de biologie, sar pervazul - gardul școlii. nu atingeți asfaltul, le spun în vis. nu adormiți în trafic. nu
Poezii by Anton Jurebie () [Corola-website/Imaginative/2612_a_3937]
-
albe frecate în neștire chipul ei parcă mai îmbătrânit lucrurile murdare care zac în colț și o mie de zile o mie de voci într-o dimineață nu va mai fi la fel apa se va scurge prin robinet limpede rugina țevilor culoarea aceea verde va străluci și nimeni nimeni nu se va atinge de cele o mie de zile în care ea va întineri încet și ireversibil nimeni nu va tulbura cele o mie de voci care îi vor șopti
Poezie by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/9249_a_10574]
-
Anul (4 cifre) Anul contractului sau al achiziției sau al instalării HH031 F -1 lipsă -2 nedisponibilă (Statul membru utilizează metode naționale obiective pentru calculul chiriei imputate) 1 Variabila este completată X,L HH040 Acoperiș fisurat, pereți/pardoseli/fundații umede sau rugină pe tocurile ferestrelor sau pe pardoseală 1 Da 2 Nu HH040 F -1 lipsă 1 Variabila este completată X,L HH050 Capacitatea de încălzire în mod adecvat a locuinței 1 Da 2 Nu HH050 F -1 lipsă 1 Variabila este completată CHELTUIELILE
jrc6204as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91376_a_92163]
-
Testarea, ajustarea, punerea în funcțiune a mașinilor, aparatelor și vehiculelor, numai dacă acest lucru implică operațiuni simple. 6. Testarea în vederea verificării gradului de respectarea a standardelor tehnice europene. 7. Mărunțirea și fărâmițarea fructelor și a legumelor uscate. 8. Tratamentul contra ruginii. 9. Refacerea mărfurilor după transport. 10. Asigurarea unei temperaturi optime pentru transportul mărfurilor. 11. Călcarea materialelor textile. 12. Tratamentul electrostatic pentru materialele textile. ANEXA 4 ANEXA 69 a LISTA DEROGĂRILOR LA CARE SE FAC REFERIRI ÎN ART. 510 ALIN. (3
jrc2629as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87783_a_88570]
-
nu se consideră un defect. (3) În sensul alineatului (2), se înțelege prin: (a) "unități alterate": fructele decolorate la suprafață sau cu pete care contrastează puternic cu culoarea întregului fruct și care pot pătrunde în pulpa acestuia, în special lovituri, rugină și pete de culoare închisă; (b) "unități care au suferit deteriorări mecanice": unitățile care au fost divizate în mai multe părți; atunci când toate părțile unite echivalează cu grosimea unității întregi, acestea sunt considerate ca o singură unitate; sau unitățile care
32006R1559-ro () [Corola-website/Law/295530_a_296859]
-
puțin 20 000 de ouă de viermi de mătase bune pentru incubație; (b) care au dat un număr minim de coconi selectați, care au un aspect exterior corespunzător și care sunt maturi, de culoare și dimensiuni uniforme, fără semne și rugină și adecvate pentru bobinare. Producția minimă prevăzută la lit. (b) este stabilită de statul membru în cauză și nu poate fi mai mică de 20 kg. Articolul 3 1. Ajutorul este acordat crescătorilor de viermi de mătase pe baza cererilor
jrc211as1973 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85346_a_86133]
-
din acel an se vorbește de existență a opt case, înțelegându-se din text că satul mai cuprindea și altele. După tradiție, numele localității ar avea cel puțin două surse. Una ar fi că provine de la un pastor pe nume Rugina care s-ar fi stabilit cu oile prin aceste părți, dar în lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pământul
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
menționează că „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pământul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - „Rugina” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri. Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit „Osoi”, de unde locuitorii s-au retras
Biserica domnească din Ruginoasa () [Corola-website/Science/300075_a_301404]
-
este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Dumbrăvița, Rediu, Ruginoasa (reședința) și Vascani. După tradiție, numele localității de reședință ar avea cel puțin două surse posibile. Una ar fi că provine de la un păstor pe nume Rugină care s-ar fi stabilit prin aceste părți cu oile, dar în lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „ și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special dupa ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pamântul
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
menționează că „ și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special dupa ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pamântul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - „Rugină” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Stefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri. Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit "Osoi", de unde locuitorii s-au retras
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
din acel an se vorbește de existența a opt case, înțelegându-se din text că satul mai cuprindea și altele. După tradiție, numele localității ar avea cel puțin două surse. Una ar fi că provine de la un păstor pe nume Rugină care s-ar fi stabilit cu oile prin aceste părți, dar în lucrarea „Ruginoasa”, Boris Crăciun menționează că „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pamântul
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
menționează că „și astăzi în diferite locuri ale comunei se poate vedea, în special după ploaie, un strat subțire brun - roșcat care acoperă pamântul, mai ales în locurile pietroase”, numele provenind de la acest fenomen. Numele unui iaz existent în localitate - „Rugină” apare și în documentele moldovenești din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, amintind și de o familie de mari boieri. Primele așezări s-au construit în partea de vest a satului, la locul denumit „Osoi”, de unde locuitorii s-au retras
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
un hrisov de la Petru Rareș), satul ar fi fost întemeiat de un anume hatman Bârzea pe la începutul sec. al-XV-lea dar prima atestare documentară indubitabilă ne vine de la "24 ghenar 7003" (1495) cu ocazia împărțirii unei moșteniri între succesorii lui Sima Rugină, făcută și întărită în prezența domnitorului Ștefan cel Mare. Satul mai apare în documente în 1527 la 15 martie, când Petru Rareș întărește un uric lui Ion Banu-vornic (urmașii acestuia mai există și astăzi). Satul a avut continuitate și nu
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
serele grădinii botanice. O parte din serele de arbori tropicali sunt tot din vremea mea. Expoziția de crizanteme tot eu am început-o"", își amintește Leocov. Acesta a publicat, în 1988, altături de Emilian Țopa, Ion Sarbu, Ionel Lupu, Rodica Rugina și Corneliu Tăbăcaru, lucrarea de referință "Ghidul Grădinii Botanice ", lărgind în același timp sfera de relații a instituției universitare cu alte grădini botanice din lume. Astăzi, acoperă o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
peste 1.000 de metri altitudine domină molidul ("Picea"). Sus, pe platou, întâlnim jnepeni ("Pinus mugo"), ienuperi ("Juniperus communis") și tufe de afini ("Vaccinium myrtillus"), merișori și întinse pajiști subalpine primare și secundare alcătuite din rogoz alpin ("Carex"), părușcă, toporișcă, rugină ("Juncus effusus") și ienupăr pitic. Componenta floristică este caracterizată de gențiana-cupa, strugurii ursului, sângele voinicului, sânzienele, brândușa de toamnă, ghiocelul. În zona Fântânele s-au dezvoltat crângurile, deși solurile sunt brun acide sărace și cu o fertilitate naturală scăzută. În
Comuna Mărișel, Cluj () [Corola-website/Science/300339_a_301668]
-
oxidat. "Suprafață de calitate D" - Metalul este puternic oxidat, suprafața fiind corodată în profunzime. Gradele de curățare pentru suprafețele metalice definite în ISO 8501-1 sunt: Sa1 - De pe suprafața metalului au fost îndepărtate prin sablare depunerile slab aderente cum ar fi rugina, țunderul, vopseaua și mizeria. Se acceptă prezența pe suprafața sablată a vopselei și a țunderului puternic aderent, cu toate acestea întreaga suprafață trebuie să fi fost sablată. Sa2 - De pe suprafața metalului au fost îndepărtate prin sablare depunerile de țunder, vopsea
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
vopseaua și mizeria. Se acceptă prezența pe suprafața sablată a vopselei și a țunderului puternic aderent, cu toate acestea întreaga suprafață trebuie să fi fost sablată. Sa2 - De pe suprafața metalului au fost îndepărtate prin sablare depunerile de țunder, vopsea și rugină. Se acceptă prezența petelor superficiale de oxizi (umbre) iar în cazul în care suprafața inițială era de calitate D, se acceptă și prezența depunerilor pe fundul craterelor de coroziune. Sa2 1/2 - De pe suprafața metalului au fost îndepărtate prin sablare
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
oxizi (umbre) iar în cazul în care suprafața inițială era de calitate D, se acceptă și prezența depunerilor pe fundul craterelor de coroziune. Sa2 1/2 - De pe suprafața metalului au fost îndepărtate prin sablare toate depunerile de țunder, vopsea și rugină. Se acceptă prezența urmelor de oxizi cel mult sub forma de zgârieturi sau puncte, cu condiția ca cel puțin 95% din suprafața sablată să fie perfect curată (argintie). Sa3 - De pe suprafața metalului au fost îndepărtate absolut toate depunerile de țunder
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
prezența urmelor de oxizi cel mult sub forma de zgârieturi sau puncte, cu condiția ca cel puțin 95% din suprafața sablată să fie perfect curată (argintie). Sa3 - De pe suprafața metalului au fost îndepărtate absolut toate depunerile de țunder, vopsea și rugină. Nu se acceptă absolut nici o urmă de contaminare superficială. Reprezintă măsurarea la o scală mică, a variațiilor în înălțime a unei suprafețe fizice (conform metrologiei suprafețelor). Această măsurare este opusă variațiilor la o scală mare care fac parte din geometria
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
deosebită în procesele de acoperire. Dacă rugozitatea este prea mică, aceasta are ca și consecință diminuarea aderenței învelișului la substrat. La polul opus, dacă rugozitatea este prea mare, există pericolul ca vârfurile profilului suprafeței să rămână neacoperite, permițând astfel apariția ruginei sau poate duce la un consum nejustificat de vopsea. Nisipul s-a utilizat în mod curent, deoarece era foarte ieftin, dar din motive de protecție a mediului și operatorului, utilizarea acestuia a fost restrânsă. În prezent, tipurile de abraziv utilizate
Sablare () [Corola-website/Science/308511_a_309840]
-
de 10 ani, va influența și parcursul proaspătului adolescent. Astfel, sub impulsul obligativității, clasele a IX-a și a X-a (prima treaptă obligatorie de liceu) le va continua în municipiul Vaslui, la "Liceul nr. 2" (actualmente "Colegiul Economic « Anghel Rugina »"), între anii 1980-1982. Plin de curaj și hotărât să răspundă chemării divine, în perioada 1982-1987 îl regăsim pe seminaristul Corneliu în studiu, rugăciune și jertfă la "Seminarul Teologic Liceal Ortodox « Veniamin Costachi »" din cadrul Mănăstirii Neamț. Că o continuitate a parcursului
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
Era IV - era modernă 1850 - 1905. Era V - era contemporană 1906 - 2005. Omul agricultor a cunoscut simptomele și efectul nociv al unor boli ale plantelor din timpuri străvechi. În scrierile vechi ebraice și în Biblie se amintea de tăciunii și ruginile cerealelor. Nu se cunoșteau însă cauzele bolilor, iar efectul dăunător era atribuit răzbunării zeilor, blestemului morților etc. Marele naturalist și filozof al Greciei Antice, "Aristotel," a descris ruginile la grâu. "Theophrast", părintele botanicii, în lucrarea sa "Historia plantarum" descrie tăciunii
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]