24,463 matches
-
pe Petrache în mijlocul încăperii. „Cine o fi la vremea asta? Paznicul unde-i?” Și-a dus instinctiv mâna la buzunarul unde ținea cheile de la casa de bani... Erau la locul lor. S-a repezit în colțul unde ținea un ciomag sănătos - să fie acolo pentru orice eventualitate... După ce s-a văzut astfel înarmat, a întrebat. Cine-i acolo? Ușa a fost aproape smulsă din țâțâni... În birou a intrat Vrăbioi, ajutorul intendentului de la liceu, care s-a proptit în fața lui Petrache
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ținea tutun și gazete. Dacă a mai fi... Noi mai avem treabă prin târg. Unde am putea lăsa căruța? a cerut lămuriri Petrache. Poate la piață, că nu mai ține nimeni han. Mulțămim, domnule Șulim, și rămâi cu bine. Mergeți sănătoși, oameni buni. Au plecat cu sufletele întoarse pe dos... Mergeau copleșiți de tot ce văzuseră și auziseră. La un timp, Costăchel l-a făcut atent pe . Minunează-te precum m-am minunat și eu. Dugheana cu tiutiun și jurnale îi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu fi pățit ceva. Până mai dăunăzi trecea pe la mine în fiecare zi când se întorcea de la spital. Venea să-și ia gazetele. S-o fi supărat pe dumneata. Pe mine nu avea de ce să se supere... Apoi, mai rămâi sănătos, camarade. Eu mă grăbesc. Poate mai trecem pe la dumneata... când s-or liniști vremurile. Între timp, a mai trece pe la dumneata moș Dumitru Carpen. Poate îi dai niște jurnale. Îi un om de toată isprava... Costăchel abia aștepta să-i
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
domnul doctor să trec pe la el peste o lună... Apoi treceți peste o lună. De ce ați venit astăzi? Apoi că o trecut o lună de când am fost la el... Și de ce trebuia să treceți astăzi? Să mă vadă dacă-s sănătos. Am fost lovit la cap... Domnul doctor este bolnav și nu primește pacienți. Dar, dacă v-o spus să treceți astăzi... Așteptați, să-l întreb dacă vă primește. Spunând acestea, femeia a dispărut în casă. Peste puțin timp, s-a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Ai scăpat ieftin, primare! Nu mai sunt primar, domnule doctor. M-au scos din primărie la două zile după ce am fost la dumneavoastră. Asta era de așteptat, pentru că ei nu pot guverna cu oameni întregi la minte și cu judecată sănătoasă. Ei se bazează pe forța bâtei și a pistolului... Cine nu i cu ei este considerat dușmanul lor. Iar m-a luat valul revoltei, primare. Acum mergi sănătos și, când mai treci prin târg, nu mă ocoli. Îmi face plăcere
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
ei nu pot guverna cu oameni întregi la minte și cu judecată sănătoasă. Ei se bazează pe forța bâtei și a pistolului... Cine nu i cu ei este considerat dușmanul lor. Iar m-a luat valul revoltei, primare. Acum mergi sănătos și, când mai treci prin târg, nu mă ocoli. Îmi face plăcere să stau de vorbă cu oameni ca dumneata, dar acum te rog să mă ierți... nu mă țin balamalele... La revedere. La revedere, domnule doctor. Costăchel a ieșit
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
nu numai Petruță. Asta nu-i a bună. Se întâmplă ca în 1917, ferească Dumnezeu. Nici atunci nu ne-o dat voie să scriem înainte de atacul de la Mărăști. Nici pe urmă nu ne-o lăsat să scriem, decât că suntem sănătoși... Vara își clădise tron de grâu și păpușoi bogat și frumos ca niciodată. Și asta în ciuda faptului că floarea bărbaților era chemată sub arme. Unii de vreo trei ani, iar alții mai pe urmă... În unele zile, bătrânii se opreau
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Costăchel a tresărit „Cum? O ajuns în clasa a șaptea? Da’ cât am stat eu în iadul cela? Și mama, săraca. O murit și n-o mai apucat să mă mai vadă. Dumnezeu s-o hodinească!” Ce fac nașii? Sunt sănătoși? Apoi... nașii... Ei s-au prăpădit în timpul refugiului. „Doamne! Bun și milostiv ești, dar nu ai îngăduință cu cei cu suflet bun... ” s-a trezit gândind Costăchel. Apoi cu voce tare: Ce bine mi-ar fi prins să-i am
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
cei din jur, moș Dumitru a vorbit: Mi-i rușine pentru că... pentru că pantalonii mi-s rupți în dosul casei. Și ce-o zice lumea? Aista n-are nici pantaloni pe fund și se crede mare gospodar. Un hohot de râs sănătos, care a făcut să zăngănească geamurile sălii, a acoperit ultimele vorbe ale moșneagului. Prostiili aiestea să le spui babei tale! Nouă să ne spui ce n-ai priceput! - s-a rățoit Chersân. Moș Dumitru s-a făcut că nu a
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Era sigură că în clipa în care îi sărutase mâna obținuse iertarea părintelui său și nu-și putu stăpâni starea euforică. Nana Floarea se uită la ea, neștiind ce să creadă. Gândi doar în mintea sa: ,, Fata asta nu e sănătoasă!" ca în clipa următoare Mona să înceapă să plângă în hohote. Lacrimile-i șiroiau ca dintr-un izvor, îndurerate de pierderea acestui om care pusese întotdeauna ființa ei în locul inimii lui. De câte ori nu-l auzise ea spunând: ,,Tu ești inima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
știe el să zboare pe pereții mei, lin și plăcut, ca un fluturaș pe câmpii înflorite, primăvara. Haide, prietene cal, vino la mine să te trag puțin de coadă. Ei, vino odată!” Era încă viu, dar nu mai avea nimic sănătos în el. De aceea, se și afla în starea jalnică, în care l-am găsit la începutul povestirii de față. Delira des, s-a văzut. Poate, dacă el, la vremea lui, ar fi fost și întrucâtva inspirat și cu șansă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mă amăgi, nu trebuie. Chiar dacă vrei să mă alini, asta este o născocire mult prea stângace, pentru a putea privi cu încredere la ea. Să nu uiți vreodată că, în ochii mei, praful nu intră niciodată ușor! Cu toate că el era sănătos, atât trupește, cât și mintal, sănătos și încă puternic în vigoarea vârstei sale, Victor suferea spiritual din ce în ce mai tare, căci se consuma în el însuși întratât, atunci când se gândea la viitorul Mariei, cam pe cât se consumă o lumânare de ceară subțire
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
să mă alini, asta este o născocire mult prea stângace, pentru a putea privi cu încredere la ea. Să nu uiți vreodată că, în ochii mei, praful nu intră niciodată ușor! Cu toate că el era sănătos, atât trupește, cât și mintal, sănătos și încă puternic în vigoarea vârstei sale, Victor suferea spiritual din ce în ce mai tare, căci se consuma în el însuși întratât, atunci când se gândea la viitorul Mariei, cam pe cât se consumă o lumânare de ceară subțire, în apropierea sursei de căldură. Privea
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
întâi în suflet, iar apoi de pe vreo clădire înaltă! În aceste condiții, parcă îmi vine să-i las dracului în pace să-și aleagă de bunăvoie drumul și traiul pe care-l doresc, căci se știe că nu este nici sănătos și nici prudent să faci ceva împotriva vocii din inima ta. Oricum ar fi, felul acesta de comportare - cel bizuit pe speranțe - nu este deloc unul firesc. Întorcându-mă acum la tine, Adriana, calea de urmat îți aparține, știi asta
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
băgă de seamă surprinsă că a rămas fără făină de grâu în casă. I se poate întâmpla oricui. Luiza nu avea încredere deloc în pâinea care se găsește prin magazinele alimentare și, fiindcă dintotdeauna privise cu adâncă venerație la alimentația sănătoasă, încă prefera să își prepare singură pâinea acasă la ea, zilnic. Iar acestea nu sunt mofturi deloc, sunt numai niște „ideale năzuințe fiziologice”, după cum ei însăși îi plăcea, cu mândrie și cu multă afectare în glas, să le numească de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mai avea cine să aducă brațul cu lemne și să-l așeze În fața sobei. Mi-am amintit de după-amiaza aceea de toamnă caldă și blândă, când m-am Întors de acasă cu sacoșele pline cu struguri, cu mere și zarzavaturi sănătoase crescute În grădina casei părintești. Drumul de la gară până În fața ușii apartamentului În care locuiam mi s-a părut nesfârșit. După ce am descuiat ușa am abandonat sacoșele pe hol, lângă cuierul cu haine, și din câțiva pași am fost lângă
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
pe diferite tonalități, când mai joase, când mai Înalte: -Ma-mă! Mamă! Unde ești?!” Vreau să fac pipi! Mi-e foame! vreau ceva de mâncare! Și fiecare pe limba lui a Început să orăcăie că-ți venea s-o iei la sănătoasa fără să te uiți În urmă. -Paștele mamii voastre! Gura! Unde-i mumă-ta?! Femeie ! Unde ești? striga tata cu o voce de clopot dogit, de la atâta băutură. Fă-i să tacă! că de nu, rup un ciomag de spinarea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Cu ce ne-am ales, fa, Ano? Poate tu te-ai ales cu ceva, cu acești câini lățoși și plini de pureci... Lasă, fa, Antoneto, că n-a Început lumea cu noi și, după noi, potopul. Hai noroc! Să fim sănătoase și să ne bucurăm de câte o zi ca asta, cu soare blând și Înconjurate de „iarba verde de acasă”... 13 martie 2014 Nostalgie În alb-negru După absolvirea unei școli, fiecare putea găsi un loc de muncă fără să bată
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
las În magazin și să plec. Acum, că totul s-a Încheiat cu “happy end”, să revin la Întâmplarea hazlie. Te invit la mine la o cafea. Până ajungem acasă... am tot timpul din lume să te ascult. Același râs sănătos și cristalin răsuna ca o muzică pe aleile toamnei. „Eram În anul III de liceu, Își reîncepe Karina povestirea; Într-un final, am reușit să prind un loc la cămin și acum eram internistă. Regulamentul era următorul: note bune, bună
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
el, oamenii treceau mai întâi prin fața ei. Ioana privea persoanele ce se îndreptau spre spital și se gândea la durerile și suferințele lor. Copii, tineri, maturi, bătrâni... Erau de toate vârstele. Se gândi la ea și simți rușine că, fiind sănătoasă și puternică, aștepta autobuzul. În acel moment, își dădu seama că autobuzul deja trecuse fără ca ea să-l observe.Ce să facă acum? Să-l aștepte pe celălalt nu avea rost, același timp o costa să ajungă și pe jos
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Îmi veni și mie în gând să-i cer un sfat pentru cazul meu. Mă ascultă cu răbdare și exclamă: - Doamne ferește! Auzi tu, să nu faci acest lucru! Roagă-te la Maica Domnului să te ajute, să-ți dea copil sănătos, citește în fiecare zi Paraclisul și cere-i cu lacrimi acest lucru. Mergi și te mărturisește la părintele și să ai credință că vei naște copil sănătos! Eu am mers peste o săptămână la preot și m-am mărturisit. Hotărâsem
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
lucru! Roagă-te la Maica Domnului să te ajute, să-ți dea copil sănătos, citește în fiecare zi Paraclisul și cere-i cu lacrimi acest lucru. Mergi și te mărturisește la părintele și să ai credință că vei naște copil sănătos! Eu am mers peste o săptămână la preot și m-am mărturisit. Hotărâsem să fac așa cum mă învățară ei. În fiecare dimineață, mă trezeam când ceilalți dormeau, citeam rugăciunile și Paraclisul Maicii Domnului. Când se împlinise timpul, se născu fetița
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
am mers peste o săptămână la preot și m-am mărturisit. Hotărâsem să fac așa cum mă învățară ei. În fiecare dimineață, mă trezeam când ceilalți dormeau, citeam rugăciunile și Paraclisul Maicii Domnului. Când se împlinise timpul, se născu fetița absolut sănătoasă și la corp și la minte, care ne-a adus apoi atâtea bucurii în viață. Iar eu, de atunci, nu m-am depărtat de credință, care mă ajută și mă întărește în toate greutățile vieții. Eu le ascultam cu atenție
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mari. Într-un vas mai mare, se punea apă rece. În apă se lăsa un ou obișnuit și unul vopsit roșu. Se puneau și ceva bănuți. Ne mângâiam fața mai întâi cu oul obișnuit, pentru a o avea curată și sănătoasă, apoi cu oul roșu ne mângâiam obrajii, pentru a-i avea rumeni și pentru a fi frumoși, iar bănuții însemnau să avem cheltuială tot anul împrejur. Ei, cine avea răbdare să se spele ultimul, acela mânca ouăle și lua bănuții
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
schimbe de pe un scaun pe altul... Era de felul ei aprinsă și foarte muncitoare. Avea o inimă, că le-ar fi făcut pe toate într-o zi și o noapte. Lua repede hotărâri, făcea totul așa cum credea ea. Când era sănătoasă, făcea munca și de femeie și de bărbat. Patru ani și opt luni îl așteptase pe tata din armată, crescând copilul și dirijându-le pe toate cele ale gospodăriei. Cum tata făcea armata în Moldova, cu alți bărbați din sat
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]