3,304 matches
-
de pământ prin intermediul cooperativelor de economii - afectează proprietățile agricole mijlocii ale maghiarilor din Transilvania. Conform calculelor sale, în deceniul anterior anului 1912 terenul agricol aflat în mâna proprietarilor maghiari a scăzut cu 155-160 de mii de iugăre cadastrale, în timp ce al sașilor și al românilor a crescut cu tot atât. Deși datele susținute de Bethlen și Tokaji sunt acceptate într-un acord exemplar de către aproape toți istoricii maghiari și români, iar procesul fără îndoială a existat, Egry Gábor, într-un studiu din
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
și anunța pretenția românilor asupra Banatului până la Tisa. "Libertatea totală" anunțată pentru "popoarele conlocuitoare", respectiv folosirea limbii naționalităților în toate domeniile, reprezentarea proporțională a acestor naționalități în Parlament și dreptul lor la autoguvernare nu le-au fost asigurate maghiarilor și sașilor nici atunci, și nici mai târziu. După câteva zile de la Marea Adunare, armata română a trecut linia de demarcație și a pornit să ia în stăpânire "toate teritoriile locuite de români". De la sfârșitul lui noiembrie, la Cluj a început în
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de mii de participanți au depus mărturie de credință pentru integritatea țării și pentru Transilvania maghiară. Istoriografia maghiară uită de obicei un lucru, dar acesta merită remarcat: la ora aceea, deceniul Marilor Adunări nu se terminase încă în Transilvania; adunarea sașilor de la Mediaș din ianuarie 1919 s-a pronunțat în favoarea alăturării grupului etnic german de România. La două zile după Marea Adunare de la Cluj, de Crăciun, în 1918, în oraș au intrat trupele regale române și și-au continuat înaintarea spre
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
istorice - realizată sub administrație română, dar, mai degrabă, ungară -, precum și un personalunion româno-maghiar ar fi fost soluția potrivită pentru rezolvarea pașnică a problemei. Uneori invoca și concepția de independență a Transilvaniei, în care "superioritatea culturală" a spiritualității elementului maghiar și sas, tradițiile istorice ale acestora, ar fi contrabalansat majoritatea numerică a românilor; în schimb spiritul aparte al regiunii, tradiția toleranței, ar fi fost garanția echilibrului în teritoriu. Gömbös Gyula, în planul său, conceput la 1934 și trimis diplomației italiene, a fost
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
transilvană se poate ilustra cel mai bine, poate, cu o scurtă întâmplare, mai edificatoare decât orice, chiar și decât ștampila aplicată de maiorul corpului de armată numărul IX din Cluj pe autorizațiile de cumpărare de pământ, pe ordinele de mobilizare SAS sau pe rezervările de la hotel. În după amiaza zile de 16 iulie 1942, în Cluj, domnul Szacsvay Ferenc, referent al primăriei, se plimba cu câțiva prieteni și cunoștințe pe un pod de peste Someș. I-a ajuns din urmă un civil
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
măsură oarecare și Satu-Mare) intraseră într-un con de umbră. Acest standard turistic, existent și astăzi, oferea, prin presă și prin publicații, viziunea unei Transilvanii omogene din punct de vedere etnic, un spațiu imaginar din care lipseau românii, evreii și sașii. Conceptul sugera proiectarea unei imagini arhaizat-folclorizate, de un modernism "șchiop" (schi, băi și industrie casnică), dar care părea rezistentă, definind cât se poate de pregnant, și astăzi, reprezentarea Transilvaniei în Ungaria. Mai mult: cum marile orașe ridicate drept "contrapunct", adevărate
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
piedestal, și ideea germanismului. Lucrările filmului au stârnit atenția organelor de poliție care - în ciuda alianței de război - urmăreau cu oarecare antipatie propaganda națională germană desfășurată în paralel cu procesul de creație a producției. În film apareau cam 200 de figuranți, sași locali, șefii echipei de filmare nefăcând niciun secret din intenția imperiului german de a-i considera și pe germanii transilvani cetățeni ai săi, după terminarea războiului. Printre numeroasele filme de arhivă, rămase însă incomplete, aș aminti filmul lui Martonffy Emil
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
în cadrul Asociației Transilvane. La urma urmei, acest program a fost unul modern, în consens cu spiritul epocii. Alta era situația cu minoritatea de limbă germană, deși în amintirile maghiarilor și aceasta apare, în context, la modul destul de negativ; de pildă, sașii din Bistrița pretindeau o putere locală disproporționat de mare față de mărimea minorității lor, nu participau la evenimentele sociale ale comitatului (mai mult își intimidau conaționalii dispuși să participe). Cu alte cuvinte se distanțau de statul ungar și de reprezentanțiii oficiali
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Sâbiniu și l-au adaptat la specificul fonetic al limbii maghiare, adăugându-i și determinativul Nagy (“mare”), deoarece era așezarea cea mai importantă și centrală în Depresiunea Cibinului, astfel formându-se toponimul maghiar Nagy Szében; în schimb, numele german, Hermannstadt, sașilor așezați aici (Hermann) și indicând caracterul de oraș (Stadt) pe care l-a căpătat așezarea cu ocazia acestei colonizări. În bazinul mijlociu al Volgăi, din estul Rusiei europene, unde, alături de localnici (tătari, bașkiri, mordvini, ciuvași, udmurți etc), s-au așezat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
neo-modern zg�rie�norii, de origine american?, dar introdus �n Europa sub forma purist? impus? de Mies van der Rohe dup? instalarea să la Chicago, �n 1938. Astfel, turnul Phoenix � Rheinrohr (1955-1960), la D�sseldorf, de Hentrich ?i Petschbigg; turnul SAS (Copenhaga, 1959) de A. Jacobsen, sau turnul Pirelli, deosebit de stilat, de G. Ponți (Milano, 1959). De acum ele transform? marile cartiere de afaceri de la Frankfurt, Londra (City) sau Paris � La�D�fense, singurul exemplu de urbanism func?io-nalist radical, care
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
informației, vol I Informații și securitate, Editura Bibliotheca, 2006. Pietraru R., Global security model, U.P.B. Scientific Bulletin, Series C, vol. 72, nr. 3, pp. 53-62, nr. 3, 2010. Pondel M., A comparison of decision tree data mining algorithms in SAS Enterprise Miner and MS SQL Server Data Mining, Research Papers of Wroclaw University of Economics, published in series Business Informatics, Publishing House of the University of Economics, Wroclaw, Poland, nr. 202, The Central and Eastern European Online Library CEEOL (www
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
prin cultura, obiceiurile și religia geților. (Zamolxis devine și zeul suprem al dacilor. Focarul culturii geților a fost Dunărea de Jos: Dobrogea și partea de Sud-Est a Moldovei istorice (Tyras) până la Burebista) (...). Tema 5.1. Daco-romanii și coloniștii secui și sași, cu care reciproc s-au ungurizat și germanizat (...); Tema 5.3. (...) În secolul VIII, slavii se așează cu traiul sedentar în Moldova, pe lângă așezările populației băștinașe, geto-romanii (romanizați numai prin limba romană vulgară), care îi asimilează în ritm rapid pe
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
român””. De asemenea, numeroși călători atestă existența românilor în toate cele trei principate carpato -dunărene”. Episcopul Bandini arăta, la mijlocul secolului al XVII-lea, că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi, turci, tătari, poloni, ruteni, sași, moscoviți și puțini italieni”. Cam în aceeași vreme (1644), Paul Beke afirma că “orășenii ce locuiesc în țară sunt români, unguri și sași, germani și un mare număr de armeni și bulgari. Și italieni, polonezi, turci și evrei sunt în
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi, turci, tătari, poloni, ruteni, sași, moscoviți și puțini italieni”. Cam în aceeași vreme (1644), Paul Beke afirma că “orășenii ce locuiesc în țară sunt români, unguri și sași, germani și un mare număr de armeni și bulgari. Și italieni, polonezi, turci și evrei sunt în număr destul de mare, dar ca negustori și meșteșugari, ei trăiesc altfel decât localnicii”. Conștiința românității se păstra și în rândul locuitorilor simpli ai
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni”. La 1609 este pomenit, de asemenea, Petru șoltuz român și Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași cu cea din Țara Românească. În 1699 un anonim scria în limba germană o lucrare numită Descriere curioasă a Moldovei și Valahiei
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
1067 și 1210, „fără a pune la socoteală nenumăratele razii mici în intervale”, în timp ce ungurii izbutiseră să înfrângă pe români și pecenegi și să ocupe Transilvania. În 1210, comitele Ioachim din Sibiu avea deja o armată alcătuită din români, secui, sași și pecenegi, cu care pătrunde prin pasul de la Turnu-Roșu în Oltenia, unde învinge trei hănișori cumani. Pe doi îi ucide în lupte, iar pe al treilea, cu numele Karas, îl prinde și-l trimite regelui, care era în drum spre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
necesară să nu-i lase pe „Valatii” schismatici să-și continue viața în ritul ortodox, sub jurisdicția episcopului latin din eparhia Cumaniei. În aceeași vreme, un act din 1235, emis de Coroana ungară, ne arată că oștile ungare, cu români, sași, pecenegi și secui aveau drumul deschis prin Oltenia, ca și la 1210 spre Vidin, în război cu bulgarii, unde avea să moară căpetenia secuilor Bogomir. După războiul de răzbunare a morții lui Bogomir, dus tot la Vidin, în anul 1237
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Leliceni de lângă Miercurea Ciucului, de unde dă pe valea Târnavei Mari la Cetatea de Baltă, apoi pe aceea a Mureșului, ajunge la Alba Iulia și Sebeș-Alba. Acolo, după ce se întâlnește cu coloana care, de la Tg. Secuiesc, prădase Țara Zek, apărată de sasul Fulkun, Țara Bârsei, unde a căzut ducele armatei transilvane, Făgărașul, mănăstirea Cârța, Șelimbergul și Sibiul, se îndreaptă pe valea Mureșului, la gura acestui râu, spre a se întâlni din nou cu Bugec. Întreaga campanie s-a încheiat într-un interval
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
încep lupta pe străzi pentru cucerirea localității. Au murit în această zi a Paștelor, de săgețile și săbiile tătărăști, oaste și populație civilă în număr de circa 4.000 de oameni. După aceste trei lupte, orașul s-a supus, Pristaldul sașilor s-a predat și a devenit cu un grup de încă 600 de saxoni auxiliari, călăuze ai mongolilor, spre pieirea fraților lor de la Bistrița și din celelalte orașe transilvănene. Fără a zăbovi măcar o zi, Cadan și Buri pornesc, pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bistrița ardeleană, ajung și dărâmă castelul Burghallen sau Varheli de pe platoul muntelui Măgura, pe malul stâng al Iloavei, obținând astfel cale liberă spre celălalt oraș, alcătuit în majoritate de coloniști saxoni, Bistrița Năsăudului. Apărarea cetății, organizată în grabă de către locuitorii sași și români, nu a putut rezista impetuosului asalt mongol. Datorită și trădării rodnenilor, ea a fost cucerită chiar în ziua de 2 Aprilie. A urmat obișnuitul măcel al unui număr de 6.041 de orășeni, cu toată încordarea și rezistența
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
cadavrele celor morți au început să exhaleze miros greu de suportat, s-au retras lăsând în urma lor locul pustiu. Urmărit de groaza morții, Rogerius ne povestește cum a coborât în jos, sub poalele dealurilor împădurite, la un sat locuit de sași de pe Crișul Negru, numit Podul lui Toma (astăzi Tamașda) și cum locuitorii, care nu i-au permis să treacă pe pod decât dacă li se alătură la apărarea satului, își pregăteau întărituri, la adăpostul cărora să poată rezista atacurilor mongole
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de plecare din Țara Haliciului, la data indicată mai sus, Cadan și Buri au izbutit cu greu să străpungă prin pasurile munților, încă acoperite de zăpadă, complet blocate de pietroaiele și arborii prăvăliți, și bine apărate de români, secui și sași, și să ajungă la Rodna, tocmai în 31 martie 1241. Mai ușor le-a fost să pustiască Podișul Transilvaniei și să înainteze pe un front de circa 100 de km, pe două coloane, cu una pe drumul de la Bistrița spre
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
survenit nebunia războaielor, nu puteam trimite oameni care să controleze svonurile și nu puteam să credem contrariul”. O alta ar fi fost aceea în care se adresează secuilor și românilor, ca să-i primească moneda bătută de el, așa cum făcuseră și sașii, ca și pe banii bizantini. Chiar dacă acestei scrisori i se contestă autenticitatea, ea rămâne totuși valabilă în fața istoriei nu atât ca scrisoare fictivă, ca și altele care vor fi fost emise de Cadan, cât mai ales pentru faptul că menționează
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
fără de număr ale cumanilor. Desigur că același aspect îl aveau și câmpiile din Țările Române și Ungaria, după retragerea lor. Numai munții împăduriți și bogățiile naturale au mai putut ține piept acestui val pustiitor și au salvat pe supraviețuitorii români, sași, unguri și secui. După trei ani de dominație asupra Transilvaniei, mongolii au trebuit să se retragă sub presiunea forțelor unite ale catolicismului la Răsărit și Sud de Carpați, mulțumindu-se numai cu stăpânirea Moldovei și Țării Românești, la nordul Dunării
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Coroana Ungară. Carol de Anjou a apărut la Deva, în Transilvania, în lunile iunie-august ale anului 1324 „pentru a rândui niște treburi ale regatului”. Avea mare nevoie de colaborarea românilor din Transilvania, Țara Românească și Moldova, pentru a înăbuși răscoala sașilor și a înfrunta pe tătari. De aici, trimitea el pe Martin, fiul lui Bugar, comite de Sălaj, în solie la Basarab voievodul transalpin, iar pe Phinta în Moldova „in terram ipsorum Tartarorum”, pentru strajă. Au avut loc, desigur, tatonări și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]