1,925 matches
-
drum și un al patrulea rege. Voia să-i dăruiască pruncului trei pietre prețioase. Însă, deoarece animalul său de povară șchiopăta, nu ajunse la timp la punctul de întâlnire stabilit. Totuși porni singur spre iesle. Dar sosi prea târziu. O sărmană mamă, ce nu se lăsa mângâiată, îi povesti despre uciderea îngrozitoare a copiilor din Bethleem, măcel căruia îi căzuse și propiul fiu. Plin de milă față de ea îi dărui o piatră prețioasă și strălucitoare pe care, de fapt, voia s-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
s-a prorocit! Moș Crăciun nu numai că nu crezu, dar în furia lui a trântit-o pe baba Iova la pământ, a luat o bardă și i-a tăiat mâinile ei pângărite chiar pe pragul casei. Cu mâinile tăiate sărmana babă alergă țipând la ieslea dumnezeiescului prunc și s-a rugat s-o mântuiască. - Apropie-ți, moașă Iovo, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! - zisu-i-a Maica Domnului. Nici n-apucă s-atingă bine legăturile și ce să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mine îngrijesc; Ca să-nvăț și ca să cresc! ... Slavă ție, moș cucernic, Ce atât de bine știi Să le-aduci o mângâiere Mamelor fără copii. Care'n coșul tău pun astăzi: Haine, jucării și bani, Ca să le împarți, la noapte, Copilașilor sărmani. Noi am fost cuminți tot anul Și miloși am fost mereu, Și în fiecare seară Ne-am rugat lui Dumnezeu. L 'am rugat de sănătate Pentru noi, pentru părinți, Pentru pacea țării noastre Înlțat-am rugi firebinți; Pentru mamele sărace, Pentru
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
nu semăna deloc cu îngerul din fotografie. Și totuși îl salvase de moarte. Dintr-o dată îi veni o idee în minte: și oamenii pot fi buni ca îngerii. Buni ca îngerii erau băieții și fetele care strângeau bani pentru copiii sărmani de la spital, surorile care îngrijeau de bolnavi în spital, femeia care-l salvase de la moarte. Chiar și el fusese bun ca un înger când dăduse un leu pomană și ținuse de urât bătrânei bolnave din spital. “Dumnezeu e lângă tine
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
drum și un al patrulea rege. Voia să-i dăruiască pruncului trei pietre prețioase. Însă, deoarece animalul său de povară șchiopăta, nu ajunse la timp la punctul de întâlnire stabilit. Totuși porni singur spre iesle. Dar sosi prea târziu. O sărmană mamă, ce nu se lăsa mângâiată, îi povesti despre uciderea îngrozitoare a copiilor din Bethleem, măcel căruia îi căzuse și propiul fiu. Plin de milă față de ea îi dărui o piatră prețioasă și strălucitoare pe care, de fapt, voia s-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
principal trimiteo solie care să anunțe venirea sa; - transformarea, metamorfoza (în plante, animal, stâncă etc.); - uneori eroul moare și apoi (îl) învie (cineva); sau: adormirea, amorțirea și apoi trezirea; - eroul este atât de modest, încât ceidin jur îl cred adeseori sărman cu duhul;aspectul material este extrapolat: a. unii sunt bogați, trăiesc în lux, chiar huzuresc (într-un „dolce far’niente”); b. alții sunt săraci (nu pot lăsa moștenire copiilor decât tot sărăcia); c. (!!) clase de mijloc nu există. - sfârșitul basmului
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ajunge la notarea oricărui text englez. De exemplu, un pentametru englez obișnuit, ca versul lui Pope poate fi scris în măsura de trei optimi astfel : Fig. Pag. 222 sub forma unei Lo, the poor Indian whose untutored mind * <nota> * Priviți, sărmanul indian a cărui minte simplă. </nota> 222 Potrivit acestei teorii, deosebirea dintre iamb și troheu se cuvine interpretată într-un mod cu totul nou, iambul fiind caracterizat doar printr-o anacruză, considerată extrametrică sau inclusă în versul precedent. Printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
la Siret, istoria medievală a orașului marcând astfel scurta perioadă de glorie. Secolele ce au urmat au adâncit decăderea târgului ce avea să devină tot mai înstrăinat, astfel că după unire, Siretul "ni se înfățișează ca un veteran bătrân și sărman care-și trage obârșia dintr-o viță de neam nobil și bogat, dar prin niște întâmplări nenorocite a ajuns în stare de sărăcie"59. În mediul multicultural siretean moștenit din vremea ocupației austriece erau angrenate, la mijlocul anilor '30, câteva societăți
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Unde e ? Unde se ascunde ? Cum să fac să-l găsesc ?... Dă-mi banii înapoi, talharule ! ... Se apucă singur de braț) Ah ! tot eu sunt. Mi se turbură mintea și nu mai știu unde mă găsesc și ce fac. Vai ! sărmanii mei bani, sărmanii mei bani, scumpii mei prieteni ! am fost lipsit de voi ; și pentru că v-au rapit, mi-am pierdut propteaua, mângâierea, bucuria. Totul s-a sfârșit pentru mine și nu mai am ce căuta pe lume. Fără voi
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
se ascunde ? Cum să fac să-l găsesc ?... Dă-mi banii înapoi, talharule ! ... Se apucă singur de braț) Ah ! tot eu sunt. Mi se turbură mintea și nu mai știu unde mă găsesc și ce fac. Vai ! sărmanii mei bani, sărmanii mei bani, scumpii mei prieteni ! am fost lipsit de voi ; și pentru că v-au rapit, mi-am pierdut propteaua, mângâierea, bucuria. Totul s-a sfârșit pentru mine și nu mai am ce căuta pe lume. Fără voi îmi e cu
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
conturează doar prin vorbe și scrieri, ci prin obiceiuri, prin fapte și prin sufletul lui plin de lumină și bunătate. încă din vremea voievozilor străluciți, iubitori de Dumnezeu, tot românul s-a întrebat, de la cei din palate, până la cea mai sărmană colibă românească din vârful munților, dacă ceea ce are de făcut este creștinește sau nu. Sfânta Biserică a fost cea care a căutat un răspuns corespunzător cu voia lui Dumnezeu la aceste întrebări. Biserica și-a propus dintru început să propovăduiască
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
la locul său potrivit pregătirii sale, Gleb își pierde simțul măsurii. Ajunge să alerge după un tren care-i cât pe ce să-l zdrobească, dar în ultima secundă reușește să se arunce deasupra, pe piatra din tren unde oameni sărmani dar simțitori îl repun pe picioare. Sărăcia și necazul acestor oameni simpli nu-i descompun moralicește. Poporul suferă în tăcere, rabdă muțește, rar dacă se revoltă. Acceptă mai degrabă să se retragă din fața răului decât săl înfrunte. Răul vine dintr-
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
văd ei? Ce nu înțeleg? Putem configura răspunsuri urmărind ce înțelege soția doctorului deși ea însăși se consideră pe sine în criză de înțelegere. Ea înțelege să-și urmeze soțul în iad deși n-o recomanda contextul. Ea împărtășește soarta sărmanului său soț fiindu-i ghid și ajutor. Apoi, când ochii săi îi arată lucruri greu de îndurat, că soțul ei a înșelato, ce trăiește ea e milă. Milă față de bietele făpturi prinse în infern. Nu revoltă, nu ură, nu gelozie
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din această disociere este însă un personaj care renaște din propria sa ardere. Corespondența cu fiica ei o remontează, îi irigă potențialul sleit de istorie, îi dă puterea de a supraviețui. Gândul reîntâlnirii, deși adesea suspendat, uneori pulsează forță în sărmana făptură îmbătrânită prematur în încercări pustiitoare. Dacă asupra bietei Ly lasă întreaga greutate a vieții, asupra restului proiectează lumini ștrengare, uneori ironice, alteori fantastice care mai scot personajul din sărăcia cumplită. Se plânge uneori cochet de stângăcia și nevrednicia personalului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
șofer, bunătățuri și obsesii rigoriste care aproape că-i deformează viața privată. Este destul de interesant să observi cum viața publică, de i te dedai, o confiscă pe cea privată. Acum se dezvăluie condiția precară a unui ziarist de la investigații, băiat sărman provenind dintr-o familie numeroasă cu patru frați, care nici el nu e un adaptat al vieții de tranziție românești. Tranziția, cu spasmele ei, trece la noi prin corupție, aranjament, compromis, chiar furt. Presa, în loc de câine de pază al democrației
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fereastră. Și notați că Riss, înainte de plecare, cedase rușilor jumătate de casă, crezând că astfel va scăpa cealaltă jumătate. Va întreb ce drept au rușii de a ocupa astfel, în timp de pace, domiciliul supușilor străini, sub ochii consulilor lor (...) Sărmanul consul al Angliei, cât se căiește azi ca n-a urmat exemplul colegilor săi și că n-a prins momentul când ciuma reîncepea cu furie în București, pentru a se îndepărta de acest loc”. Rapoartele lui Blutte pot fi considerate
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
În fapte, n-au confirmat practic; ele Încântă, captivează, subjugă conștiința publică, fascinează și adesea pervertesc, corup. Ce-i mai Înălțător decât să vibrezi În numele democrației, al poporului, al țării? Iubirea de tărișoară și de poporul muncitor, compasiunea pentru oamenii sărmani, pensionari, bătrâni pun Între paranteze agoniseala proprie fără de măsură și nejustificat de rapidă, firea hrăpăreață, egoismul și nemila. Atașarea de un nexus convingător, care te face să te simți implicat și util, te determină adesea să nu te mai Întrebi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cumpărăm pliante la ieșire. Fata care vinde vederi și pliante, tânără, Îi spune Rodicăi că e foarte elegantă. Era cum e ea În mod obișnuit, pe stradă la Iași. Reconfortant. Pe o bancă, la palat, un cuplu vorbește românește. Oameni sărmani, lucrând din greu, el de cinci ani aici, ea de un an și ceva. Deși modești, vorbeau corect, chiar elevat. El Învățător, cu Școala Normală de la Iași (lucrează la dezmembrat mașini, 40 euro pe zi, fără contract sau asigurări), ea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mică și neîncăpătoare, așa că oamenii se află prosternați în fața ei, în grădină. Prosternați în desăvîrșită nemișcare. În caftane lungi, mai ales albastre, albastre ca cerul sau ca Samarkandul însuși, legănîndu-și bărbile albe, sure sau negre, sub turbane bogate sau tiubiteici sărmane, masa de trupuri pare un talaz încremenit. La intervale de timp stabilite de legi necunoscute nouă, talazul începe să unduiască, brațele se înalță spre cer și capetele se ridică într-un strigăt mut, pentru a se reîntoarce apoi la nemișcarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
în funcție de vârsta ca și de notorietatea celui în cauză : Pentr-un bătrân cinci sute sesterții, pentr-un june/ Cinci mii, căci el posedă mai multe zile bune,/ Un mai bogat tezaur de fapte și iubiri/ Fac pagubă, prin moarte-i, sărmanei omeniri (I 5). La întâlnirea cu Iulia, Ovidiu observă că norii s-au adunat grămadă și ceru-i negru, dar interpretează acest semn drept favorabil, o dată ce întunericul le-ar proteja legătura de ochi răuvoitori (I 7). Deconspirarea Iuliei ca nepoată
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Să fac din fiară omul pe care îl râvnesc ! - I, p. 34). Nimfa Eromeni, soția lui Prometeu, le arată acestor viețuitoare încă șovăielnice în exprimare însemnătatea focului, iar zeița Themis, mama titanului, se îndură la rândul ei de niște făpturi sărmane, îngemănate-n roi (Veniți ! Întindeți fruntea spre ziua ce vă cheamă !/ Vă scuturați de noaptea ce umerii v-a frânt,/ Vă dezlipiți privirea de umedul pământ - I, p. 52). Muritorii au fost mereu ignorați și năpăstuiți de Zeus. Suveranul olimpian
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în muritorii prin gura cărora a vorbit odinioară, când l-au alungat de la foc (V, p. 126). Mărturisirea neașteptată nu face decât să confirme vechea încredere a lui Prometeu în oameni : Nu mă-nșelam în vremea când îi dădeam iubirea/ Sărmane om, sărmane ! (V, p. 126). Întărit în hotărârea sa de a lupta în vederea eliminării nedreptăților din lume, eroul lui Victor Eftimiu perseverează pe calea aleasă, a sacrificiului pentru cauza binelui. Problema succesiunii divine și a luptei dintre generațiile de zei
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de mine ? Numai prinosul morții mele are preț la ei (Șapte contra Thebei). Polinikes ține să-și respecte cu orice preț cuvântul dat soldaților și aliaților chemați la bătălia pentru cucerirea Tebei : Ce drum nefericit ! Ce jalnic s-a sfârșit !/ Sărmanii mei prieteni, ah, ce inimoși/ Din Argos au pornit ! [...]/ Eu nu voi da-n vileag ce rău ne-a fost prezis ;/ Un bun cârmaci de oști ascunde vestea rea (Oedip la Colonos). În Thebaida autorului român, frații își urmează setea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
singură ființă îi poate ajuta./ Aceea care zeii cei drepți și vechi cinstit-a,/ Casandră, vestitoarea cea neînfricoșată,/ Încearcă rugăciunea din urmă (IV 7). Apelul celor ce se prosternează spre a-i obține îndurarea (în fața ta cădem/ Și te rugăm, sărmană martiră, de iertare) este primit cu rezervă de tânăra sceptică în privința capacității muritorilor de a schimba hotărârile zeilor : Ce pot face eu, omul, când zeii altfel vreau ?/ [...] Mă tem că pentru zeii jigniți e prea târziu (IV 7). Ultimul act
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din cale o nălucă lipsită de viață (II, p. 51). Clienții înarmați porniți în urmărirea conjuraților refuză să-l atingă pe acest Nimeni în togă roșie (II, p. 58) ; regalistul Vitellius respinge și el o siluetă care pătează imaginea viitorului, sărmană umbră (III, p. 68). Însăși condiția umană a lui Petronius este pusă de câteva ori la îndoială. Uimit că o făptură nevăzută îl cheamă pe nume pe el, un sclav netrebnic, anunțându-i libertatea viitoare, Vindicius se întreabă dacă nu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]