1,892 matches
-
sale. Problema e că mijloacele sale sînt respingătoare și impun o unitate de măsură arbitrară și aberantă. Procust a devenit astfel un coșmar al logicii și era normal ca pe patul său, Într-o Grecie În care statuile n-au sîngerat niciodată, să fie adus În cele din urmă Procust Însuși, ucis de Tezeu. S-a vorbit uneori cu o mirare pe care n-o Înțeleg despre faptul că În loc să Înăbușe, să strivească arta, canonul grec i-a dat strălucire. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
focul. Dar ce-au fost biruințele lui dinainte? Doar o amînare a acestui moment? Nu, nu se poate, mi-am spus mereu cît am stat pe insula Lemnos...) Așadar, chiar dacă Heracles este un semizeu, muncile lui aparțin unui om care sîngerează, schimbă lucrurile prin efort, nu numindu-le altfel. Pe urmele lui umblăm printr-o lume de zei, dar făcută astfel Încît omul poate transforma pămîntul Într-un paradis. Heracles alungă monștrii sau Îi ucide, după care se odihnește sprijinit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
carbonizați; lumina rece a zăpezii Învăluie totul, case, vînători, cîini, arbori, și un vultur „taie orizontul diametral” ca În iernile lui Bacovia; aripile sale negre vor stîrni parcă liniștea aceasta Înghețată, bîntuită de mituri nordice și aștepți ca aerul să sîngereze În urma păsării răstignite În zbor. Întorcîndu-ne la lucidul Poussin, să ne amintim că el știe, Într-adevăr, cum să construiască temple din arbori. Peisajul mediteranean are Însă o melancolie secretă pe care penelul rațional al pictorului francez n-a reținut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
obține astfel decizia În favoarea lui. A Înțelege i-a impresionat pe greci mai mult decît a lupta. Aiax se sinucide. Seara aceasta plină de vînt mă face să văd În surîsul zeilor un atribut omenesc. Numai oamenii știu cît au sîngerat ca să-i facă pe zei să zîmbească și să poată clădi Parthenonul! Dar gîndul că același destin i-a așteptat și pe judecătorii lui Socrate și pe Socrate Însuși nu e destul pentru a da o certitudine. E ca și cum m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
noaptea se trezește și ține judecată Și-n negru-mbracă toate al nopții palid domn. Un obrăzar de ceară părea că poartă el, Atât de albă fața-i ș-atît de nemișcată, Dar ochi-i ard în friguri și buza-i sângerată, Pe inima sa poartă de-atunci o neagră pată, Iară pe frunte poarta coroană de oțel. De-atunci în haina morții el și-a-mbrăcat vieața, Ii plac adânce cânturi, ca glasuri de furtună; Ades călare pleacă în mândre nopți cu lună
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
slab. În părul ei de aur rubine-nflăcărate Și-n ochii ei s-adună lumina sfintei mări - S-ajung curând în cale, s-alătură călări, Și unul înspre altul se pleacă-n desmierdări - Dar buzele ei roșii păreau că-s sângerate. Ei trec ca vijelia cu aripi fără număr, Căci caii lor aleargă alăturea-nspumați, Vorbind de-a lor iubire, iubire fără saț - Ea se lăsase dulce și greu pe al lui braț Și-și răzimase capul bălaiu de al lui
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
definitiv luăm cu noi decât o mâna de țărână (dacă mai are cine s-o arunce peste noi...) Mi-e greu să te găsesc Mi-e greu să te găsesc în ascunsul trecutului; ar însemna să se deschidă rănile, să sângereze, să-mi inunde sufletul cu suferință și durere... Mi-e greu să te caut acolo unde o cârtiță a săpat un tunel al întâlnirilor secrete, unde amantele îți pregătesc locul de veci. Mi-e greu să te găsesc acolo unde
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Ochii mei sunt injectați cu picături de dor. Nici sărbătorile nu aduc ca altă dată bucurii... În ce culori să mai îmbrac cuvântul când eu cunosc doar alb și negru? cum să mă mint de-acum înainte, când inima mea sângerează cuvinte? Metamorfoză Orașul acesta în care trăiesc este plin de umbre; le aud cadența pașilor ca a unui batalion de cercetași ieșiți din cazarmă. Când mă plimb pe strada principală, umbrele mi se aruncă insolente în spinare; le simt bocancii
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
am venit din New York, mă simt de parcă aș avea un gol imens în stomac. Îi pot face față doar prefăcându-mă că nu există. Simt că, dacă m-ar atinge cineva, totul s-ar prăbuși într-un abis și aș sângera de moarte, așa că nu îl pot lăsa pe Davey să producă un asemenea dezastru. Cursul de yoga a fost îngrozitor. Mâine mă va durea tot corpul, dar simt o plăcere perversă în a suporta genul acesta de durere. Mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
ȘI GRASE CA FRUMOASELE VACI ALE LUMII, BUCĂTĂRESELE... Asemănătoare cu purpura trombocitopenică idiopatică în forma acută, fu diagnosticată boala pentru rochia destinată balurilor de la Versailles. Paietele vor fi megacariocitele în număr foarte mare, imature ca citoplasma albastră. Și dacă va sângera prelungit, datorită consumului de protrombină, reacția de răspuns va fi prin coagulare normală. Va avea o rochie coagulată, purpura se va decolora încet timp de două săptămâni, apoi o va îmbrăca în formă ei cronică. Lipsa de fier o va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
frământarea delirând a mării, Pe care-mi dai nepământesc ocol; Mă lasă singur, să-mi privesc pălirea Și împietrirea-n veșnicul nimic, Să ies din forma ce mi-a dat-o firea Și-n goliciunea mea, să mă ridic; Să sânger sub furtuna disperării, Vremelnicia mea să mi-o consum, Ca epilepticul întins al mării Ce-ngroapă-ntrânsul urmele de drum; Dac-am să dau de-un țărm, fără-ndoială Nu visu-n cale mi-l va așeza, Ci pasul meu, eterna bănuială, De
DE VOI ?NVINGE... by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83778_a_85103]
-
Picioarele lui Maimuțache cedară și el căzu la pământ ca o păpușă de cârpe, iar Billy îi trase una zdravănă cu piciorul, drept în bărbie, ridicându-l cu totul de jos, puțin. Dar Billy nu voia ca maimuța aia să sângereze pe adidașii lui de firmă, așa că se retrase, roti din nou placa din nou, vrând să-l izbească pe maimuțoi drept în față, poate să-i spargă nasul și bărbia și să-l facă și mai urât decât era. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
zâmbi slăbit. — Bună, mamă. — Unde ești lovit, Jamie? Nu ... — Unde, Jamie? Am căzut. Din copac. Lynn își luă marginea fustei în mână și începu să șteargă cu grijă rana. Nu văzu nici o gaură de glonț. Doar o zgârietură uriașă, care sângera rău. — N-ai fost împușcat, scumpule? — Nu, mami, zise el, clătinând din cap. Oricum, nu trăgea în mine, ci în Dave. Cine a fost? — Billy. Lynn ridică privirea spre copac. Crengile se legănau încet în lumina felinarelor. Dave dispăruse. Dave
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Doamne. O... OO... NU. NU. NU. Ne prăbușim. O, Doamne, ne prăbușim. Ne Îndreptăm În picaj spre pământ. Avionul cade ca o ghiulea. Un bărbat din apropierea mea a fost smuls din scaun și s-a lovit cu capul de tavan. Sângerează. Mă prind bine de scaun, cu respirația Întretăiată, străduindu-mă să nu pățesc și eu la fel, dar simt cum sunt Împinsă În sus, e ca și cum m-ar smuci cineva, de parcă gravitatea și-ar fi schimbat brusc sensul. Nu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
așteptăm. Dar Între timp, eu zic să ne ocupăm de rana mata. Nu este ușor pentru că la spital nu poți merge și nici un doctor nu poate veni aici! Mă deranjează că În partea de jos nu se Închide, puroiază și sângerează continuu. Poate ai mata o idee... Ștefan chiar avea o idee: Nene Victor, eu cred că fata mea, Sorina, ar trebui să afle că Încă sunt În viață, dar numai ea, nu și restul familiei. Dacă ai curajul, ar fi
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
viață, Italia îl așteaptă pe acela care va putea să-i stingă durerile și să pună capăt jafurilor din Lombardia, birurilor grele din regatul Neapolului și din Toscana, și să-i lecuiască rănile vechi și adânci, care de multă vreme sângerează. O vedem rugându-se Domnului să-i trimită pe cineva care s o izbăvească de aceste cruzimi și asupriri barbare. O vedem, de asemenea, hotărâtă și gata să urmeze un stindard, de îndată ce s-ar ivi acela care să-l înalțe
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
din acel an și de invazia trupelor străine de ocupație, otomane și țariste, venite să instaureze "ordinea" în țară. Iată cum arătau versurile stihuitorului Zilot: Întâia primejdie și scăpare Boala, holera, un groaznic înger Cu sabia goală și cu chip sânger Junghia d-a rândul și mic și mare N-auzeai alta decât strigare, Țipăt și ramăt din guri mai multe, greu chiar dușmanii să le asculte, Că nici părinții avea putere La fii s-aducă vreo mângâiere, Nici bun prieten
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
File de jurnal. Un revelion / 1 .01. 2001 Ce trist! Mulți sărbătoresc, dar eu nu pot, n-am cum! Sunt atât de singură, toți cei dragi sunt atât de departe de mine. Marian??? Sufletul meu te strigă! Biata inimă Îmi sângerează de durere, iar eu mă străduiesc să par calmă și detașată. Cât de mult Îmi lipsești! Atât de puțin timp am petrecut cu tine. Nu m-am iertat și nu mi-am iertat deciziile pe care le-am luat În
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
luminoasă. Din când În când, ni se pare că suntem chemați din fundul prăpăstiei spre lumină. Agățându-ne de liane fragile, spinoase, răspundem chemării. Odată ajunși la suprafață, ni se cere doar un lucru minor, și anume, cu mâinile Încă sângerând, să mângâiem noul nume al prădătorului. Să fim noi alegătorii?! Ce eroare!? (interviu cu scriitoarea Valentina Becart (Bișog ) Născută pe 12 aprilie 1961, localitatea Hălăucești, județul Iași. Promotor literar pe site-urile www.poezii.biz, www.europeea.com,www.visul
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
realizabil, i-am zis. Dar recunosc că este un lucru mai obișnuit în literatura propriu-zis universală decât în arta romanului suedez. Adesea ea se scărpina așa de violent și atât de îndelung pe același genunchi sau articulație, că începea să sângereze. Atunci trebuia să-i pun un plasture înainte de a-mi citi mai departe. Lui Manfred Marklund i s-a propus să se mute la redacția centrală. Sau a fost rugat. Ieri a venit cu scrisoarea de la redactorul-șef. Eu tocmai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
sânge din omăt și a intrat... A tras țolul peste ferestruica din ușă și a aprins felinarul. S-a dezbrăcat și cu ajutorul unui ciob de oglindă a cercetat umărul. O bucată de mușchi smulsă de pe tot brațul ședea răsfrântă și sângera... A căutat o cămașă albă curată, a rupt-o în fâșii și a înfășat-o strâns... Scrâșnind, s-a așezat, ca să poată răbda mai ușor durerea. Simțea un zvâcnet în locul rănit. „Îi prea strânsă legătura. Am s-o slăbesc, dar
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
La miezul nopții m-am trezit cu niște dureri atroce. Din cauza ciclului. Ce s-a întâmplat, păpușo? a murmurat Luke în timp ce eu mă perpeleam în agonia crampelor. Am tăcut. Cum să-i spun? „Sunt blestemată“? Poate că n-o să înțeleagă. „Sângerez“? Helen folosea expresia asta. Chiar și atunci când vorbea cu bărbații. M-am decis asupra formulei „Mi-a venit ciclul“. Scurt, la obiect, nu era loc de confuzii, dar nici nu suna atât de medical ca „Sunt la menstruație“. —Grozav! a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
sprijină hleiul?). Întotdeauna ne atrage frumusețea luciului de apă. Cât de superficiali suntem! * Când revoluția nu mai este în pericol se proclamă cu dărnicie toate libertățile. * Câți oameni - atâtea dorinței. Cine să le mai satisfacă pe toate? * Câteodată și cerul sângerează. * Insulta nu este decât o revărsare verbală a noroiului care colcăie în oameni. * Repetiția duce la scleroză. * Fumatul este un dezechilibrul psihic. Se restabilește îndată ce individul aprinde țigara. * Automobilul potolește vanitatea. * A trebuit să plec așa departe ca să te simt
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93037]
-
mă trezesc dintr-o picoteală probabil scurtă, amorțit ca lemnul. Zina se lăfăia pe vreo trei locuri, cu capul pe umărul meu și picioarele pe pervazul geamului. În lumina de pe peron i se disting labele picioarelor cu unghiile lăcuite, gambele sângerate de pișcăturile de țânțari, dezvelite din fusta de blugi - mai sus e în umbră, dar am avut tot timpul s-o observ în orele trecute ca să-i fac portretul din memorie. E înaltă sub un metru șaptezeci, față cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cei care putură se repeziră la ușă. Când se făcu puțin loc în dreptul tejghelei, îl găsiră acolo pe Bill zăcând fără cunoștință pe podea, cu o tăietură mare la cap. Căpitanul Nichols îl trase în stradă pe Strickland, căruia îi sângera brațul și avea hainele zdrențuite. Și căpitanul era plin de sânge de la un pumn primit în nas. — Cred că ai face mai bine s-o ștergi din Marsilia înainte de a ieși Bill Ghioagă din spital, îi zise el lui Strickland
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]