KorAP: Find »[drukola/base=sătean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...216 >

5,379 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

diferim? Întrebările sunt comune și persistă latent de câțiva ani în fundalul dezbaterii publice românești. Noi am căutat să investigăm răspunsurile oamenilor din aceste șase sate, să vedem în ce măsură se consideră ei europeni și dacă satele lor sunt percepute de săteni drept europene. A treia temă este legată de solidaritate și participare. Am căutat să vedem în ce măsură comunitățile analizate au capacitatea de a se organiza pentru a produce bunul public, în ce măsură ele sunt coezive și pot da dovadă de solidaritate. Am

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în ce măsură ele sunt coezive și pot da dovadă de solidaritate. Am fost interesați să observăm dacă localitățile în cauză au aplicat pentru a obține finanțări care condiționau acordarea granturilor de participarea comunității, în ce măsură au implementat astfel de proiecte și dacă sătenii au participat efectiv la ele. Am căutat de asemenea să vedem în ce măsură sătenii obișnuiți sunt informați despre problemele obștii și despre modul de gestionare a acestora, dacă și cum se realizează consultarea populară. Volumul este structurat pe aceste trei mari

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
să observăm dacă localitățile în cauză au aplicat pentru a obține finanțări care condiționau acordarea granturilor de participarea comunității, în ce măsură au implementat astfel de proiecte și dacă sătenii au participat efectiv la ele. Am căutat de asemenea să vedem în ce măsură sătenii obișnuiți sunt informați despre problemele obștii și despre modul de gestionare a acestora, dacă și cum se realizează consultarea populară. Volumul este structurat pe aceste trei mari teme, cărora li se adaugă o parte importantă în care discutăm despre impactul

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
specificul acesteia, discuția glisând inevitabil și către agricultură, migrație circulatorie, contactul cu orașul, starea și bunăstarea localității și a oamenilor. Fiecare sat este analizat apoi din punct de vedere al participării și solidarității. O discuție despre modul de raportare a sătenilor la Europa completează fiecare dintre capitolele dedicate celor șase sate. Concluziile caută să evidențieze și cât de mult se potrivesc cele șase sate profilului sugerat de datele statistice, dar și perspectivele de dezvoltare. Propunem către final două capitole în oglindă

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
succintă trecere în revistă a rezultatelor vizibile este apoi urmată de discuția despre impactul campaniei în fiecare dintre cele șase sate investigate. Dată fiind metodologia de culegere a datelor folosită, am căutat în text să explorăm cât mai mult spusele sătenilor, lăsând adesea vorbele lor să descrie realitatea unei lumi care pentru unii este în plină schimbare, iar pentru alții pare încremenită în liniștea veșniciei. Volumul propune astfel imaginea unui Hănești (satul „tradițional”) prăfuit și sărac, dar cu o nouă și

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
efective. Practic, agricultorii români nu vor mai putea să utilizeze practicile pe care le-au învățat din tată în fiu și nici nu vor mai putea să vândă pe piață ce vor și cât vor. Uniunea Europeană întră în curtea fiecărui sătean și îi dictează cum să cultive și cât să cultive, cum să taie porcul, cum să mulgă vaca și cum să folosească deșeurile menajere în mod rațional și ecologic. Gospodăriile rurale cu potențial de participare pe piață se dovedesc a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
ateste faptul că fermierul are calificarea necesară muncii pe care o depune. Ambele seturi de date analizate conduc la o primă concluzie puternică și anume că pentru populația rurală românească optimismul față de aderare reprezintă principalul motor al suportului pentru integrare. Sătenii din România susțin intrarea în UE gândindu-se în primul rând la beneficiile materiale pe care le pot avea în urma aderării. Optimismul economic este determinantul principal al atitudinii pozitive față de UE atât pentru săteanul obișnuit, cât și pentru cei care

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
principalul motor al suportului pentru integrare. Sătenii din România susțin intrarea în UE gândindu-se în primul rând la beneficiile materiale pe care le pot avea în urma aderării. Optimismul economic este determinantul principal al atitudinii pozitive față de UE atât pentru săteanul obișnuit, cât și pentru cei care au potențial de participare pe piață. Dincolo de acest factor, există și alte elemente care alimentează suportul pentru integrare la nivelul întregii populații, precum suportul pentru economia de piață și averea acumulată de gospodării. Sătenii

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
săteanul obișnuit, cât și pentru cei care au potențial de participare pe piață. Dincolo de acest factor, există și alte elemente care alimentează suportul pentru integrare la nivelul întregii populații, precum suportul pentru economia de piață și averea acumulată de gospodării. Sătenii care sprijină cel mai mult aderarea se numără printre „învingătorii” tranziției, având o avuție acumulată mai mare. De asemenea, femeile se dovedesc a fi mai suportive comparativ cu bărbații. Dacă este să ne raportăm numai la grupul celor care au

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
europene. Datele avute la dispoziție arată că și în cazul României cei cu educație mai crescută sunt capabili să înțeleagă și să se identifice mai mult cu niște entități abstracte așa cum sunt instituțiile europene. Oarecum surprinzător este faptul că dintre sătenii cu potențial de participare pe piață, cei care au exploatații mai mari sprijină mai puțin aderarea. Cercetările anterioare demonstrează că sătenii cu exploatații agricole mai mari sunt mai bine informați (Voicu și alții, 2005) și cunosc mai bine care sunt

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
să se identifice mai mult cu niște entități abstracte așa cum sunt instituțiile europene. Oarecum surprinzător este faptul că dintre sătenii cu potențial de participare pe piață, cei care au exploatații mai mari sprijină mai puțin aderarea. Cercetările anterioare demonstrează că sătenii cu exploatații agricole mai mari sunt mai bine informați (Voicu și alții, 2005) și cunosc mai bine care sunt costurile reale ale integrării din experiența lor nemijlocită, de aici și reticența crescută. Am testat de asemenea, raportul dintre tipul de

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Sintetizând, se poate afirma că atitudinea favorabilă a locuitorilor din satele românești față de aderarea la UE se bazează în foarte mare măsură pe optimism economic, oamenii fiind convinși că după integrare o vor duce mai bine. Judecând în termeni economici, sătenii consideră că au de câștigat foarte mult de pe urma aderării și de aceea cred că integrarea este un lucru foarte bun. Optimismul este însă în bună parte nefondat pentru că aderarea are un preț destul de ridicat pentru agricultura românească, impunând reforme profunde

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
activitate. Datele nu susțin ideea că românii din mediul rural susțin aderarea din motive de compatibilități valorice sau pentru că aceasta ar constitui un garant pentru menținerea democrației. Componenta economică este mult mai puternică decât cea valorică. Cu toate acestea, între sătenii României există și sceptici. În rândul agriculturilor cu potențial de participare pe piață, aceștia sunt cei care au exploatații agricole mai mari. Această categorie percepe probabil mai acut costurile integrării și este mai reticentă. Capitolele dedicate celor șase sate încercă

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
comun este extrem de dificilă. O comunitate formată doar din indivizi de tipul doi, care interacționează doar cu rudele, poate crea mai ușor bunul comun, însă acesta va fi doar parțial: de exemplu pietruirea străzii va fi făcută doar în dreptul caselor sătenilor care au inițiat proiectul. Să luăm acum un alt exemplu. Să presupunem două comunități identice ca dispunere teritorială și resurse materiale și umane, fiecare constituită din câte două grupuri de status. În prima comunitate, cele două grupuri sunt interconectate printr-

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
comunitar, cu alte cuvinte, de a stimula o anume cultură a participării, a implicării active a cetățenilor în problemele cetății. Pe altă parte însă, simpla accesare a acestor granturi dovedește un capital social preexistent la nivelul comunității. Acesta permite asocierea sătenilor pentru elaborarea aplicației și, ulterior, pentru coordonarea și implementarea proiectelor. Capital social în România și în Europa Îmi propun în cele ce urmează să precizez locul României pe harta Europei, în ceea ce privește nivelul de capital social de tip bridging. Voi trece

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
și religioase. 5% în rural, respectiv 14% în urban își declară apartenența la o astfel de organizație nonprofit. În schimb, dacă luăm în considerare și participarea în asociații religioase, cifra pentru mediul rural urcă semnificativ, în jur de 14% din sătenii din România fac parte dintr-o asociație religioasă, două treimi dintre aceștia declarându-se membrii activi. Poate fi vorba de coruri bisericești, de consiliul enoriașilor, de asociații de tineret precum ASCOR etc. În timp ce în mediul urban nu există diferențe semnificative

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
studiu au fost efectuate, în patru etape, 128 de interviuri, atât cu liderii locali, cât și cu alți locuitori ai comunei. În acest context aducem mulțumirile noastre autorităților locale care ne-au sprijinit pe tot parcursul desfășurării cercetării de teren, sătenilor care, cu încredere, ne-au primit și împărtășit din speranțele și temerile lor, gazdei noastre, tanti Ileana, care ne-a așteptat de fiecare dată cu căldură și, nu în ultimul rând, colegei noastre, Mariana Dan, care a contribuit la întocmirea

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
pământului. Cei care se axează pe creșterea animalelor (vaci, oi, cai, porci), a păsărilor și pe apicultură par să se descurce mai bine. Produsele zootehnice și apicole sunt mai căutate și mai ușor valorificate deși, și acestea sunt - în opinia sătenilor - subapreciate. În timp ce cele trei puncte de colectare a laptelui din Trifești, reprezentanțe ale unor firme din Iași și Vaslui, achiziționau la acea vreme litrul de lapte cu 4-5.000 de lei vechi la piață în oraș se putea obține aproximativ

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
abatoarele autorizate. „Oamenii știu, dar nu au unde să deie, că nu există abatoare autorizate în zonă. Trebuie să mergi la Iași, unde e posibil să nu-ți ieie carnea că nu au nevoie” (bărbat, aproximativ 50 de ani, salariat). Sătenii consideră că zona este foarte bună pentru apicultură datorită lipsei poluării. Activitatea de creștere a albinelor însă nu a dobândit o amploare mare în ciuda potențialului natural existent și experienței de succes a unui antreprenor local, dintr-un sat care aparține

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
pentru o pescărie, nefinalizat deocamdată din lipsă de fonduri. Tot un proiect FRDS s-a desfășurat în perioada 1999-2001 și a avut ca obiectiv crearea unei stupine. Deși proiectul s-a desfășurat în satul vecin Hermeziu, el este menționat de sătenii din Trifești ca o experiență de succes. Un alt domeniu pentru care au existat finanțări este cel al creșterii animalelor. Cele două proiecte SAPARD aveau ca obiectiv realizarea de euroferme de creștere a vacilor. În plus, mai există afaceri individuale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
rudele pentru împărtășirea problemelor ce privesc viața domestică. Vizibilitatea socială și aprecierea oamenilor gospodari, a bătrânilor înțelepți este foarte redusă: „Înainte erau lideri. La ora actuală nu mai sunt lideri, nu mai sunt modele morale” (lider local, 54 de ani). Sătenii vizitează instituțiile locale și pe reprezentanții acestora, primăria, primarul, inginerul agronom pentru încasarea drepturilor, pentru rezolvarea neînțelegerilor legate de pământ și a conflictelor în relațiie cu vecinii sau cu alți membrii ai comunității și mult mai puțin din inițiativă proprie

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
și s-ar ajuta necondiționat. Există percepția că oamenii nu se asociază pentru rezolvarea problemelor comunității întrucât le lipsește spiritul comunitar și puterea de a înțelege finalitatea acțiunii lor comune. Explicația care vine din rândul populației mai educate este că sătenii au rămas încă tributari momentului CAP, al colectivizării, când munceau în comun, dar nu beneficiau de rezultatele muncii lor și nu apreciau practica muncii în comun. Reacția țăranului de azi la spiritul colectivist și egalitar în care a trăit este

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
respecta promisiunile garantate, într-un fel, prin contractele încheiate. În această situație sunt persoanele în vârstă care nu mai au posibilitatea să-și muncească loturile de pământ. Această neîncredere este oarecum îndreptățită dată fiind experiența negativă a unei părți a sătenilor din anul 2004 cu una dintre asociații (desființată între timp), neprimind aproape nimic la strânsul recoltei: „Nu am luat nimic de pe trei hectare de pământ cultivat cu grâu. Și pentru anul ăsta (2005 - n.m.) am auzit că nu s-a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
pentru anul ăsta (2005 - n.m.) am auzit că nu s-a dat îngrășământ pe terenul cu grâu” (bărbat, 83 de ani, pesionar). La asociațiile existente s-au făcut însă investiții importante în utilaje moderne, care sunt cunoscute și apreciate de săteni. În ceea ce privește alte evenimente și prilejuri de manifesare a acțiunii comune a sătenilor în Trifești, premise pentru exprimarea spiritului comunitar, ar mai fi existența și activitatea echipei de fotbal locale, sărbătorile religioase organizate de biserica din sat, târgul comercial săptămânal și

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
îngrășământ pe terenul cu grâu” (bărbat, 83 de ani, pesionar). La asociațiile existente s-au făcut însă investiții importante în utilaje moderne, care sunt cunoscute și apreciate de săteni. În ceea ce privește alte evenimente și prilejuri de manifesare a acțiunii comune a sătenilor în Trifești, premise pentru exprimarea spiritului comunitar, ar mai fi existența și activitatea echipei de fotbal locale, sărbătorile religioase organizate de biserica din sat, târgul comercial săptămânal și sărbătoarea „Zilele Negruzzi” de la Hermeziu. Echipa de fotbal este înscrisă în divizia

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]