4,350 matches
-
tâmplat de au murit, rămas-au acel satu la mâna ficiorilor...Și l-au stăpânit câțiva ani...și nici ei n-au avut prilej ca să o săvârșască,...au socotit ele că iaste cu păcat,...să ție ocinele sfintei mănăstiri, ce sânt date de ctitori...ce au făcut acel zapis...ca să hie acel satu Zărneștii iar sfintei mănăstiri Bârnovii...” Am rămas cam dezorientat. Mă uitam după un document mai vechi, care să mă scoată la liman. Tocmai atunci, ca în atâtea alte
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
am prins aripi și i-am răspuns însuflețit: Este „Așezământul” lui Antioh Cantemir voievod pentru școli. Iaca ce spune vodă: „Și au luat mănăstirile moldovenești asupra lor șapte sute și doodzăci de galbeni într-un an,...iar mănăstirile cele grecești, care sânt închinate, ș-au luat asupra lor șase sute de galbeni într-un an. Și așea ș-au ales să-și poarte ceneși banii săi. Și s-au cisluit egumenii ei în de ei... precum au știut ei mai drept, precum arată
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ista din 24 decembrie 1726 (7235)?” Apoi iaca ce spune: „Adică eu, Mihalachi Sturza, și cu soțul meu, Anița, dat-am adevărat zapisul nostru dumisale fratelui nostru Sandul Sturza vel spătar...am vândut dumisale casile noastre din Iași... care casi sânt pe Ulița Feredeilor și se hotărăsc cu casile dumisale Costandin Costachi hatman și cu casile spătarului Palade și cu casile spătarului Ilie, care le avem noi de la răpousatul părintele nostru Ioan Buhuș hatman.” „Din zapisul ista n-am înțeles cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și zapciu. Deci pe însemnarea aceasta ce vă trimitem, să căutați dumneavoastră cu amăruntul și să cercați și să întrebați prin oamenii cii bătrâni de prin toate satile, care știu toată starea locurilor, numele locurilor și a tuturor pricinilor ce sânt în izvod. Să trimiteți...oamenii dumneavoastră să cerce, așijderea și dumneavoastră însuși,...și să aflați tot adevărul, toate pre rând, după izvodul ce vă trimitem. Și cum mai în grabă și fără zăbavă, cu zapciul ce vi s-a trimis
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Dealurile fără vii... * Movilele: numele lor... * Râpele, așijdere. * Văile mari: cu pădure sau cu câmp... * Vâlcelele, așijdere * Pădurile, numele lor... * Tufările, așijdere. * Luncile, adică pădurile de lângă ape... * Câmpiele: numele lor... * Poienile, așijdere... * Heleșteile, așijdere. * Vadurile pe la apele pe unde nu sânt poduri,... * Moșiile mănăstirești... „Bună treabă, fiule. Bună, dar numai dacă s-a urmat întocmai porunca domnească.” Musai să se urmeze, fiindcă pentru asta s-au trimis și zapcii, care să vegheze la îndeplinirea poruncii. „Îndată ai să afli o altă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
a lumii iaste omul, iar a omului iaste învățătura, că de vom zice putere, și aceea este vremelnică, bogăția, dar nestatornică, cinstea, și aceea într-o clipală curând să răstoarnă, sau spre o parte, sau spre alta; pentru aceasta, acestea...sânt acele mai mici podoabe a omului, iară învățătura nu numai că la neîntunericul trecerii vieții aceștiia, ne iaste ca o făclie arzătoare, și de lumini slobozitoare spre îndreptarea...noastră, ci și sufletului și duhului nostru, ajutoriu și folosință, căci printr-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
victimei. Primiți, vă rog, asigurarea deosebitei mele considerații, al dumneavoastră, Abatele Brown. Capul mic, plin de bucle albe, al Melaniei Lupu se ridică. În ochii albaștri, palizi, stăruia o scânteie de râs. Glasul pâlpâi ca o flăcăruie în odaia goală: ― Sânt convinsă, draga mea, că nici de astă dată nu te-ai înșelat. Criminalul este fără îndoială băiatul acela cu obrazul pistruiat. Scoase plicul de sub aparatul de fotografiat, muie din nou tocul în călimară și caligrafie apăsat: "Domnului inspector Bernard Stanley
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu o blană subțire apoi, cu mișcări iuți și îndemînatice, își înghesui buclele sub toca neagră. Motanul proptit pe labele din față se amuza jucîndu-se cu aparatul de fotografiat. ― Fii cuminte, Mirciulică! Înțeleg că te plictisești singur, dar, crede-mă, sânt o-bli-ga-tă să ies. Trebuie să pun scrisoarea la poștă. Și apoi, azi e parastasul bunilor noștri prieteni, domnul Popa, biata Valerica și profesorul Panaitescu. Nu poți pretinde că ai uitat! Motanul își arcui spinarea neagră. Ochii verzi nu părăseau chipul
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Dar mă tem că nu sânt prea politicoasă, căci desigur dumnealui nu înțelege un singur cuvânt din ce pălăvrăgesc eu. Continuă într-o engleză poticnită: ― Mi-ați face o marc plăcere, mister Stanley, dacă ați accepta să luăm ceaiul împreună. Sânt sigură că în scrinul meu se mai găsesc câțiva biscuiți și o felie de cozonac. Domnul Cristescu ne va însoți, fără îndoială. Maiorul începu să râdă. ― Din nefericire, mister Stanley se grăbește. Are avion peste două ore. A dorit însă
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
colorate. ― Nu, domnule maior, nu mă puteți refuza nici dumneavoastră. Aveți aici un ștergar brodat. Bietei Valerica îi plăcea atât de mult să coasă! O adevărată maestră... Să nu uit, mister Stanley! Când mai veniți în București nu mă ocoliți. Sânt totdeauna încîntată să ofer o ceașcă de ceai prietenilor mei. ― Nu ne-ați spus noua dumneavoastră adresă, râse Cristescu. ― Dumnezeule! Mi-e greu să-mi dau seama de ce am fost convinsă că o cunoașteți. Am o garsonieră pe Strada Toamnei
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
avea curajul să renunțe. E tânăr, frumos, femeile îl adoră... Va face orice pentru a evita pedeapsa." ― Cred că ați câștigat, râse Ionescu. ― Îți atrag atenția că orice fentă ulterioară te costă viața. ― Am să vă dau o veste bună. Sânt dintre aceia cărora nu trebuie să le explici de două ori un lucru. ― Nădăjduiesc. Vom comite o spargere la Muzeul Chiusbaian. Bărbatul scoase un fluierat ușor. ― Ne aflăm într-o catedrală, băiete, și nu pe stadion! Tânărul își înghiți eroic
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
sânt semnalate aceste capcane. Va fi un fleac să le neutralizați. Pentru grilajul care încuie galeria de tablouri veți avea o cheie. ― Mi se pare fantastic! Toată povestea e fantastică! ― Dar nu imposibilă. În ultimă analiză, chestiune de imaginație. ― Dumneavoastră, sânt convins, nu vă lipsește. Pentru când preconizați circul ăsta? ― Pentru luni seară. În aceeași noapte veți părăsi țara. ― Cum? ― Cu un avion sanitar. Tânărul avu pentru o clipă sentimentul că se sufocă. Apoi un râs îngrozitor îi gâlgâi în fundul pieptului
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
O căsătorie care durase exact patru luni. Și peisajul în peniță de la Capri, tot de la ea îi rămăsese. O femeie frumoasă și ciudată... Îi plăceau cerceii lungi, parfumurile grele, rochiile decoltate, se fotografia totdeauna cu umerii goi. Își închipuiau că sânt îndrăgostiți până peste cap unul de celălalt. Poate că fuseseră... Oricum, nu s-au detestat după aceea. Se întîlneau cu plăcere pe stradă, odată, cu totul întîmplător într-o cofetărie mică. Se priviseră în ochi, zîmbindu-și luminos ca doi prieteni
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Sînt curios." Începuse să râdă răsfirîndu-și șuvițele lungi, castanii în dreptul buzelor: "Mi-era teamă... Aveam sentimentul că dorm în același pat cu un gangster. Îmi strecuram degetele sub perna ta ca să găsesc stiletul... Aveam coșmaruri..." "Interesant. Aș fi jurat că sânt pe gustul tău." "Te înșeli, dragul meu. Nu-i suficient să te vopsești și să umbli pe jumătate goală ca să te dai în vânt după senzații tari. Ești fascinant, o cred și astăzi, dar nu într-atît încît să mă determini
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
dată! Asta dovedește cu prisosință că ești o adevărată doamnă... Cu ceilalți a fost, desigur, o joacă. Abia așteptau propunerea ta. Domnul Raul Ionescu începuse să se gândească la necessaire-ul de pușcărie, încă de pe vremea când noi locuiam în Crăiței. Sânt convinsă că și Mirciulică își mai amintește cât ne zbăteam să găsim o altă locuință. Și chiar găsisem o garsonieră convenabilă într-un cartier liniștit. Familia Iorgulescu intenționa s-o închirieze pentru un an. Ții minte, draga mea, pertractările ajunseseră
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
act de senilitate. Azimioară își săltă umerii masivi: ― Părerea mea ― dacă-mi permiteți ― e că nu-i normală! Spune-i cuiva că face conversație singură sau cu motanul. Nu cunosc un singur ins care n-ar lua-o la goană. ― Sânt o mulțime de inși, râse Cristescu, care vorbesc singuri. Dubioși devin atunci când treaba asta se întîmplă pe stradă sau în tramvai. ― Oricum, ce a făcut în afacerea cu tablourile mi se pare inadmisibil. Numai un creier bolnav poate elabora asemenea
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Mă gândesc cu nostalgie la serile când tricotam împreună cu Valerica ori jucam tabinet cu domnul Popa. A fost un bărbat în adevărata putere a cuvîntului! Și soții Panaitescu aveau drăgălășenia lor, iar năzbâtiile lui Doru mă făceau să uit că sânt o femeie bătrână. Dar în sfârșit, m-am lamentat destul. Îl învălui într-o privire caldă: "Nu-ți fă griji, draga mea, habar n-are de planul tău. Dacă ar fi simțit ceva, fii sigură că nu-ți accepta invitația
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
fii sigură că nu-ți accepta invitația". Își coborî pleoapele. Genele aruncau o umbră albăstrie peste chipul colorat. Spuse cu voce tremurată: ― Nu mai am răbdare. Sânt atât de emoționată... Cristescu făcu ochii mari: ― Nu înțeleg! ― Știți, vestea aceea bună... Sânt incapabilă să mă gândesc la altceva. ― Ah! Maiorul începu să rîdă: Am discutat cu medicul lui Doru Matei. ― Dumnezeule! Și? ― în scurt timp, va fi complet restabilit. Chestiune de o săptămână sau două și-și va putea relua viața normală
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
de-o biată bătrână. A fost... a fost o copilărie de care, vă spun sincer, mă jenez. ― Dimpotrivă! Maiorul o măsură amuzat: Aveți toate motivele să fiți mândră. Nu o dată Stanley a afirmat că i-ați scos din impas. ― Englezii sânt oameni politicoși, am susținut-o întotdeauna. Nu trebuie să vă luați după asta. ― Aveți și niște premii în bani care vă așteaptă. O sumă substanțială. ― Pentru mine aspectul material n-a contat niciodată. Cum spunea soțul meu, colonelul: "Melania, ești
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
prăjituri mici de ciocolată, bezele. E pentru tine, dragul meu! Locotenentul mirosi fursecurile cu pornirea instinctivă caracteristică a gurmanzilor apoi arboră un zâmbet de circumstanță." A avut parastas în familie, pesemne..." Îl luă gura pe dinainte. ― Condoleanțele mele. Maiorul râse. ― Sânt din partea Melaniei Lupu. Îi face plăcere că vă întîlniți mereu, deși i se pare totuși că o eviți. E nerăbdătoare să-ți ofere o ceașcă de ceai... Azimioară se holbă câteva clipe și dădu din mână edificat: ― Își bate joc
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
primul rând, pentru că așa mi se pare corect. Amândoi am pus la cale isprava, amândoi o să ne bucurăm de izbândă. În al doilea rând... Îi aruncă o privire furișă: în al doilea rând, nu văd de ce nu aș recunoaște-o, sânt și puțin superstițioasă. Rândul trecut, când ne-am despărțit, nu mi-a mers prea grozav... Își aranjă pălăria înghesuind sub calotă buclele rebele. ― Pot să-ți spun că nu vom lua mare lucru cu noi. Inventarie conținutul poșetei încruntînd puțin
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
opri pe ultima treaptă aruncând o privire circulară prin pivniță. De zid stăteau rezemate o sanie cu spătarul rupt și un trepied pentru pomul de Crăciun. În spatele unei lăzi răsturnate se zărea un sac verde. Îl pipăi răsuflând ușurat: ― Astea sânt ― Ce? ― Măștile de gaze. Se răsuci apoi pe călcâie și bătu ușor peretele: Aici dăm gaură. În colț se vedeau unelte de grădinărit: un târnăcop, o greblă și două lopeți. Dascălii, așezat pe un pupitru vechi de școlar, se juca
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Dascălii, așezat pe un pupitru vechi de școlar, se juca lovind bilele socotitorului. ― Asta mi-aduce aminte de copilărie... ― Hm, mârâi Scarlat, am impresia că nu trebuie să faci eforturi. Ionescu aprinse o țigară: " Ciudat... Ce caut eu aici? Cine sânt ăștia?" Alungă gândul cu fumul. * ― Șerbănică, te-am rugat de-atîtea ori să nu mai târșești picioarele. Aduni toate țoalele după tine. Ce Dumnezeu! Nu te fă mai bătrân decât ești. Intră în sufragerie cu un teanc de farfurii. Șerban Miga
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
buze cu o mișcare semnificativă a degetului încîrligat. Se întoarse spre cârn. ― Hai, Dascăle! Lucrăm în schimbul întîi. Cârnul ocoli încăperea și apucă farfuria cu cremă de zahăr ars din fața Melaniei Lupu. ― E grozavă. Bătrâna se bîlbîi: ― Puteți s-o luați. Sânt sigură că Florence mai are o porție. ― Într-o zi am să învăț să gătesc. Până acum... Ridică din umeri nedumerit. E nostim, dar n-am avut timp. ― Îmi închipui, mârâi doamna Miga. Dascălu începu să chițăie plimbîndu-și arma pe sub
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
îi tresărea. ― N-am auzit în viața mea o poveste ca asta. În fond, ce țineți în pivniță? Miga se mișcă neliniștit în scaun. ― Pe Dumnezeul meu dacă-mi dau seama! ― Eu cred că am ghicit, interveni Melania Lupu. Dumnealor, sânt convinsă, caută o comoară. Acum sapă ca să ajungă la ea. Ionescu râse. ― Sînteți pe aproape. Nebănuit de aproape... ― Fără îndoială. Nu mă înșel niciodată. Aceasta-mi amintește de un caz asemănător. Cineva ascunsese o lădița cu aur și pietre scumpe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]